Cine poate formula apel și cine poate participa la judecarea acestuia?
Alin Speriusi-Vlad - august 1, 2015Revenind însă la posibilitatea formulării apelului de către procuror, dacă acesta nu avea posibilitatea să promoveze acțiunea civilă introdusă de reclamant și nici nu a participat la judecată, atunci când participarea sa este obligatorie, reprezentantul Ministerului Public nu are dreptul de a formula apel, urmând a fi respins ca inadmisibil în cazul în care este totuși formulat.
Foarte important este că și atunci când nu poate formula apel împotriva hotărârii primei instanțe, procurorul poate să participe la judecarea acestei căi de atac deja formulate. Aceasta deoarece art. 92 alin. (2) din Noul Cod de procedură civilă consacră dreptul procurorului „să pună concluzii (…) în oricare fază a” procesului, deci inclusiv direct în apel. Aceste dispoziții legale consacră rolul de neocolit al magistratului procuror în procesul civil. Sub o formă sau alta acesta poate în orice moment să își expună punctul de vedere cu privire la aspectele juridice și factuale care trebuie soluționate de către instanța de apel. Semnificativ este faptul că odată ce procurorul intervine direct în apel, acesta poate să formuleze căile extraordinare de atac împotriva hotărârii instanței de apel, deoarece „a participat la judecată” astfel cum impune art. 92 alin. (4) teza a II-a din Noul Cod de procedură civilă.
În sfârșit, în cazul formulării apelului de către procuror, dar și al participării acestuia direct la judecată în fața instanței de apel, titularul dreptului care a fost introdus în proces, respectiv care a formulat acțiunea civilă, poate dispune de drepturile sale procesuale prin renunțarea la judecată, renunțarea la judecată, renunțarea la dreptul pretins și prin tranzacție. Trebuie avut însă în vedere că în cazul acțiunilor civile prevăzute la art. 92 alin. (1) din Noul Cod de procedură civilă – pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților și alte cazuri expres prevăzute de lege – devin incidente dispozițiile art. 81 alin. (2) din Noul Cod de procedură civilă care stabilește că „actele procedurale de dispoziție prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanții minorilor, ai persoanelor puse sub interdicție și ai dispăruților, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanța apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane”
3. Terții
Terțele persoane care nu au participat la judecata în primă instanță nu pot formula apel împotriva hotărârii acesteia. Situația terților în raport de procesul părților și de hotărârea primei instanțe nu reprezintă altceva decât o consecință a principiului disponibilității procesului civil, corolarul acestuia fiind inopozabilitatea hotărârii civile față de terți, ea fiind obligatorie doar pentru părțile care au participat la judecata în primă instanță.
Situația terților merită o atenție aparte având în vedere faptul că dincolo de inopozabilitatea hotărârii pronunțate în primă instanță în afara cadrului procesual, nimeni nu contestă eficacitatea erga omnes a dispozițiilor cuprinse într-o hotărâre judecătorească pronunțată într-un proces civil[35]. Această eficacitate erga omnes implică și posibilitatea ca hotărârile judecătorești civile să conțină dispoziții vătămătoare pentru terți. Mai precis, terții nu sunt vătămați în mod direct de dispozițiile obligatorii ale instanței pentru părțile din proces, ci de faptul că hotărârea instanței le poate aduce atingere drepturilor și intereselor protejate juridic, ca urmare a interdependenței dintre una dintre părțile procesului și această terță persoană. Pornind de la această ipoteză se pune problema remediilor procesuale puse la dispoziția terților pentru a contesta aceste vătămări cauzate de o hotărâre judecătorească pronunțată în urma unui proces civil la care nu au participat. Trebuie subliniat faptul că terțul nu dorește în mod direct și nici nu are interes să modifice efectele pe care le produce hotărârea judecătorească în raporturile dintre părți, el urmărind să înlăture efectele care îi sunt vătămătoare, doar în acest mod putându-se ajunge, teoretic vorbind, la repunerea în discuție a problemelor de fapt și de drept tranșate prin hotărârea judecătorească respectivă.
Cu toate acestea, remediile nu includ dreptul terțelor persoane de a formula apel împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțată de prima instanță după finalizarea procesului civil la care acești terți nu au participat[36]. În jurisprudență s-a decis fără echivoc că „partea obligată prin hotărârea a cărei modificare se solicită trebuie să fie una și aceeași cu partea care formulează calea de atac”[37] respectiv că „această persoană (…) nu putea declara calea de atac (…) întrucât nu a avut calitatea de parte în proces în faţa primei instanţe”[38]. Terții pot formula o contestație la executare[39] pentru a se prevala de inopozabilitatea hotărârii judecătorești din procesul civil în care nu au fost parte sau pot introduce o altă acțiune în justiție[40]în care să își valorifice propriul drept sau interes protejat juridic, invocând pe cale incidentală inopozabilitatea hotărârii judecătorești pronunțate în procesul civil în care nu au fost parte. Un reputat profesionist al dreptului oferă un exemplu extrem de lămuritor pentru situația terților în raport de o hotărâre judecătorească pronunțată într-un proces la care nu au participat, respectiv cel al partajului la care nu au participat toți moștenitorii[41]. Mai precis cei care nu au participat la partaj pot formula contestație la executare atunci când bunurile le sunt urmărite, invocând prevederile art. 684 alin. (2) din Noul Cod civil[42] potrivit căruia partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută. În baza acelorași prevederi însă, coproprietarii care nu au participat la procedura partajului pot introduce o nouă acțiune în justiție, prevalându-se de nulitatea absolută a primei hotărâri judecătorești.
