Asistarea martorului de către avocat în procesul penal. Un drept iluzoriu și lipsit de eficiență. O problemă pentru exercitarea profesiei de avocat
Andrei-Sebastian Murariu - februarie 19, 2024Apreciem că, formularea acesta poate asista la audiere este inexactă în privința voinței legiuitorului ca martorul să fie asistat[9] de către avocat. Astfel, articolele care prevăd că un subiect procesual poate să fie asistat de avocat au o formulare în care asistarea (exercitarea drepturilor în prezența persoanei) este cu privire la persoană și nu cu privire la ceea ce se întâmplă. Spre exemplu, art. 89 C. pr. pen. prevede că suspectul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de unul ori de mai mulți avocați în tot cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară și al judecății, iar organele judiciare sunt obligate să îi aducă la cunoștință acest drept. Asistența juridică este asigurată când cel puțin unul dintre avocați este prezent.
Astfel, acest text prevede că, suspectul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de un avocat, pe când martorul are dreptul, ca la audiere și numai la audiere, să fie asistat de avocatul cu care vine însoțit. Mai mult decât atât, în cuprinsul art. 88 C. pr. pen., s-a menținut formularea în sensul că, avocatul asistă sau reprezintă, în procesul penal, părțile ori subiecții procesuali principali, în condițiile legii. În atare condiții, în cuprinsul acestui articol nu se regăsește și martorul întrucât acesta nu este un subiect procesual principal, ci un alt subiect procesual. Toate aceste incongruențe ne conduc către concluzia că avocatul nu asistă un martor la fel cum asistă un suspect sau inculpat și că, în realitate, avocatul are rolul de a fi un observator. Astfel că, legiuitorul, deși a permis prezența avocatului la audiere, voința acestuia nu a fost ca acel avocat să fie foarte vocal. Legiuitorul a dorit să reglementeze acest drept într-o manieră minimală și economicoasă, practic și-a dorit ca acest drept să fie reglementat, fără a fi însă și eficient.
În aceeași ordine de idei, vătămător este și lipsa art. 92 alin. (6) C. pr. pen., de reglementare a posibilității avocatului martorului de a face obiecțiuni cu privire la efectuarea unui act de urmărire penală. Spre exemplu, avocatul suspectului sau inculpatului, la finalul audierii, poate face mențiuni în cuprinsul declarației cu privire la modul în care a fost desfășurată audierea. Mențiunea respectivă, permisă de lege, este menită pentru a verifica legalitatea procedeului probator ulterior în faza camerei preliminare. Deși ar trebui să existe o egalitate de arme[10], avocatul martorului este singurul care nu are un asemenea drept și nu va putea formula nicio obiecțiune cu privire la desfășurarea actului de urmărire penală.
Redăm o altă inegalitate vădită ce poate apărea la audierea în cazul avocatului suspectului sau inculpatului și cel al martorului. De pildă, avocatul suspectului sau inculpatului a formulat o cerere de a fi încunoștințat de data și ora efectuării oricărui act de urmărire penală, solicitare ce a fost admisă de către procuror prin ordonanță. Se citează martorul pentru a fi audiat, iar avocatul suspectului sau inculpatului este anunțat și participă la această audiere. Martorul se prezintă însoțit de către un avocat care depune împuternicire avocațială și începe audierea. Avocatul suspectului sau inculpatului, pe parcursul audierii, se folosește de mai multe drepturi printre care și acela de a adresa întrebări martorului în baza art. 123 coroborat cu art. 110 C. pr. pen.[11] Astfel, avocatul suspectului sau inculpatului poate pune întrebări martorului, în schimb, avocatul care asistă la audiere și care a însoțit martorul, nu poate adresa întrebări persoanei care l-a chemat să asiste la audiere pentru că nu există un text de lege care să permită asta. Astfel, avocatul martorului nu poate adresa o întrebare clientului care l-a angajat și pe care îl asistă la audiere.
