Considerații cu privire la reglementarea perdelelor forestiere de protecție

1. Introducere

Crearea perdelelor silvice de protecție face parte din categoria îmbunătățirilor funciare menite să asigure securitatea ecologică și alimentară, din această perspectivă perdelele forestiere de protecție fiind considerate ca având un puternic rol ecologizant și antientropic. Politicile privitoare la perdelele forestiere de protecție au fost influențate în istoria recentă de apariția fenomenului de secetă extremă, astfel, dacă subsecvent secetelor din anii ʼ30 s-a procedat la inițierea primei mari campanii de înființare a perdelelor forestiere de protecție, după cele din 1945 și 1946, s-a realizat cea mai întinsă rețea de perdele forestiere de protecție de până atunci care însă a fost defrișată masiv în perioada 1953-1981, caracterizată prin absența fenomenelor de secetă extremă, ca urmare a politicii de „redare” a unor suprafețe cât mai mari de teren agriculturii. S-a apreciat că secetele din anii 2006-2009 și înzăpezirile căilor de comunicație din 2012 au resuscitat interesul pentru problematica perdelelor forestiere de protecție[1].

În prezent, Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, din 24.08.2016, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 602/2016[2], identifică pentru perioada 2020-2030 o serie de proiecte concrete, concentrate pe măsuri „soft” din domeniul protecției mediului și a conservării biodiversității, printre care realizarea de perdele de protecție.

Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030, din 04.10.2021, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1076/2021[3], prevede ca măsuri în sectorul silviculturii, menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și noxe, respectiv să combată schimbările climatice, „continuarea aplicării Legii nr. 289/2002 pentru crearea sistemului național al perdelelor forestiere de protecție” și „promovarea măsurilor pentru împădurirea terenurilor degradate și pentru crearea de perdele forestiere”.

În actualul Program de guvernare[4] este inclus Programul național de împădurire care prevede plantarea 56.000 ha terenuri forestiere și 315 ha păduri urbane, accentul urmând să fie pus pe împăduririle efectuate în afara fondului forestier național și extinderea acestuia, prin împădurirea terenurilor degradate și înființarea de perdele forestiere de protecție.

O privire de ansamblu asupra legislației de dată recentă conduce la concluzia potrivit căreia plantarea perdelelor forestiere constituie o prioritate, ca dovadă măsurile dintre cele mai diverse luate în scopul încurajării acestei practici[5].

2. Noțiunile de „perdele forestiere de protecție” și „coridoare forestiere”

Perdelele forestiere de protecție reprezintă „formațiunile cu vegetație forestieră, amplasate la o anumită distanță unele față de altele sau față de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători și/sau pentru ameliorarea climatică, economică și estetico-sanitară a terenurilor”[6].

Potrivit art. 2 din Legea nr. 289/2002, perdelele forestiere sunt de cinci tipuri:

„a) pentru protecția terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători și pentru ameliorarea condițiilor climaterice din perimetrul apărat[7];

b) antierozionale, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune[8];

c) pentru protecția căilor de comunicație și de transport, în special împotriva înzăpezirilor[9];

d) pentru protecția digurilor și a malurilor contra curenților, viiturilor, gheții și altele[10];

e) pentru protecția localităților și a diverselor obiective economice și sociale”[11].

Dispozițiile Legii nr. 289/2002 sunt aplicabile și pentru crearea de cordoane forestiere, care „sunt constituite din plantații de arbori și arbuști forestieri, care unesc trupuri de pădure sau rețele de perdele forestiere de protecție, aflate la distanțe de până la 10 km unele de altele. Ele pot avea lățimi de până la 30 m și se amplasează la marginea tarlalelor cultivate agricol, de-a lungul drumurilor existente, al digurilor și malurilor sau în jurul localităților. În aceste cazuri cordoanele forestiere constituie ele însele perdele forestiere de protecție și preiau funcțiile de protecție ale acestora”[12].

3. Regimul juridic al perdelelor forestiere

Perdelele forestiere constituie un bun de interes național și pot fi proprietate publică sau privată. În considerația statutului lor special, dreptul de proprietate se exercită în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 289/2002[13].

Considerăm că modificarea succesivă a legii – în lipsa unei asanări adecvate a textului și prin utilizarea unei terminologii imprecise – a fost de natură să altereze claritatea reglementării, în condițiile în care normele cu caracter special sunt inserate printre cele cu caracter general. Lectura atentă naște dubii legitime cu privire la sfera de cuprindere a reglementării.

Astfel, în Capitolul I (Dispoziții generale) se statuează că rețeaua de perdele forestiere formează Sistemul național al perdelelor forestiere, a cărui realizare, asigurată de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, se declară de utilitate publică[14].

