Altruismul, noul model de consimțământ în materia guvernanței datelor la nivelul Uniunii Europene
Andreea Buruiană (Rusu) - februarie 19, 20243. Introducerea conceptului de „altruism al datelor”[20]
Regulamentului 2022/686 (DGA), aduce ca o noutate, introducerea conceptului de „altruism al datelor”, ce descrie situațiile în care indivizii sau companiile care în mod voluntar, pun datele la dispoziție pentru reutilizare, fără compensare, pentru binele comun, vizând domenii ca cercetarea științifică sau îmbunătățirea serviciilor publice[21].
Atragem atenția asupra faptului că, conceptul de altruism al datelor nu este unul nou, dar cu toate acestea, o interpretare comună a termenului lipsește după cum se poate observa urmărind literatura politică, juridică și etică. Noțiunea de donare de date a fost mult timp utilizată în dezbaterile privind partajarea datelor cu caracter personal în scopuri de cercetare.
De constatat este faptul, că noul Regulament privind guvernanța datelor 2022/868 nu folosește termenul „donație”, iar cuvântul este în mod deliberat evitat de către legiuitor, deoarece implică transferul dreptului de proprietate, în timp ce dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal nu poate fi contractat. Termenul de altruism al datelor amintește, de asemenea, de „portabilitatea datelor”, dar cele două noțiuni sunt înrădăcinate în înțelegeri diferite despre modul în care oamenii acționează. În timp ce altruismul presupune ca oamenii să acționează fie în mod egoist, fie în interesul celorlalți, adică în mod altruist, solidaritatea datelor vine din credința că acționând în solidaritate cu ceilalți poate fi împuternicit atât cel care dă, cât și cel care primește. Un alt termen similar întâlnit în literatura de specialitate este cel de „filantropia digitală”, adică, procesul de donare a diferitelor tipuri și forme de date de către persoane fizice și companii pentru binele public. În literatură, s-a mai folosit și termenul de „altruiști ai informațiilor despre sănătate” pentru a propune o abordare în care persoanele care au acces la datele lor de sănătate le pot partaja direct în scopuri de cercetare, cu garanții mai mici de confidențialitate[22].
În articolul 2 alineatul (16) din Regulament, termenul de „altruism al datelor” este definit ca fiind „partajarea voluntară de date pe baza consimțământului acordat de persoanele vizate în vederea prelucrării datelor cu caracter personal care le privesc sau a permisiunilor acordate de deținătorii de date de a li se utiliza datele fără caracter personal fără a cere sau a primi ceva în contrapartidă, care să depășească o compensație legată de costurile pe care le suportă aceștia pentru punerea la dispoziție a datelor lor pentru obiective de interes general, astfel cum sunt prevăzute în dreptul intern, după caz, cum ar fi asistența medicală, combaterea schimbărilor climatice, îmbunătățirea mobilității, facilitarea dezvoltării, elaborării și difuzării de statistici oficiale, îmbunătățirea furnizării de servicii publice, elaborarea politicilor publice sau scopurile de cercetare științifică în interesul general”.
Din definiție, se poate concluziona că altruismul datelor este unul dintre modelele specifice de consimțământ la prelucrarea și utilizarea datelor, cel puțin pentru persoanele vizate. De asemenea, se observă din textul legislativ că s-a dorit să se prevină comercializarea schimbului de date în contextul extinderii pieței de date. La prima vedere, aceasta este o expresie a abordării de bază a Uniunii Europene cu privire la protecția datelor cu caracter personal și o continuare a sensului principal încorporat în GDPR și a legilor antitrust, prin care Uniunea Europeană luptă împotriva exploatării comerciale a informațiilor private.
