Capacitatea civilă de folosință a persoanei fizice în reglementarea Codului civil al Republicii Moldova

Decesul biologic (moartea fizică) al persoanei fizice

Confirmarea decesului biologic al persoanei se face prin actul de constatare a decesului (certificat medical), eliberat de o unitate sanitară, în care este indicată data, ora și cauza decesului, date preluate și înserate în certificatul de deces (act de stare civilă).

În principiu, dovada sfârșitului capacității civile de folosință, adică a morții persoanei fizice, cade în sarcina aceluia, care reclamă pentru sine vreun drept sau formulează vreo pretenție, adică aceluia care afirmă faptul morții altei persoane. Și dacă se pretinde că o persoană fizică a încetat din viață la o dată determinată, va trebui să dovedească această dată, ori de câte ori de proba acesteia depinde admiterea reclamației sale. Moartea nu se prezumă[9], chestiune valabilă doar pentru moartea fizică, pentru că cea civilă, prin definiție este o prezumție a morții biologice.

Spuneam supra, declararea morții biologice, în principiu, vine în sarcina celui ce invocă un interes, pentru că, de lege, există o categorie de subiecți obligați să declare decesul în fața organelor de stare civilă. Deci, potrivit legii[10], au obligația de a face declarația de deces, membrii familiei sau rudele decedatului, iar în lipsa acestora – colocatarii, vecinii, administrația imobilului, medicul sau altă persoană din unitatea sanitară unde s-a produs decesul.

Decesul declarat (moartea civilă) al persoanei fizice

După cum spuneam, în afară de cazul morții biologice a persoanei care, de fapt, coincide cu moartea omului, mai există și cazul în care persoana poate fi declarată, evident, în baza unei proceduri judiciare speciale, decedată chiar dacă nu există o dovadă medicală a acestui fapt.

Deci, este vorba de o moarte prezumată de anumite împrejurări, iar acestea sunt, în mod obligatoriu, dispariția fără veste. De aceea, declararea morții juridice (civile) a persoanei nu poate avea loc înainte ca aceasta să fi fost declarată dispărută fără veste, fapt care ne determină să discutăm, înainte de toate, și despre instituția dispariției fără veste.

Declararea dispariției fără veste a persoanei fizice

Așadar, în temeiul art. 165 al Codului civil, persoana fizică poate fi declarată dispărută fără veste dacă lipsește de la domiciliu și a trecut cel puțin un an din ziua primirii ultimelor știri despre locul aflării ei. Dispariția se declară de instanța de judecată la cererea persoanei interesate. În cazul imposibilității de a se determina ziua primirii ultimelor informații despre dispărut, termenul pentru declararea dispariției fără veste va începe să curgă din prima zi a lunii următoare celei în care au fost primite ultimele informații despre dispărut, iar în cazul imposibilității de a determina această lună, de la întâi ianuarie al următorului an.

Efectele dispariției fără veste asupra capacității de folosință

De la început, trebuie de precizat, că dispariția fără veste a persoanei fizice nu are ca efect încetarea capacității ei de folosință, acest efect se produce doar dacă despre ea nu există nicio veste timp de trei ani de zile, acesta fiind temeiul încetării capacității de folosință, odată ce este și temei al declarării decesului.

De altfel, faptul dat, rezultă din prevederile art. 166 din Codul civil al Republicii Moldova care se referă la protecția bunurilor persoanei dispărute fără veste, deci, ei i se menține capacitatea civilă de folosință, legea având grijă să încredințeze administrarea bunurilor sale de terți în numele și pe contul persoanei dispărute până la întoarcerea ei sau declararea decesului. Or, potrivit normei menționate, dacă este necesară administrarea permanentă a patrimoniului persoanei declarate dispărută fără veste, instanța de judecată numește un administrator, cu care autoritatea tutelară încheie un contract de administrare fiduciară. La cererea persoanei interesate, instanța de judecată poate numi un administrator și înainte de expirarea unui an din ziua primirii ultimilor știri despre locul aflării persoanei dispărute.

Mai mult, faptul inadmisibilității încetării capacității civile de folosință a persoanei fizice dispărute fără veste este prevăzut expres la art. 166 alin. (2) al Codului civil, potrivit căruia declararea dispariției persoanei nu atrage modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor acesteia.

Efectele apariției persoanei declarate dispărută fără veste

În temeiul art. 167 al Codului civil moldav, dacă persoana declarată dispărută fără veste apare sau dacă sunt știri despre locul aflării ei, instanța de judecată, la cererea persoanei interesate, anulează hotărârea de declarare a dispariției și desființează, după caz, administrarea fiduciară a patrimoniului acesteia. Cel declarat dispărut poate cere administratorului fiduciar repararea prejudiciului cauzat prin administrarea necorespunzătoare a patrimoniului său.

Declararea judecătorească a decesului persoanei fizice

Persoana poate fi declarată decedată prin hotărâre a instanței de judecată dacă timp de 3 ani la domiciliul său lipsesc știri despre locul unde se află. Ziua morții persoanei declarate decedată se consideră ziua la care hotărârea judecătorească privind declararea decesului ei a rămas definitivă. Declararea decesului produce aceleași efecte juridice ca și decesul fizic constatat.