În cadrul Sistemului național al perdelelor forestiere este aprobat Programul național de realizare a perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și drumurilor naționale, care constituie anexă a Legii nr. 289/2002. Documentațiile tehnico-economice sunt realizate de către structurile teritoriale ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în calitate de autoritatea contractantă, iar finanțarea se asigură de la bugetul de stat, din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, din fonduri externe nerambursabile și din Fondul de mediu, realizarea obiectivelor de investiții privind înființarea perdelelor forestiere fiind în sarcina Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva (în regie proprie sau ca autoritate contractantă), în temeiul documentațiilor tehnico-economice. Pentru asigurarea accesului la perdelele forestiere de protecție a căilor de comunicații realizate în cadrul Programului și la proprietățile învecinate acestora, se permite delimitarea prin documentațiile tehnico-economice a unor drumuri de acces cu o lățime de 3-4 m, amplasate la una dintre marginile perdelelor, cu exproprierea terenului pe întreaga lățime de 30 m și plantarea puieților pe 26-27 m[15].

Ca urmare, considerăm că, în ceea ce privește perdele forestiere de protecție a autostrăzilor și drumurilor naționale (categorie aparte de perdele forestiere, cu regim special, aflată într-o relație de tip parte-întreg cu categoria mai largă a perdelelor forestiere pentru protecția căilor de comunicație și de transport, în special împotriva înzăpezirilor) sunt stabilite în mod imperativ lățimea (30 m) și forma de proprietate (proprietate publică) rezultată ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică[16].

Derutante, în condițiile a ceea ce considerăm a fi o tehnică legislativă viciată, se demonstrează a fi prevederile art. 4 alin. (9) din Legea nr. 289/2022[17]. Acestea însă, prin raportare la prevederile O.U.G. nr. 35/2022[18], opinăm că marchează reîntoarcerea textului, după un excurs, neinspirat poziționat, în materia perdelelor forestiere de protecție a autostrăzilor și drumurilor naționale, la scopul său: reglementarea problematicii perdelelor forestiere în general.

Propunem de lege ferenda, reglementarea perdelelor forestiere de protecție a autostrăzilor și drumurilor naționale într-un capitol de sine stătător și modificarea Capitolului I al Legii nr. 289/2002, în sensul stabilirii cu exactitate a regimului juridic al tuturor tipurilor de perdele forestiere.

În Capitolul II, intitulat „Identificarea zonelor în care sunt necesare perdele forestiere de protecție, amplasarea și înființarea acestora”, legiuitorul, după stabilirea câtorva repere necesare identificării zonelor[19], reglementează unele aspecte  privitoare la înființarea perdelelor forestiere de protecție, cum ar fi cel al  respectării legislației sectoriale în materie pentru suprafețe de teren incluse fie în arii naturale protejate, fie pe lista siturilor contaminate[20].

Considerăm că înființarea perdelelor forestiere se va face întotdeauna cu respectarea legislației sectoriale aplicabilă locației și nu numai în cele două situații indicate expres de Legea nr. 289/2002.

Plantarea perdelelor forestiere în preajma anumitor obiective sau a zonelor de protecție ale acestora este condiționată de avizul sau acordul prealabil al autorităților competente în respectivele domenii de activitate[21]. Considerăm corectă, în lumina principiului general de drept exprimat prin adagiul „specialia generalibus derogant”, actuala soluție oferită de  legislația sectorială din mai multe domenii de activitate, care în pofida prevederilor art. 90 alin. (2) din Codul Silvic[22], condiționează plantarea perdelelor forestiere în preajma anumitor obiective sau a zonelor de protecție de avizul sau acordul prealabil al autorităților competente în respectivele domenii de activitate.

Terenurile pe care sunt instalate perdelele forestiere de protecție dobândesc destinație silvică, motiv pentru care este prevăzut un termen de 90 de zile de la recepția lucrărilor de împădurire pentru introducerea lor în amenajamentele silvice[23].

Necesitatea înființării perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole este fundamentată pe studiile întocmite de institutele de cercetare silvică[24], iar întocmirea documentațiilor tehnico-economice se realizează de către persoane juridice atestate potrivit legii[25].  Din economia legii, deducem că serviciile acestora sunt achiziționate, în condițiile legislației privind achizițiile publice, în ambele ipoteze, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură[26].

La solicitarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, prin structurile silvice teritoriale, se procedează la înscrierea în cartea funciară (notarea) faptului că terenul agricol pe care se înființează perdelele forestiere este supus procedurilor de împădurire[27].

În siturile Natura 2000, executarea perdelelor forestiere se realizează după obținerea actului de reglementare în cadrul procedurii de evaluare adecvată[28].

În materia perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole, în mod derogator de la dreptul comun în materie, se prevede că „înființarea perdelelor forestiere de protecție este obligatorie pentru persoanele fizice și juridice ale căror suprafețe au fost cuprinse în documentațiile prevăzute la art. 7 alin. (2)”[29].