Cu toate acestea, la o analiză mai atentă, observăm că conținutul definiției legale a altruismului nu este prevăzut în Regulamentul nr. 2022/868 și în nici un alt act legislativ al Uniunii Europene. În al doilea rând, prevederile articolului 2 nu acoperă situația comercializării de informații private sau înșelăciunea persoanelor vizate în domeniul schimbului de date cu caracter personal, dacă coroborăm cu articolul 3 din regulament, ceea ce face posibilă reutiliza datelor personale fără a obține consimțământul persoanei vizate în sine. Datele obținute pot fi comercializate mai apoi de către terți fără știrea persoanei care furnizează datele. În al treilea rând, reglementarea va afecta și mai mult problema echilibrului dintre respectarea dreptului fundamental de a proteja datele cu caracter personal și partajarea datelor cu caracter personal în scopuri generale de „interes public”. În al patrulea rând, datele cu caracter personal pot fi transferate și prelucrate „altruist” pe baza consimțământului unei persoane, domeniu care este deja reglementat de prevederile GDPR cu reguli și mai stricte. În condițiile în care Regulamentul 2022/868 nu prevede alte reguli suplimentare care ar spori securitatea prelucrării datelor cu caracter personal transferate „altruist”, aceasta înseamnă că nu există o duplicare a sferei de aplicare a regimurilor concurente de gestionare a datelor. În plus, noua reglementare poate reduce protecția și garanțiile prevăzute în GDPR pentru datele cu caracter personal prin crearea unor prevederi de tip lex specialis, care permit eludarea prevederilor stricte ale GDPR. Acest lucru reduce nivelul de control al individului asupra utilizării informațiilor personale: acest aspect fiind pilonul principală al GDPR, considerat a fi principalul act legislative European care asigură autodeterminarea informațională a unei persoane. Dorința Regulamentului nr. 2022/868 este de a crea un mecanism adecvat prin care un individ să se asigure că datele sale sunt folosite pentru binele public și nu doar transformate într-o marfă pentru profit privat, poate fi interpretată ca fiind doar o aspirație legislativă la momentul actual.
Nu în ultimul rând, Regulamentul nr. 2022/868 stabilește reguli stricte pentru promovarea altruismului datelor, care se referă la partajarea voluntară fie a datelor cu caracter personal pe baza consimțământului persoanelor vizate, fie a datelor nepersonale de către deținătorii de date, fără compensare pentru obiectivele de interes general. Obiectivele de interes general pot include sănătatea publică, combaterea schimbărilor climatice, elaborarea de politici publice sau scopuri de cercetare științifică de interes general.
4. Consimțământul european pentru altruismul datelor: o oportunitate pentru armonizarea modelelor de consimțământ?
Articolul 8[23] din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene[24] statuează, faptul că acest drept la protecția datelor cu caracter personal, trebuie să fie protejat și că aceste date trebuie prelucrate echitabil în scopuri specifice și pe baza consimțământului persoanei în cauză sau a unui alt temei legitim prevăzut de lege, precum și dreptul la accesarea datelor și la rectificarea acestora. Articolul 3[25] din Cartă prevede că orice persoană are dreptul ca integritatea sa fizică și psihică să fie respectată, aducându-se în discuție consimțământul liber și informat care reglementează în cazul nostru prin coroborarea cu articolul 8 baza legală de protejare a dreptului la protecția datelor cu caracter personal prin exprimarea consimțământului.
Analizând definiția dată de Regulamentul nr. 2022/868, „altruismului în materie de date”[26], consimțământul acordat conform art. 2, trebui considerat ca o securitate juridică suplimentară, în special în contextul cercetării științifice cu rolul de a contribui la o transparență suplimentară în procesul de prelucrare a datelor.
Introducerea unui nou model de consimțământ pentru partajarea datelor poate fi văzut ca o oportunitate, dar și ca o provocare pentru operatorii de date. La o primă analiză, modelul de consimțământ uniform propus de noul regulament, poate fi văzut ca o simplă cerință pentru partajarea datelor. În același timp, un consimțământ european uniform pentru utilizări altruiste de date, poate deveni o oportunitate de armonizare legislativă în statele membre ale Uniunii Europene, ușurând schimbul de date cel puțin în cadrul acesteia.
Un exemplu de utilizare a consimțământul uniform la nivelul Uniunii Europene este cel al inițiativei „1+MillionGenomes”[27], a Comisiei Europene. Proiectul vizează facilitarea accesului la date genomice pe scară largă în întreaga Europă. Cel mai mare obstacol în realizarea acestui proiect și a altor proiecte pan-europene a fost coordonarea cadrelor de reglementare, inclusiv cerința consimțământului între parteneri. În acest context, o abordare armonizată a consimțământului este deosebit de utilă, deoarece Regulamentul GDPR a lăsat un vid legislativ considerabil pentru implementarea regulilor legate de prelucrarea datelor mai ales în domeniul cercetării științifice.