O chestiune interesantă este dată de confidențialitatea discuțiilor purtate de către martor și avocatul său în ipoteza supravegherii tehnice. Art. 139 alin. (4) C. pr. pen. prevede că raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă (s.n) nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârșește ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la alin. (2). Astfel, textul art. 139 alin. (4) privitor la supravegherea tehnică face referire la situația clasică de asistare dintre avocat și clientul său, iar din noua modificare a legislației procesual penale, reiese că avocatul asistă doar suspectul, inculpatul, persoana vătămată, persoana responsabilă civilmente și partea civilă. Apreciem că pe martor, avocatul nu îl asistă ci doar asistă la audierea acestuia. Distincția între a asista un subiect procesual și a asista la audierea acestuia, după cum se poate observa, este foarte importantă și produce efecte pe planul obținerii probelor de către organele judiciare.
Se ridică o problemă teoretică, dacă modificarea opticii legiuitorului față de conceptul de asistare a persoanelor de către avocat și noul concept de a asista ca avocat la un procedeu probatoriu, va putea cauza interferențe în confidențialitatea comunicării dintre avocat și clientul său. Problema se mai ridică și sub aspectul încrederii cetățenilor în avocați întrucât în rândul comunității rezidă ideea clasică că ceea ce se discută cu avocatul va rămâne secret profesional. Or, apariția conversațiilor dintre martor și avocat în cadrul unui dosar penal va cauza profesiei un risc sistemic de lipsă de încredere în categoria avocaților.
Chiar instanțele de judecată și-au modificat optica în ceea ce privește confidențialitatea discuțiilor purtate între avocat și client. Spre exemplu, într-o speță, Curtea de Apel Iași, prin încheierea[12] din 16.10.2023 a menționat că: „Referitor la cea de-a doua condiție, este necesar ca respectivele comunicări supravegheate să fi fost purtate în cadrul raportului profesional al avocatului. Atât timp cât comunicările nu sunt purtate în cadrul unui raport specific între avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă (s.n), ele nu se încadrează în categoria celor care nu pot fi redate în cadrul proceselor-verbale de redare și care nu ar putea servi drept probă. Cu alte cuvinte, simpla calitate de avocat a interlocutorului nu conduce la excluderea probelor”.
Astfel, se pune accent din ce în ce mai mult pe procurarea de probe, în detrimentul asigurării confidențialității discuțiilor cu avocatul. În aceeași speță, s-a mai pus problema dovedirii raportului profesional dintre avocat și client prin intermediul unui contract de asistență juridică încheiat în formă scrisă, deși, legea nu prevede forma scrisă ad validitatem ci ad probationem.[13] Opinează, Curtea de Apel Iași că, dacă contractul de asistență juridică a fost încheiat ulterior acordării consultanței juridice, atunci nu mai există un raport profesional valabil și astfel conversațiile pot fi ascultate și folosite ca probe în procesul penal: „Contractele de asistență încheiate de doamna avocat și X prin mandatar Y depuse la dosar, datează din 23.05.2022 și 08.12.2021, fiind așadar ulterioare convorbirilor interceptate. Rezultă astfel că nu s-a stabilit în cauză că discuțiile interceptate au fost purtate în cadrul raporturilor specifice avocat-client”.
III. Concluzii și propunere de lege ferenda
Inițiativa legiuitorului poate fi salutară doar prin scopul generic și anume respectarea dreptului la apărare, a dreptului la tăcere și la neautoincriminare. Însă, în modalitatea în care a fost formulat art. 118 alin. (4) C. pr. pen., apreciem că devine iluzorie ideea că avocatul poate contribui la respectarea acestor drepturi. Lipsa drepturilor avocatului care asistă la audierea martorului reprezintă un real pericol în ceea ce privește dreptul la apărare al unui martor ce este un suspect de facto.