În vederea realizării perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole pentru prevenirea și combaterea fenomenului de secetă și a deșertificării, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură alocă anual fonduri[30]. Reprezentanților autorității le revine obligația de a elabora un raport anual privitor la activitățile de realizare a perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole, care va fi supus atenției comisiilor de specialitate din cele două Camere ale Parlamentului[31].

Protecția, conservarea și gestionarea perdelelor forestiere este supusă legislației silvice[32], organizarea controlului cu privire la modul de aplicare a regimului silvic în perdelele forestiere de protecție fiind de competența autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și/sau a structurilor sale teritoriale de specialitate[33].

Pășunatul și trecerea animalelor domestice pe suprafața perdelelor de protecție[34], precum și reducerea suprafeței acestora[35], este interzisă.

Paza și gospodărirea vegetației forestiere se va asigura, pe bază de contract de prestări servicii, încheiat la solicitarea proprietarilor perdelelor forestiere, de către ocolul silvic nominalizat pe teritoriul administrativ al localității unde se găsesc amplasate acestea[36]. În considerația valorii protejate, legiuitorul creează o competență exclusivă de administrare a perdelelor forestiere de protecție pentru ocoalele silvice de stat din structura Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva[37].

Deținătorii cu orice titlu ai perdelelor forestiere au dreptul de a valorifica materialul lemnos[38].

Extragerea materialului lemnos se execută numai cu marcarea prealabilă, contra cost, a arborilor de către ocolul silvic competent. Se exceptează materialul lemnos cu diametrul de sub 10 cm la cioată, a cărui recoltare se efectuează sub îndrumarea personalului silvic. Transportul materialului lemnos recoltat pe drumurile publice se efectuează în baza documentelor legale de proveniență[39].

4. Finanțarea lucrărilor de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere

Codul Silvic reglementează sumar sursele de finanțarea lucrărilor de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere[40], dezvoltarea reglementării fiind apanajul Legii nr. 289/2002, care îi dedică cel de-al cincilea capitol[41].

Solicitarea anuală de includere în bugetul de stat a fondurilor necesare pentru anul următor este în sarcina autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în calitate de coordonator tehnic al acțiunilor de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție[42].

Regia Națională a Pădurilor-Romsilva poate executa lucrările necesare înființării perdelelor forestiere decontate din surse proprii sau din fondul de conservare și regenerare a pădurilor[43].

5. Răspunderea juridică pentru nerespectarea reglementărilor privitoare la perdelele forestiere

Redus ca dimensiune, compus din doar două articole[44], capitolul VI al Legii nr. 289/2002, intitulat „Răspunderi și sancțiuni”, se presupune dedicat instituției răspunderii juridice, însă acesta nu prezintă nici o relevanță pentru această problematică.

Singura formă de răspundere instituită de Legea nr. 289/2002 constă în sancționarea contravențională cu amenda de la 300 lei până la 1.200 lei, a faptelor săvârșite de către persoanele fizice și juridice prin care împiedică realizarea perdelelor forestiere de protecție, sub condiția ca forma în care acestea au loc să nu constituie o faptă mai gravă pedepsită de lege ca infracțiune. Amenda se face venit la bugetul de stat[45].

Au competența de a constata contravenția și de a aplica sancțiunea ofițerii și agenții de poliție, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum și personalul silvic împuternicit[46].

Prevederile legii nr. 289/2002 se completează cu cele ale dreptului comun în materie contravențională[47].

Referitor la situația în care faptele săvârșite de către persoanele fizice și juridice prin care se împiedică realizarea perdelelor forestiere de protecție constituie infracțiune, se aplică prevederile legii penale, competența de constatare a infracțiunii aparținând structurilor specializate ale statului, potrivit legislației în vigoare[48].

Plasarea articolelor 22 și 23 care reglementează răspunderea contravențională pentru împiedicarea realizării perdelelor forestiere de protecție nu în capitolul VI, „Răspunderi și sancțiuni”, ci în capitolul III, intitulat „Procedura de expropriere”, ale cărui prevederi, cu excepția celor două articole sus-menționate, au fost abrogate prin Ordonanța de urgență nr. 50/2016 pentru modificarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție[49], aprobată prin Legea nr. 150/2017[50], constituie un argument suplimentar pentru ca la o viitoare modificare a legii să se procedeze la o atentă resistematizare a actului normativ.

Nerespectarea reglementărilor privitoare la perdelele forestiere atrage răspunderea penală[51] și contravențională[52] potrivit legislației silvice. Răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciul cauzat perdelelor forestiere intervine în condițiile dreptului comun.