Până la intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 2022/868, statele membre ale Uniunii Europene, în ceea ce privește domeniile ce vizau sănătatea, cercetarea sau schimbările climatice aveau posibilitatea de a alege fie să solicite consimțământ specific pentru cercetare, fie să folosească alte temeiuri juridice, cum ar fi interesul public, ca bază legală pentru prelucrarea datelor. Problema cea mai mare, era dată de regulile stabilite de reglementările naționale. Acestea din urmă puteau elimina necesitatea obținerii consimțământului specific pentru prelucrarea datelor în anumite domenii de activitate.
Deși consimțământul uniform pare a fi o opțiune fiabilă pentru a ușura transferul de date și prelucrarea acestora pentru aceste domenii sensibile de activitate, rămân semne de întrebare privitoare la modul în care vor fi respectate în mod adecvat, principiul transparenței și dreptul la autodeterminare. Persoanele cărora li se prelucrează datele, fie ele fizice sau juridice, au dreptul de a ști cum sunt utilizate datele lor și în ce scopuri. Deși mecanismul de consimțământ este, desigur, departe de a fi perfect, acesta oferă o oarecare certitudine juridică că indivizii au fost informați cu privire la utilizarea datelor lor și au exercitat un anumit nivel de control în această privință[28].
Consimțământul uniform propus ar trebui să aducă o transparență suplimentară prelucrării datelor din domeniile sensibile de activitate și să ofere posibilitatea de a opta pentru partajarea datelor în scopuri altruiste. În acest sens, un consimțământ pentru utilizarea altruistă poate completa interesul public ca bază legală pentru utilizarea datelor în astfel de domenii[29]. Succesul modelului de consimțământ uniform propus, depinde de modul în care acesta va fi implementat în practică și de modul în care va relaționa cu cerințe deja impuse pentru acordarea consimțământului în conformitate cu Regulamentul GDPR și celelalte reglementări conexe în domeniu.
De reținut este faptul că, Regulamentul 2022/868 introduce o singură formă de consimțământ pentru altruism în raport cu datele. Articolul 22 alineatul (3) prevede că: „La furnizarea de date cu caracter personal, Formularul european de consimțământ pentru altruismul datelor trebuie să permită persoanelor vizate să își dea consimțământul și să își retragă consimțământul pentru o anumită operațiune de prelucrare a datelor în conformitate cu cerințele GDPR”. Avantajele acestui model includ posibilitatea armonizării legislației în statele membre ale UE și facilitarea schimbului de date în cadrul UE. Cu toate acestea, nu se precizează dacă acest mecanism de consimțământ ar trebui considerat ca o altă cerință pentru schimbul legitim de date și prelucrarea lor sau ar trebui să devină un model alternativ de consimțământ – lex specialis – atunci când datele sunt utilizate în interes general. Spre deosebire de regulament, conceptul de consimțământ stabilit în GDPR este clar definit. Astfel, articolul 4 alineatul (11) din GDPR stabilește că, „consimțământul” persoanei vizate înseamnă orice indicație liberă, specifică, informată și fără ambiguitate a dorințelor persoanei vizate prin care aceasta, printr-o declarație sau printr-o afirmație clară. acțiune, înseamnă acordul cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal care o privesc.
Legea privind guvernanța datelor, introduce un mecanism de reutilizare a datelor „sectorului public protejat”. Mai mult, o astfel de reutilizare este posibilă și în cazul datelor cu caracter personal. Din nou, se poate observa suprapunerea Regulamentului nr. 2022/868 cu GDPR, deoarece reutilizarea datelor cu caracter personal este deja reglementată de prevederile relevante ale GDPR. Legea privind guvernanța datelor, permite intermediarilor de date să determine scopul schimbului de date și al datelor cu caracter personal. Totuși, acest lucru trunchiază într-o oarecare măsură instituția consimțământului. Permițând reutilizarea datelor cu caracter personal fără a oferi în mod clar aceleași garanții ca GDPR, slăbind protecția oferită în trecut. Acest lucru este deosebit de periculos atunci când se consideră că scopul utilizării poate fi și comercial, iar, conform articolului 6, autoritățile din sectorul public pot percepe o taxă pentru a permite reutilizarea datelor.