Utilitatea instituției declarării persoanei decedate

Instituția morții civile, este o creație a legiuitorului care prezintă utilitate practică însemnată. Or, prin aceasta se pot soluționa un șir de probleme, satisfăcute diferit interese a celor din anturajul defunctului (soț, copii, moștenitori, angajator etc.) dintre care prezentăm pe cele mai esențiale arătate în literatura autohtonă de specialitate[11]:

– soțul rămas după dispariția persoanei este interesat sub aspectul sorții căsătoriei și al relațiilor sale patrimoniale cu soțul dispărut. În cazul în care va fi declarat decedat, poate obține certificatul de divorț;

– descendenții sunt și ei interesați din punctul de vedere al realizării drepturilor și îndeplinirii obligațiilor părintești față de ei, al moștenirii etc.

– persoanele inapte de muncă care s-au aflat la întreținerea persoanei dispărute nu se pot adresa pentru primirea asistenței din partea statului, atâta timp, cât persoana dispărută nu este declarată decedată, deoarece se consideră că au întreținător:

– în cazul absenței îndelungate a persoanei, i se pot aduce daune materiale bunurilor sale, din cauza lăsării lor fără supraveghere, respectiv, poate fi diminuată valoarea lor, pe când în cazul declarării decesului, ele vor putea trece la alt persoane continuând a fi valorificate;

– declararea decesului persoanei dispărute prezintă interes și pentru creditori (poate și debitori) ai celui dispărut în a recupera creanțe (respectiv în a achita datoriile);

– membrii asociați ai celui declarat decedat vor pute dobândi în proprietate cota-parte din participațiuni sau acțiuni ale defunctului;

– societatea este interesată sub aspectul politicii demografice, al capacității de apărare, al forței de muncă, al evidenței populației etc.

Declararea decesului persoanei dispărute în împrejurări primejdioase

Persoana poate fi declarată decedată prin hotărâre a instanței de judecată și în cazul în care lipsesc știri despre locul unde se află, dacă după 6 luni a dispărut în împrejurări ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei a presupune că a decedat în urma unui anumit accident. Spre exemplu, persoana a fost implicată în acțiuni de salvare, de lichidare a consecințelor unor avarii nucleare, se deplasa într-un tren implicat în accident, iar corpul acestuia nu a a fost posibil de identificate etc.

Dacă o persoană dispărută în împrejurări care prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune că a decedat în urma unui accident este declarată decedată, instanța de judecată poate să declare ca dată a decesului ziua morții ei prezumate [art. 168 alin. (3) fraza II din Codul civil).

Particularitatea declarării decesului militarului

Un militar sau o altă persoană dispărută fără veste în legătură cu acțiuni militare poate fi declarată decedată numai după expirarea a 2 ani de la încetarea acțiunilor militare [art. 168 alin. (2) din Codul civil al Republicii Moldova].

Efectele apariției persoanei declarate decedată. Cazul redobândirii capacității civile de folosință

Potrivit art. 169 din Codul civil al Republicii Moldova, în cazul apariției sau descoperirii locului de aflare a persoanei declarate decedată, instanța de judecată anulează hotărârea privind declararea decesului ei. În acest caz, independent de momentul apariției sale, persoana declarată decedată poate cere de la oricare altă persoană să-i restituie bunurile care s-au păstrat și care au trecut cu titlu gratuit la aceasta după declararea decesului său. Dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat să restituie bunurile dacă nu se dovedește că la data dobândirii lor știa sau trebuia să știe că cel declarat decedat este în viață. Dacă bunurile nu s-au păstrat, dobânditorul de rea-credință este obligat să restituie valoarea lor.

Dacă bunurile persoanei declarate decedată au trecut pe baza dreptului de succesiune la stat și au fost vândute, după anularea hotărârii de declarare a decesului persoanei i se restituie suma realizată din vânzarea bunurilor (art. 169 alin. 4 din Codul civil al Republicii Moldova.

 

Referințe bibliografice

1. Constituția Republicii Moldova din 29 iulie 1994, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 18 august 1994, nr. 1.

2. Codul Civil al Republicii al Moldova, adoptat prin Legea nr. 1107-XV din 6 iunie 2002, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 22 iunie 2002, nr. 82-86.

3. Codul civil al Republicii Moldova, aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 26 decembrie 1964, Veștile Sovietului Suprem al R.S.S. Moldovenești, 1964, nr. 36.

4. Codul civil al României, aprobat prin Legea nr. 71/2011, republicată, în Monitorul oficial al României, 15 iulie 2011, nr. 505, art. 916 alin. (1).

5. Legea privind actele de stare civilă nr. 100/2001, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 97-99 din 17 august 2001.

6. I. Trofimov (coord.), Drept civil. Persoanele, Tipografia Elena, Chișinău, 2004.

7. E. Lupan, I.S. Pop, Tratat de drept civil. Persoanele, Ed. C.H. Beck, București, 2007.

8. A. Suba, Drept civil. Persoana fizică și persoana juridică, București, 1994.


[9] E. Lupan, I.S. Pop, Tratat de drept civil Persoanele, Ed. C.H. Beck, București, 2007, p.75.[10] Legea privind actele de stare civilă nr. 100/2001, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 97-99 din 17 august2001, art. 56 alin. (2).

[11] I. Trofimov (coord.), Drept civil. Persoanele, Tipografia Elena, Chișinău, 2004.

Capacitatea civilă de folosință a persoanei fizice în reglementarea Codului civil al Republicii Moldova was last modified: iulie 29th, 2021 by Grigore Ardelean

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii

Arhiva Revista