6. Concluzii și propuneri de lege ferenda

― Modificarea succesivă a legii, în lipsa unei asanări adecvate a textului, potențată și de utilizarea unei terminologii imprecise, a fost de natură să altereze claritatea reglementării, în condițiile în care normele cu caracter special sunt inserate printre cele cu caracter general. Lectura atentă naște dubii cu privire la sfera de cuprindere a reglementării.

Referitor la perdele forestiere de protecție a autostrăzilor și drumurilor naționale acestea constituie o categorie aparte de perdele forestiere, cu regim special, aflată într-o relație de tip parte-întreg cu categoria mai largă a perdelelor forestiere pentru protecția căilor de comunicație și de transport, în special împotriva înzăpezirilor, cu lățimea și forma de proprietate fiind stabilite în mod imperativ.

― Prevederile art. 4 alin. (9) din Legea nr. 289/2022 sunt derutante, însă, prin raportare la prevederile O.U.G. nr. 35/2022, considerăm că marchează reîntoarcerea textului la matca sa și anume reglementarea problematicii perdelelor forestiere în general, după un excurs  în materia perdele forestiere de protecție a autostrăzilor și drumurilor naționale poziționat neinspirat.

Un alt aspect care comportă discuții este acela al exproprierii pentru cauză de utilitate publică. Credem – deși ne păstrăm unele rezerve – că instituția exproprierii pentru cauză de utilitate publică își găsește obligatoriu aplicarea în materia înființării de perdele de protecție a autostrăzilor și drumurilor naționale, în ceea ce privește celelalte tipuri de perdele forestiere de protecție fiind incidentă în măsura în care înființarea acestora nu este realizată voluntar de către proprietarii terenurilor.

Înființarea perdelelor forestiere se va face întotdeauna cu respectarea legislației sectoriale aplicabilă locației și nu numai în cele două situații indicate expres de Legea nr. 289/2002. Considerăm corectă, în lumina principiului general de drept exprimat prin adagiul „specialia generalibus derogant”, actuala soluție oferită de  legislația sectorială din mai multe domenii de activitate, care în pofida prevederilor art. 90 alin. (2) din Codul Silvic, condiționează plantarea perdelelor forestiere în preajma anumitor obiective sau a zonelor de protecție de avizul sau acordul prealabil al autorităților competente în respectivele domenii de activitate.

― Privitor la dreptul deținătorilor cu orice titlu ai perdelelor forestiere de a valorifica materialul lemnos, în considerația prevederilor art. 58 alin. (4) din Codul Silvic, apreciem că același drept îl au proprietarii sau deținătorii perdelelor forestiere de protecție și cu privire la produsele nelemnoase specifice fondului forestier, cu excepția faunei sălbatice de interes cinegetic.

Maniera de tratare, în cel de-al doilea capitol, a problematicii perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole comportă mare parte dintre criticile formulate anterior privitor la perdelele de protecție a autostrăzilor și drumurilor naționale.

― Referitor la obligativitatea participării la recepția lucrărilor a deținătorului terenului, reprezentantului structurii teritoriale de specialitate silvică a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și cel al unității specializate pentru executarea lucrărilor de împădurire prevăzută de art. 11 din Legea nr. 289/2002 apreciem că, la momentul de față, în sarcina participanților este stabilită o obligație naturală. Dacă răspunderea juridică a reprezentanților celor două instituții ar putea fi antrenată, sub forma răspunderii disciplinare pentru  neexecutarea atribuțiilor de serviciu, sub condiția emiterii ordinului de deplasare, în cazul deținătorului nu poate fi stabilită nici o formă de răspundere. Motiv pentru care propunem de lege ferenda sancționarea neparticipării persoanele fizice și juridice cu amenda contravențională.

― Legea nr. 289/2002 necesită, în ansamblul său, o atentă resistematizare, cu renumerotarea articolelor și stabilirea denumirii lor marginale. Propunem de lege ferenda modificarea Capitolului I, în sensul stabilirii cu exactitate a regimului juridic al tuturor tipurilor de perdele forestiere, reglementarea în capitole distincte a problematicii perdelelor forestiere de protecție a autostrăzilor și drumurilor naționale și a perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole, cu mutarea conținutului art. 22 și 23 din capitolul III, intitulat „Procedura de expropriere”, ale cărui singure prevederi rămase în vigoare sunt în capitolul VI, „Răspunderi și sancțiuni”, precum și corelarea conținutului celor două articole care constituie în prezent capitolul VI, art. 35 și 36, care sunt norme de trimitere, cu legislația în vigoare, abrogarea art. 30 și 32 din Legea nr. 289/2002 vădit redundante.
DOWNLOAD FULL ARTICLE


[1] Victor Giurgiu, Perdelele forestiere de protecție în contextul asigurării securității ecologice și alimentare. Constrângeri și perspective, Revista Pădurilor, an 127, 2012, nr. 6, p. 7-9.