În plus, Legea privind guvernanța datelor, ne vorbește despre consimțământ în contextul altruismului, dar nu oferă detalii, spre deosebire de GDPR, crescând probabilitatea ca în practică, la reutilizare, companiile să aibă posibilitatea de a alege un model mai puțin detaliat al consimțământului, precum și un scop diferit de cel original, inclusiv comercial. Mai mult, acest lucru poate fi acceptabil pentru datele personale, cât și non-personale. Prin urmare, putem fi de acord cu opinia conform căreia Regulamentul nr. 2022/868 nu ia în considerare în mod corespunzător necesitatea de a asigura și garanta nivelul de protecție a datelor cu caracter personal prevăzut de legislația UE și ridică preocupări serioase din punctul de vedere al drepturilor fundamentale[30].
5. Concluzii
Fluxul enorm de date a dus la nașterea premiselor privind necesitatea protejării dreptului la utilizarea datelor cu caracter personal și non-personal în domenii specifice, fiind unul dintre elementele cheie al viitoarei piețe de date a Uniunii Europene. Totodată, se observă, necesitatea unui cadru de guvernanță solid pentru protecția datelor, în special, instrumentele pentru împuternicirea persoanelor să păstreze controlul asupra modului în care datele lor sunt utilizate și partajate într-un mod transparent.
Eforturile Legii privind guvernanța datelor sunt de a ușura fluxul de date prin furnizarea unui cadru de reglementare pentru infrastructura de partajare a datelor, un pas binevenit către orchestrarea partajării datelor în scopuri comerciale și altruiste. În acest fel, putem spera că viitoarele programe de partajare a datelor vor reuși să câștige încrederea publicului și sprijinul acestuia, schimbul de date având rolul de a dovedi în viitor beneficiile aduse.
Deși puternică, Strategia europeană pentru date aduce în prim plan provocări privind interoperabilitatea care vor trebui să fie depășite dacă se dorește implementarea spațiilor comune pentru partajarea datelor între indivizi, companii și guverne.
Consimțământul uniform alături de altruismul în materie de date, propuse de Legea privind guvernanța datelor, vor fi niște concepte greu de utilizat și se vor lovi de reglementările deja existente în domeniu. Succesul modelului de consimțământ uniform va depinde exclusiv de modul în care acesta va fi implementat în practică. Este important să urmărim evoluția acestor decizii legislative la nivelul Uniunii Europene, și impact acestora la nivel internațional.
Avantajele acestui model va include indubitabil, posibilitatea armonizării legislative în statele membre ale Uniunii Europene și facilitarea schimbului de date în cadrul acesteia. Conceptul de altruism al datelor este pe departe definit și aplicabil la momentul actual. Cu siguranță legislația în domeniu va suferi numeroase modificări până când se vor putea acoperi toate ipotezele legislative de protecție a dreptului la protecția datelor cu caracter personal și a modului în care acestea pot fi stocate sau utilizate.
BIBLIOGRAFIE
- Andrej Savin, Jan Trzaskowski, Research Handbook on EU Internet Law, Edward Elgar Publishing, 6 oct. 2023.
- Deirdre Curtin, Mariavittoria Catanzariti, Data at the Boundaries of European Law, OUP Oxford, 2023.
- Dimosthenis Kyriazis, John Soldatos, Big Data and Artificial Intelligence in Digital Finance. Increasing Personalization and Trust in Digital Finance Using Big Data and AI, Springer International Publishing, 2022.
- Fabio Lazzini, La sfera pubblica e privata nell’era digitale, Editura Booksprint, 2021.
- JRC Science For Policy Report, European Data Spaces – Scientific Insights into Data Sharing and Utilisation at Scale, Report number: JRC129900, EUR 31499 EN, OP KJ-NA-31-449-EN-NAffiliation: European Commission, 2023.
- Kathleen Liddell, Marcelo Corrales Compagnucci, Mark Fenwick, Mateo Aboy, Timo Minssen, The Law and Ethics of Data Sharing in Health Sciences, Springer Nature Singapore, 2024.
- Magdalena Suska, Łukasz Dawid Dąbrowski, The European Union Digital Single Market Europe’s Digital Transformation, Taylor & Francis, 2022.
- Ulrich Stelkens, Agne Andrijauskaite, Good Administration and the Council of Europe: Law, Principles, and Effectiveness, Oxford University Press, 10 sept. 2020.