Propunerea de lege ferenda este ca legiuitorul să stabilească, în concret, ce drepturi are avocatul care asistă la audierea martorului. Față de calitatea specială a acestui subiect procesual, apreciem că legiuitorul va trebui să indice drepturi specifice avocatului martorului întrucât nu se poate face trimitere la drepturile avocatului altui participant. Primul motiv îl constituie faptul că printre drepturile prevăzute de lege pentru avocatul unui alt subiect procesual, indiferent care ar fi acela, este prevăzut dreptul de a consulta dosarul sau de a fi încunoștințat despre efectuarea actelor de urmărire penală. Or, în cazul avocatului unui martor, apreciem că nu se poate acorda dreptul de a consulta dosarul de urmărire penală întrucât ar rămâne fără substanță audierea martorului dacă acesta ar lua cunoștință despre piesele dosarului. Astfel, unele dintre aceste drepturi sunt și trebuie să rămână inaccesibile avocatului martorului.
Apreciem că, la acest moment incipient, pentru avocatul martorului sunt necesare drepturi care țin de echitatea procedurii precum dreptul avocatului martorului de a face obiecțiuni similar dreptului prevăzut la art. 92 alin. (6) C. pr. pen.[14] și dreptul avocatului martorului de a pune întrebări martorului la a cărui audiere asistă. De asemenea, față de posibilitatea ca martorul să declare aspecte care ulterior l-ar incrimina, apreciem necesară și posibilitatea existenței unui drept al avocatului martorului de a se consulta cu martorul în cursul declarației. Credem că acest drept ar fi necesar întrucât martorul poate declara voluntar[15] aspecte care l-ar incrimina.
Finalmente, apreciem că, este necesară intervenția legiuitorului și modificarea dispozițiilor Codului de procedură penală pentru a avea un text de lege funcțional și aplicabil, dar și previzibil. Credem că lăsarea textului în maniera aceasta va creiona un avocat al martorului total ineficient și lipsit de arme pentru a apăra drepturile martorului/suspectului de facto.
DOWNLOAD FULL ARTICLE[9] Nu există o definiție specifică asistării. Art. 91 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat prevede că asistarea și reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele și operațiunile permise de lege și necesare ocrotirii și apărării intereselor clientului. Arătăm că, diferența dintre asistare și reprezentare o constituie prezența clientului la momentul exercitării drepturilor acestuia. Astfel, asistăm un client când acesta este prezent și îl reprezentăm atunci când este absent.
[10] Menționăm că, potrivit art. 93 Cod procedură penală, avocatul persoanei vătămate, al părții civile sau al părții responsabile civilmente are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală în condițiile art. 92 Cod de procedură penală. Astfel, dreptul de a formula obiecțiuni, atunci când asistă la efectuarea unui act de urmărire penală, i se aplică și acestuia.
[11] Nemodificarea corelată a textelor de lege a condus la alte probleme de ordin procesual. Însuși textul de la art. 123 coroborat cu art. 110 alin. (4) Cod de procedură penală nu prevede că declarația martorului va fi semnată și de către avocatul care a însoțit martorul la audiere. Astfel, avem un avocat ce asistă la o audiere dar în mod bizar, iar conform textului de lege, nu va semna declarația de martor.
[12] https://www.rejust.ro/juris/ee8878g24.
[13] Concluzia Curții de Apel este că, la momentul acordării consultanței juridice, trebuie să existe deja un contract de asistență juridică încheiat în formă scrisă. Este bine cunoscut faptul că, deseori, asistența juridică se acordă chiar telefonic din cauza urgenței și nu se poate refuza o consiliere pe motiv, strict formal, că nu există contractul de asistență juridică încheiat în formă scrisă.
[14] Art. 92 alin. (6) Cod de procedură penală prevede că „în cazul în care avocatul suspectului sau al inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmărire penală, se face mențiune despre aceasta și despre eventualele obiecțiuni formulate, iar actul este semnat și de avocat”.
[15] Apreciem că declararea voluntară de către martor a aspectelor care l-ar incrimina nu vor fi excluse din cuprinsul declarației întrucât art. 118 alin. (1) reglementează un drept al martorului de a nu declara fapte și împrejurări care l-ar incrimina. Astfel, alin. (2) al aceluiași articol prevede că nu vor putea fi folosite probele obținute cu încălcarea alin. (1), dar caracterul voluntar al declarației incriminatoare al martorului exclude aplicarea acestui alineat.
Arhive
- aprilie 2024
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.