[2] Publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 789 din 7 octombrie 2016.

[3] Publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 963 din 8 octombrie 2021.

[4] Hotărârea Parlamentului României nr. 42/2021 pentru acordarea încrederii Guvernului, publicată în M. Of. al României, partea I, nr.1.122 din 25 noiembrie 2021: Anexa nr. 2.

― De altfel, problematica perdelelor forestiere s-a regăsit cu consecvență în programele de guvernare. E.g., Hotărârea Parlamentului României nr. 53/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului, publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 496 din 29 iunie 2017. Aceasta își propunea „amendarea legii perdelelor forestiere – Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, republicată în 2014, pentru ca realizarea perdelelor forestiere să devină operațională”, precizând că „realizarea perdelelor forestiere este foarte îngreunată din cauza timpului alocat identificării proprietarilor și obținerii sau nu a acordului acestora. Propunem modificarea legii prin abrogarea întregii proceduri de expropriere și aplicarea exproprierilor în baza Legii nr. 255/2010, prin care se fac toate exproprierile în România”.

― Planurile operative întocmite de entitățile din cadrul Ministerului Transportului cuprind, printre altele, și lista sectoarelor de drum care se vor apăra cu perdele forestiere [Ordinul ministrului transporturilor nr. 1576/161/2017 pentru aprobarea Regulamentului de gestionare a situațiilor de urgență specifice tipului de risc căderi masive de zăpadă și riscurile asociate acestora, publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 51 din 18 ianuarie 2018: Regulamentul de gestionare a situațiilor de urgență specifice tipului de risc căderi masive de zăpadă și riscurile asociate acestora din 27.10.2017: Anexa Nr. 2 (Conținutul orientativ al planurilor operative întocmite de entitățile din cadrul Ministerului Transporturilor)].

[5] Astfel, pe de-o parte, s-au luat măsuri de compensare a pierderilor de venit înregistrate de proprietarii terenurilor agricole ca urmare a plantării de perdele de protecție (Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 649/2008 privind aprobarea Metodologiei de acordare a compensației pentru pierderea de venit corespunzătoare suprafețelor efectiv ocupate cu perdele forestiere de protecție înființate pe terenurile agricole, publicat în M. Of. al României, partea I, nr. 761 din 11 noiembrie 2008, cu modificările și completările ulterioare), pe de altă parte s-a procedat la sprijinirea efectivă a înființării de perdele forestiere (Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2121/2022 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”, publicat în M. Of. al României, partea I, nr. 810 din 17 august 2022).

[6] Anexa nr. 1 (Definiții), pct. 28 din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic: Codul Silvic (republicată), publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 611 din 12 august 2015.

― Recent, legislația sectorială a stabilit semnificația noțiunii de „perdea forestieră de protecție” în contextul său, diferit față de dreptul comun în materie. Astfel, potrivit art. 5 lit. c) din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2121/2022, prin „perdea forestieră de protecție” se înțelege „o formațiune cu vegetație forestieră ce acoperă minimum 0,1 ha, amplasată la o anumită distanță una față de alta sau față de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători și/sau pentru ameliorarea climatică, economică și estetico-sanitară a terenurilor. În categoria perdelelor de protecție se încadrează și cordoanele forestiere;”.

― Termenul de „pădure” include și perdelele forestiere [art. 2 alin. (2) lit. b) din Codul silvic].

[7] Se înființează, în zonele afectate frecvent de fenomenul de secetă situate în Câmpia Română, Câmpia Tisei, Câmpia Transilvaniei, Lunca Dunării și Podișul Dobrogei, prioritatea fiind dată de ariditatea locației. amplasarea se face de regulă sub forma unor rețele rectangulare, la propunerea autorității publice centrale pentru agricultură și dezvoltare rurală [art. 6 alin. (1) din Legea nr. 289/2002].

[8] Se înființează în toate zonele țării, procedura de identificare și împădurire fiind prevăzută în Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate, publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 376 din 7 iunie 2010, cu modificările și completările ulterioare [art. 6 alin. (2) din Legea nr. 289/2002].

[9] Se înființează pe terenuri agricole, în extravilanul localităților, de-a lungul drumurilor publice, amplasarea fiind dictată de frecvența ridicată a depunerilor masive de zăpadă [art. 6 alin. (3) din Legea nr. 289/2002].

― În cadrul Sistemului național al perdelelor forestiere este aprobat Programul național de realizare a perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și drumurilor naționale, prevăzut în anexa ce face parte integrantă din Legea nr. 289/2002 [art. 4 alin. (4) din Legea nr. 289/2002].