- Regulamentul (UE) 2022/868 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind guvernanța datelor la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (Regulamentul privind guvernanța datelor) (DGA).
- Regulamentul privind normele armonizate privind accesul echitabil la date și utilizarea echitabilă a acestora – cunoscut și sub denumirea de Legea privind datele.
- Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/138 al Comisiei din 21 decembrie 2022 de stabilire a unei liste de seturi de date cu valoare ridicată specifice și a modalităților de publicare și reutilizare a acestora.
- Regulamentul (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2022 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind piețele digitale).
- Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
- Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
- https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/european-data-strategy_ro (consultat la data de 6.02.2024).
- https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/policies/data-governance-act (consultat la data de 04.02.2024).
- https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52022PC0068.
- https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/policies/data-act (consultat la data de 05.02.2024).
- https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/library/data-act-factsheet.
- https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32019L1024.
- https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/news/commission-seeks-views-implementing-act-high-value-datasets.
- https://eur-lex.europa.eu/eli/reg_impl/2023/138/oj.
- https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/LSU/?uri=celex:32022R1925.
- https://edpb.europa.eu/system/files/2023-04/edpb_edps_jointopinion_202203_europeanhealthdataspace_ro_0.pdf.
[20] Articole 16-25 din Regulamentul 2022/868 privind Guvernanța datelor.
[21] Fabio Lazzini, La sfera pubblica e privata nell’era digitale, Editura Booksprint, 2021, p. 67.
[22] Deirdre Curtin, Mariavittoria Catanzariti, Data at the Boundaries of European Law, OUP Oxford, 2023, p. 111.
[23] Articolul 8 – Protecția datelor cu caracter personal
(1) Orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc.
(2) Asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate și pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum și dreptul de a obține rectificarea acestora.
(3) Respectarea acestor norme se supune controlului unei autorități independente.
[24] https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:0389:0403:ro:PDF (consultat la data de 06.02.2024).
[25] Articolul 3 – Dreptul la integritate al persoanei
(1) Orice persoană are dreptul la integritate fizică și psihică.
(2) În domeniile medicinei și biologiei trebuie respectate în special:
(a) consimțământul liber și în cunoștință de cauză al persoanei interesate, în conformitate cu procedurile prevăzute de lege;
(b) interzicerea practicilor de eugenie, în special a celor care au drept scop selecția persoanelor;
(c) interzicerea utilizării corpului uman și a părților sale, ca atare, ca sursă de profit;
(d) interzicerea clonării ființelor umane în scopul reproducerii
[26] „partajarea voluntară de date pe baza consimțământului acordat de persoanele vizate în vederea prelucrării datelor cu caracter personal care le privesc sau a permisiunilor acordate de deținătorii de date de a li se utiliza datele fără caracter personal fără a cere sau a primi ceva în contrapartidă, care să depășească o compensație legată de costurile pe care le suportă aceștia pentru punerea la dispoziție a datelor lor pentru obiective de interes general, astfel cum sunt prevăzute în dreptul intern, după caz, cum ar fi asistența medicală, combaterea schimbărilor climatice, îmbunătățirea mobilității, facilitarea dezvoltării, elaborării și difuzării de statistici oficiale, îmbunătățirea furnizării de servicii publice, elaborarea politicilor publice sau scopurile de cercetare științifică în interesul general”.
[27] https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/1-million-genomes (consultat la data de 5.02.2024).
[28] Kathleen Liddell, Marcelo Corrales Compagnucci, Mark Fenwick, Mateo Aboy, Timo Minssen, The Law and Ethics of Data Sharing in Health Sciences, Springer Nature Singapore,2024, pp. 121-122.
[29] https://edpb.europa.eu/system/files/2023-04/edpb_edps_jointopinion_202203_europeanhealthdataspace_ro_0.pdf
Spațiul European de Date de Sănătate: Propunerea vizează crearea unui spațiu european al datelor privind sănătatea, care să faciliteze schimbul și utilizarea în condiții de siguranță a acestor date. Aceasta ar putea contribui semnificativ la interesele publice și la bunăstarea pacienților individual.
[30] Dimosthenis Kyriazis, John Soldatos, Big Data and Artificial Intelligence in Digital Finance. Increasing Personalization and Trust in Digital Finance Using Big Data and AI, Springer International Publishing, 2022, pp. 132-134.
Arhive
- aprilie 2024
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.