3.1. Terții a căror cerere de intervenție voluntară sau de atragere forțată a fost respinsă ca inadmisibilă
Acești terți, în mod formal, au participat la judecarea procesului în primă instanță, dar au făcut-o exclusiv în cadrul unei proceduri incidentale, cea a admiterii în principiu a cererilor de intervenție voluntară sau forțată în cursul unui proces civil. Din interpretarea art. 61 alin. (1) coroborat cu art. 33 și art. 64 alin. (2) din Noul Cod de procedură civilă[43] rezultă că în urma acestei analize preliminare instanța de judecată decide în ce măsură terțul care dorește să intervină într-un proces deja început, are sau nu un interes determinat, legitim, personal, născut și actual de a participa la o procedură judiciară care se derulează între părțile inițiale. Când nu există un asemenea interes, cererea de intervenție a terțului este respinsă ca inadmisibilă. În această ipoteză, după cum arată și art. 64 alin. (2) ultima teză din Noul Cod de procedură civilă „judecarea cererii principale se suspendă până la soluționarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție”, instanța de judecată se concentrează exclusiv pe stabilirea cadrului procesual, nesoluționând nicio altă cerere, nici pe durata soluționării căii de atac împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție.
Din toate acestea rezultă că terțul a cărui cerere de intervenție voluntară sau de atragere forțată a fost respinsă ca inadmisibilă nu poate formula apel împotriva hotărârii primei instanțe prin care s-a finalizat procedura judiciară în fața acesteia. El poate contesta exclusiv hotărârea instanței prin care s-a respins cererea sa de intervenție voluntară sau de atragere forțată, dar nu și sentința instanței de fond, deoarece aceasta ar însemna să reia argumentele legate de admisibilitatea cererii sale de intervenție voluntară, respectiv de atragere forțată, asupra cărora instanța de control judiciar s-a pronunțat deja, fără ca prin soluționarea fondului cauzei să fi intervenit vreun element de noutate apt să înlăture autoritatea de lucru judecat existentă în această privință. Astfel terțul a cărui cerere de intervenție, respectiv de atragere forțată, a fost respinsă ca inadmisibilă, are la dispoziție mijloacele arătate mai sus, o nouă acțiune civilă sau o contestație la executare, în măsura în care hotărârea judecătorească, pronunțată în litigiul în care nu a avut calitate de parte, conține dispoziții vătămătoare.
[35] V. A. Ciucă, Apelul, Ed. Universul Juridic, București, 2008, p. 162.
[36] V. A. Ciucă, Apelul, Ed. Universul Juridic, București, 2008, p. 162 „în schimb, pentru astfel de cazuri, dreptul francez recunoaște o cale specială de atac, rezervată numai terților – la tierce opposition. Prin exercitarea acesteia, terțul repune în discuție probleme de drept sau de fapt, iar în situația în care este admisă, instanța modifică hotărârea, fără a aduce atingere efectelor pe care le declanșează în raporturile dintre părți”.
[37] Decizia 1079 din 28.11.2008 pronunțată în recurs de Curtea de Apel Pitești – secția comercială, de contencios administrative și fiscal, publicată online pe portal.just.ro
[38] Decizia 461 din 17.02.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă, publicată online pe www.scj.ro
[39] V. A. Ciucă, Apelul, Ed. Universul Juridic, București, 2008, p. 161.
[40] V. S. Spinei, Reglementarea căilor de atac în dreptul procesual civil. Drept român și drept comparat, Editura Universul Juridic, București, 2013, p. 76.
[41] V. A. Ciucă, Apelul, Ed. Universul Juridic, București, 2008, p. 161 „remediile propuse nu includ posibilitatea terților prejudiciați de a declara apel împotriva acestor hotărâri. Ele vizează numai dreptul terților de a introduce o contestație la executare când bunurile le sunt urmărite (pentru prima situație) sau în scopul de a se prevala de inopozabilitatea hotărârii pronunțate (în cea de-a doua situație), cu aplicarea prevederilor art. 797 Cod civil potrivit căreia partajul în care nu au fost cuprinși toți moștenitorii este nul. La fel terților li se oferă posibilitatea de a introduce o acțiune în împărțeală invocând excepția de nulitate (întemeiată pe art. 797 Cod civil) – pentru primul caz – sau o acțiune în revendicare imobiliară ori una în constatare – pentru cel de-al doilea caz”
[42] În acest sens art. 684 din Noul Cod civil „(2) Partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută”.
[43] În acest sens art. 61 alin (1) „Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare”, art. 33 „Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara” și art. 64 alin. (2) „După ascultarea intervenientului și a părților, instanța se va pronunța asupra admisibilității în principiu a intervenției, printr-o încheiere motivată” din Noul Cod de procedură civilă.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.