[10] Se înființează de-a lungul digurilor și malurilor, în aliniamente rectangulare, lățimile și lungimile fiind dictate de orografia terenului, viteza curentului apei, înălțimea valurilor și forța de împingere a ghețurilor [art. 6 alin. (4) din Legea nr. 289/2002].

[11] Se înființează în jurul localităților rurale și urbane, al unităților industriale sau al unor obiective economice, sociale, culturale și strategice [art. 6 alin. (5) din Legea nr. 289/2002].

[12] Art. 5 din Legea nr. 289/2002.

[13] Idem.: art. 3.

[14] Idem.: art. 4 alin. (1)-(3).

― Realizarea Sistemului (…) constituie în accepțiunea art. 90 alin. (2) din Codul Silvic, „obiectiv de utilitate publică”.

[15] Idem.: art. 4 alin. (4)-(8).

[16] Credem că instituția exproprierii pentru cauză de utilitate publică își găsește obligatoriu aplicarea în materia înființării de perdele de protecție a autostrăzilor și drumurilor naționale, în ceea ce privește toate celelalte tipuri de perdele forestiere de protecție fiind incidentă în măsura în care înființarea acestora nu este realizată voluntar de către proprietarii terenurilor.

[17] „Prin excepție de la alin. (1), înființarea perdelelor forestiere de protecție se poate realiza în mod voluntar de către proprietarii terenurilor, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2022 pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naționale de împădurire și reîmpădurire prevăzute în Planul național de redresare și reziliență”. Textul art. 4 alin. (9) din Legea nr. 289/2002 constituie o modificare legislativă recentă, introdusă prin Ordonanța Guvernului nr. 36/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 856 din 31 august 2022.

― În același sens, prevederile art. 101 alin. (1) din Codul Silvic [„Persoanele fizice sau juridice care sunt de acord și pe ale căror terenuri agricole se înființează perdele forestiere de protecție rămân în continuare proprietari pe terenul respectiv și pe pădurea astfel înființată și primesc anual, până la închiderea stării de masiv, o compensație a pierderii de venit în cuantum de 10 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilit în condițiile legii, la hectar, corespunzător suprafeței efectiv ocupate de perdelele forestiere de protecție.”], respectiv cele ale art. 101 alin. (4) din Codul Silvic [„Persoanele juridice care au concesionate terenuri proprietate publică a statului cu altă destinație decât cea forestieră, în condițiile legii, pe care se realizează perdele forestiere de protecție, sunt scutite de la plata redevenței aferente suprafeței ocupate de perdelele forestiere.”].

― Finanțarea perdelelor de protecție prevăzute de art. 4 alin. (9) din Legea nr. 289/2002 se realizează potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 35/2022 [art. 31 alin. (5) din Legea nr. 289/2002]. Trimiterea prevederile O.U.G. nr. 35/2022 nu fac altceva decât să adâncească problema, întrucât potrivit normei la care se face trimitere, „Fondurile aprobate pentru împădurire și reîmpădurire în Planul național de redresare și reziliență se utilizează pentru finanțarea următoarelor categorii de servicii și lucrări:  întocmirea proiectelor, precum și efectuarea lucrărilor de împădurire și de întreținere a plantațiilor realizate pe terenurile agricole din categoriile de folosință teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente, la solicitarea persoanelor fizice și juridice, precum și a unităților administrativ-teritoriale;”, or, în ceea ce ne privește, considerăm aplicabile în speță prevederile art. 1 alin. 1 lit. d) din O.U.G. nr. 35/2002 [„Fondurile aprobate pentru împădurire și reîmpădurire în Planul național de redresare și reziliență se utilizează pentru finanțarea următoarelor categorii de servicii și lucrări: (…) întocmirea documentațiilor tehnico-economice, precum și efectuarea lucrărilor de instalare a perdelelor forestiere de protecție și de întreținere a plantațiilor, conform prevederilor Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

[18] Publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 340 din 7 aprilie 2022.

[19] A se vedea notelor de subsol nr. 7-11.

[20] Art. 6 alin. (6) și (7) din Legea nr. 289/2002.

[21] E.g.: art. 37 alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996, publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 244 din 8 noiembrie 1996, cu modificările și completările ulterioare; art. 19 din Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie (republicată), publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 167 din 7 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare.

[22] „(…) Execuția lucrărilor de înființare a perdelelor forestiere de protecție se face în baza studiilor tehnico-economice (…), fără a fi necesară obținerea altor avize/aprobări/autorizații/acorduri”.

[23] Art. 10 din Legea nr. 289/2002.

― Participarea la recepție lucrărilor este obligatorie pentru deținătorul terenului, reprezentantul structurii teritoriale de specialitate silvică a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și cel al unității specializate pentru executarea lucrărilor de împădurire Imobiliară [art.11 din Legea nr. 289/2002]. Apreciem că la momentul de față în sarcina participanților este stabilită o obligație naturală. Dacă răspunderea juridică a reprezentanților celor două instituții ar putea fi antrenată, sub forma răspunderii disciplinare pentru  neexecutarea atribuțiilor de serviciu, sub condiția primirii însărcinării, în cazul deținătorului nu poate fi stabilită nici o formă de răspundere. Motiv pentru care propunem de lege ferenda sancționarea neparticipării persoanele fizice și juridice cu amenda contravențională.

[24] Idem.: art. 7 alin. (1).

― Studiile tehnico-economice cuprind în mod obligatoriu următoarele:  „elementele tehnice necesare în vederea instalării perdelelor forestiere de protecție: orientarea, lățimea și distanța dintre perdelele forestiere de protecție, schemele de plantare, speciile indicate pentru împădurire, precum și accesul la coridorul de expropriere și la terenurile limitrofe acestuia; lucrările de întreținere până la declararea închiderii stării de masiv; investiția specifică pentru fiecare tip de perdea forestieră de protecție, precum și alte date necesare; identificarea proprietarilor, dacă este posibil; planurile de amplasare a perdelelor forestiere de protecție; documentația cadastrală întocmită în sistem stereografic de proiecție 1970, avizată de către oficiul de cadastru și publicitate imobiliară în a cărui rază teritorială sunt situate imobilele, cu atribuire de numere cadastrale.” [art. 7 alin. (3) din Legea nr. 289/2002].

[25] Idem.: art. 7 alin. (2).

― Documentațiile tehnico-economică sunt supuse avizării de către comisia tehnico-economică constituită la nivelul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură [art. 7 alin. (7) din Legea nr. 289/2002].

― În vederea facilitării realizării documentațiilor tehnico-economice, legea instituie unele obligații în sarcina unităților administrativ-teritoriale (U.A.T.) și Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (A.N.C.P.I.) [art. 7 alin. (9) și (10) din Legea nr. 289/2002].

[26] Idem.: art. 7 alin. (1) și (2).

[27] Idem.: art. 7 alin. (4). A se vedea și art. 207 alin. (1) din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară din 09.07.2014, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, publicat în M. Of. al României, partea I, nr. 571 din 31 iulie 2014, cu modificările și completările ulterioare.

― Radierea înscrierii din cartea funciară se efectuează, autorității publice centrale care răspunde de silvicultură prin structurile silvice teritoriale, în temeiul dovezii de finalizare a procedurii sau de renunțare la efectuarea investiției [art. 7 alin. (6) din Legea nr. 289/2002; art. 207 alin. (2) din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară din 09.07.2014].

[28] Idem.: art. 7 alin. (8).

[29] Idem.: art. 8.

[30] Idem.: art. 34 alin. (1).

[31] Idem.: art. 34 alin. (2).

[32] Idem. : art. 24. – „Perdelele forestiere de protecție sunt supuse unor norme tehnice silvice, elaborate în condițiile art. 44, având ca finalitate asigurarea gestionării durabile a acestora, în vederea exercitării funcțiilor de protecție pentru care au fost înființate”;

― Idem.: art. 25 alin. (1): „Deținătorii cu orice titlu de perdele forestiere de protecție au obligația să ia măsuri de prevenire și stingere a incendiilor, să respecte dispozițiile cu privire la protecția pădurilor și la circulația materialelor lemnoase, prevăzute în Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare, și în alte reglementări specifice domeniului, și să execute lucrări de îngrijire, conform normelor tehnice”. În același sens a se vedea și art. 48 din Codul silvic.

[33] Idem.: art. 29.

[34] Codul silvic: art. 53 alin. (1) și (6).

Prin raportare la art. 53 din Codul Silvic, găsim prevederile art. 30 din Legea nr. 289/2002 („Pășunatul este interzis în perdelele forestiere de protecție. Dispozițiile art. 53 din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile.”) ca fiind redundante. Considerăm că la o viitoare modificare legislativă s-ar impune abrogarea lor.

[35] Art. 26 din Legea nr. 289/2002.

[36] Idem.: art. 25 alin. (3).

[37] Sunt astfel excluse toate celelalte categorii de ocoale silvice: ocoale silvice de stat care pot fi înființate de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat; bazele experimentale, care sunt înființate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”; și ocoalele silvice de regim [Anexa nr. 1 (Definiții): pct. 23 din Codul Silvic].

[38] Art. 27 din Legea nr. 289/2002. În considerația prevederilor art. 58 alin. (4) din Codul Silvic apreciem că același drept îl au proprietarii sau deținătorii perdelelor forestiere de protecție și cu privire la produsele nelemnoase specifice fondului forestier, cu excepția faunei sălbatice de interes cinegetic.

[39] Idem.: art. 28.

[40] Art. 91 din Codul Silvic: „Finanțarea (…) Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție prevăzut la art. 90 se face din fondul de ameliorare a fondului funciar, fondul de conservare și regenerare a pădurilor, alocații de la bugetul de stat și din alte fonduri prevăzute de lege”.

[41] Art. 31 alin. (1) din Legea nr. 289/2002: „Sursele de finanțare pentru întocmirea studiilor de fundamentare, documentațiilor tehnico-economice de realizare a perdelelor forestiere de protecție, precum și pentru realizarea respectivelor lucrări sunt următoarele:

a) fondul de ameliorare a fondului funciar și alocații de la bugetul de stat, potrivit 91 din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare;

b) fondul de conservare și regenerare a pădurilor, constituit potrivit 33 din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare;

c) fondul pentru mediu;

d) alocații de la bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor;

e) sponsorizări de la societăți reglementate de Legea societăților 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fundații și altele;

f) surse financiare externe nerambursabile sau creditele externe pe termen lung;

g) contribuția benevolă a persoanelor fizice sau juridice, interesate de executarea lucrărilor de ameliorare;

h) alte surse legale”.

― În mod redundant, art. 32 din Legea nr. 289/2002 prevede că „Întocmirea studiilor și a documentațiilor tehnico-economice pentru realizarea perdelelor forestiere de protecție prevăzute la art. 7 se finanțează din sursele prevăzute la art. 31”. Propunem de lege ferenda abrogarea acestuia.

[42] Idem.: art. 37 alin. (1) teza I, art. 31 alin. (2).

― În calitatea sa de coordonator al Programului de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură colaborează cu „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Academia de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești”, precum și cu alte instituții și operatori economici interesați” [art. 37 alin. (2) teza II din Legea nr. 289/2002].

[43] Legea nr. 289/2002: art. 31 alin. (4).

― Recuperarea de la bugetul de stat a contravalorii lucrărilor pentru înființarea perdelelor forestiere decontate din fondul de conservare și regenerare a pădurilor se face, în baza documentelor justificative, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

[44] Idem.: art. 35: „Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală a persoanei vinovate, potrivit legii”; art. 36: „Prevederile prezentei legi se completează cu dispozițiile art. 106-115 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 98-100, 102 și 104-107 din Legea nr. 26/1996, precum și cu prevederile Legii nr. 31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice” [alin. (1)]; „Contravențiilor prevăzute în Legea nr. 31/2000 le sunt aplicabile și prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare” [alin. (2)]; „Amenzile se fac venit la bugetul de stat” [alin. (3)].

― Constatăm că dintre legile enumerate în art. 36 alin. (1) din Legea nr. 289/2002 doar Legea nr. 18/1991 mai este în vigoare.  Legea nr. 26/1996 privind Codul Silvic și Legea nr. 31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice au fost abrogate expres prin art. 132 din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic, republicată (publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 611 din 12 august 2015), respectiv prin art. 46 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice (publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010). O analiză a normelor de abrogare relevă că nici una dintre acestea nu conține vreo prevedere potrivit căreia ori de câte ori într-o lege specială sau în alt act normativ anterior se face trimitere la actul normativ abrogat, trimiterea să fie socotită a fi făcută la dispozițiile corespunzătoare din reglementarea în vigoare.

[45] Idem.: art. 22 și art. 23 alin. (3).

[46] Idem.: art. 23 alin. (1).

[47] Idem.: art. 23 alin. (2).

[48] Idem.: art. 23 alin. (4).

[49] Publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 689 din 6 septembrie 2016.

[50] Publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 501 din 30 iunie 2017.

[51] E.g., furtul puieților sau lăstarilor tăiați ori scoși din rădăcini, din perdelele forestiere de protecție, precum și al arborilor doborâți sau rupți de fenomene naturale ori al arborilor care au fost tăiați ori scoși din rădăcini constituie infracțiune silvică [Codul Silvic: art. 109 alin. (1) și (11)];

[52] E.g., „furtul de puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei” [Codul Silvic: art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 171/2010].

Considerații cu privire la reglementarea perdelelor forestiere de protecție was last modified: December 21st, 2022 by Mihai-Bogdan Ionescu-Lupeanu

Only registered users can comment.

Arhiva Revista

Despre autor:

Mihai-Bogdan Ionescu-Lupeanu

Mihai-Bogdan Ionescu-Lupeanu

Este doctor în drept al Universității din București, cu distincția „Magna Cum Laude”, cu teza „Regimul juridic al faunei sălbatice terestre și acvatice pe plan național și internațional” (Ed. Hamangiu, București, 2022), și consilier juridic în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, Administrația Parcului Natural Comana R.A.
A mai scris: