Studiu de caz privind infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 în jurisprudenţa Curţii de apel Alba Iulia
Ioan Lazăr - noiembrie 6, 2016CASE STUDY REGARDING THE CASE-LAW OF THE COURT OF APPEAL FROM ALBA IULIA ON THE TAX EVASION OFFENCE REGULATED AT PAR. 1 (C) OF ART. 9 OF THE LAW N0. 241/2005
Abstract
Today fighting tax evasion became part of our daily reallity. In this context we are witnessing a real fight against the tax evasion phenomenon where the main actors are the tax authorites beside the prosection. Unfortunately, this process has its collateral victims frequently.
In the case presented bellow one of the administrators (only one!) of the nearly two houndred companies which have conducted aquisitions of goods from unknowned persons was accused of comitting the offense regulated at par. 1(c) of art. 9 of the Law no. 241/2005. No evidence gathered in this case had shown that one of the administrators would be aware about the fictive character of the documents which led to the sale of numerous goods.
The Appeal Court from Alba Iulia had pronounced the acquittal, based on the case law of the European Court of Justice of the European Union in Halifax case-law. In our opinion, the motivation of the latter judgement represents a veritable landmark decision in the field.
Keywords: tax evasion, tax fraud, forgery, Halifax case-law, fight against tax evasion, the case-law of the Court of Appeal from Alba Iulia.
I. Considerații introductive
Combaterea fraudei fiscale a devenit o prioritate declarată a guvernanților. Asistăm deja, de mai mult timp, la scenariul unei veritabile „lupte” împotriva acestui fenomen în care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)[1] şi organele de urmărire penală reprezintă actorii principali.
Este cunoscut faptul că statul își poate mări veniturile fiscale prin acțiuni menite să reducă economia subterană, să combată evaziunea fiscală și să asigure o mai mare eficacitate a administrațiilor fiscale. Deopotrivă, este cunoscut faptul că o politică fiscală impredictibilă şi o fiscalitate apăsătoare generează (sau chiar instigă) invitabil la o amplificare a fenomenului evaziunii fiscale, „strategie” cu care de altfel guvernanţii noştri s-au consacrat în decursul timpului. Ca o consecinţă, situaţia actuală a României constată cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană[2], comparabilă, în unele privinţe, cu cea a ţărilor subdezvoltate, fără a mai pune în discuţie situaţia învăţământului sau a sistemului sanitar. Contextul determină, inevitabil, apariţia unor forme abile de fraudă fiscală, care pun deseori organele statului în imposibilitatea prevenirii lor. Cu toate acestea, conform „principiului” potrivit căruia „statul nu poate să piardă”, asistăm uneori la situaţii absurde în raport cu care sunt aplicate măsuri dure împotriva unor agenţi economici oneşti, la rândul lor victime ale unor acţiuni de evaziune fiscală a căror sursă primară nu a putut fi identificată. De regulă se poate constata că în astfel de cazuri, majoritatea instanțelor agreează alternativă facilă oferită în motivarea rechizitoriului, potrivit căruia contribuabilul, devenit astfel inculpat, „putea sau trebuia să știe (!)”, chiar și ce nu au putut constata sau verifica organele de urmărire penală. Astfel în România contribuabilul este considerat mai degrabă un inamic al fiscului, în timp ce statul este interesat doar de obținerea a cât mai mulți bani la buget, fără să-l intereseze supraviețuirea micilor agenți economici autohtoni care încercă să reziste într-un climat concurențial[3] dominat de companiile multinaționale și unui mediu fiscal impredictibil și ostil.
Speţa analizată pune în discuţie o problematică sensibilă: un ansamblu infracțional, conceput de către persoane necunoscute, neidentificate de către organele de urmărire penală, a căror activitate s-a concretizat în emiterea unor acte fictive şi vânzarea de marfă în baza lor. Mai precis, facturi şi chitanţe emise în fals în numele a trei societăți, găsite ulterior în contabilitatea a circa două sute de societăţii, dintre care unele importante. Starea de fapt reflectă un context în care persoane rămase neidentificate au vândut diverse bunuri, în numele a trei societăţi, în baza unor acte falsificate. Autorii infracțiunii aflați în amontele evaziunii nu au putut fi identificaţi de către organele fiscului şi nici de către organele urmărire penală. Cu toate acestea, în considerarea „principiului” mai sus menţionat, s-a procedat trimiterea în judecată a unuia dintre administratorii societăţilor cumpărătoare (şi doar a unuia) pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 241/2005[4], fără a exista probe care să dovedească că acesta (şi doar acesta) ar fi cunoscut caracterul fictiv al actelor de achiziție ale mărfii. În condițiile în care autorii falsului nu au fost identificați, neexistând nicio probă în sensul că vreunul dintre administratorii societăților cumpărătoare cunoștea sau ar fi putut să cunoască caracterul fictiv al actelor aferente achiziției de marfă, nu putem să nu sesizăm existența unei practici neunitare la nivel național, în care după o apreciere pur subiectivă au fost trimiși în judecată doar unii (sau chiar doar unul) dintre administratori acestor societăți.
În speţă, Curtea de Apel Alba a pronunțat o hotărâre de achitare în cauză, fundamentată pe cauzistica CJUE (la acea dată CJCE) în afacerea Halifax[5], motivarea acesteia reprezentând în opinia noastră un veritabil reper jurisprudențial în materie.
II. Starea de fapt reținută de către instanța de fond
Prin rechizitoriul nr. 223/P/2011 din 28 martie 2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului AAG, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 241/2005[6] cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Potrivit actului de sesizare a instanței, inculpatul AAG, în calitate de administrator al SC A SRL Şoimuş, în perioada 2008-2009, ar fi introdus în contabilitatea societăţii facturile fictive care purtau în antet numele SC B SRL Sighişoara, SC C SRL Săcele, jud. Braşov şi respectiv SC D SRL Braşov, şi care în aceeaşi perioadă a întocmit deconturi de TVA (declaraţia 300), depunându-le la organele fiscale şi sustrăgându-se astfel de la plata unor obligaţii către bugetul de stat în sumă totală de 15.269 lei reprezentând TVA dedus în mod ilegal şi impozit pe profit.
Tribunalul Hunedoara (denumit în continuare şi Tribunalul), a dispus o soluţie de condamnare a inculpatului AAG, fără antecedente penale, la 2 ani închisoare cu suspendare, obligându-l și la plata de daune materiale în favoarea părţii civile – Statul Român.
Tribunalul a reţinut în sarcina inculpatului că în perioada 2008-2009, în calitate de administrator al SC A SRL Șoimuș ar fi introdus în contabilitatea societăţii facturi fictive în scopul sustragerii de la plata unor obligaţii către bugetul de stat în sumă de 15.269 lei. Mai precis, a reţinut fictivitatea operaţiunile comerciale consemnate în facturile fiscale ce purtau menţiunea că ar proveni de la un număr de trei societăți comerciale: 1) SC B SRL Sighişoara; 2) SC C SRL Săcele şi 3) SC D SRL Braşov.
III. Hotărârea instanței de fond a avut în vederea următoarele considerente:
1. În privinţa relaţiei comerciale fictive cu SC B SRL Sighişoara
În urma controlului fiscal efectuat de Garda Financiară – Secţia Hunedoara s-a constatat faptul că inculpatul A.A.G., în calitate de administrator al SC A SRL Şoimuş, a înregistrat în evidența contabilă a societăţii o factură figurând ca emisă de SC B SRL Sighişoara, având ca obiect „lamă buldozer, colţare lamă şi acetilenă industrială” în valoare totală de 4.429,18 lei.
Din probele administrate ar fi rezultat faptul că SC B SRL Sighişoara nu a avut niciun fel de relaţie comercială cu SC A SRL Şoimuş. Amprenta ştampilei SC B SRL Sighişoara care a fost aplicată pe factura susmenţionată nu este aceeaşi cu amprenta originală a ştampilei, fapt observat şi de către administratorii acestei societăţi cu ocazia audierii lor.
Se mai arată că relaţia comercială dintre cele două societăţi a mai fost investigată şi de către DNA – Serviciul Teritorial Tg. Mureş, într-un dosar în care au fost cercetaţi în calitate de făptuitori administratorii SC B SRL Sighişoara pentru infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005. În urma cercetărilor efectuate s-a constatat faptul că formularele facturilor emise în fals în numele SC B SRL provin de la o societate specializată și au fost cumpărate de o persoană fizică neidentificată, fiind plătite în numerar, fără a exista însă nici un indiciu că au fost achiziţionate de SC B SRL.
În dosarul DNA mai sus menţionat au fost identificate mai multe societăţi comerciale din țară care au introdus în contabilitate facturi emise în numele SC B SRL Sighişoara, facturi care s-au dovedit a fi fictive.
Prin Ordonanţă, Serviciul Teritorial Tg. Mureş al DNA a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de administratorii SC B SRL Sighişoara pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005 şi totodată disjungerea şi declinarea în favoarea mai multor parchete din ţară pentru efectuarea cercetărilor penale faţă de administratorii societăţilor comerciale care au introdus în contabilitate facturi fictive emise de către societatea susmenţionată.
Din analiza materialului probator administrat în cauză, Tribunalul Hunedoara conchide că relaţia comercială dintre SC A SRL Şoimuş şi SC B SRL Sighişoara ar fi fictivă din moment ce s-a constatat faptul că factura respectivă nu a fost emisă de către SC B SRL, chiar dacă produsul respectiv a fost livrat către CN Minvest SA Deva, fiind achiziţionat de către inculpat de pe „piaţa neagră”, dar înregistrând în contabilitate factura fictivă. Consecinţa directă a introducerii în contabilitate a facturii fictive şi a raportării operaţiunii fictive la organele fiscale îl reprezintă producerea unui prejudiciu în cuantum de 1.303 lei în paguba bugetului de stat, constând în TVA şi impozit pe profit.
2. În privinţa relaţiei comerciale fictive dintre SC A SRL Şoimuş şi SC C SRL Săcele
Prin ordonanţa din 2 februarie 2012 emisă în dosarul nr. 508/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de administratorii SC C SRL Săcele pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005 şi totodată disjungerea şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara în vederea efectuării de cercetări penale faţă de SC A SRL Şoimuş, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 241/2005.
În motivarea ordonanţei s-a reținut că SC A SRL Şoimuş a înregistrat în contabilitate, în perioada 2008-2009, facturi fictive care poartă antetul SC C SRL în valoare totală de 47.847 lei, având ca obiect „sârmă industrială, rulmenţi, tije şi discuri”.
Conform DGFP Hunedoara – Activitatea de inspecţie fiscală, SC A SRL Şoimuş a înregistrat în evidenţa contabilă în perioada 2008-2009 facturi de achiziţii de la SC C SRL în valoare totală de 47.847 lei, după care a depus deconturile de TVA (declaraţia 300), organelor fiscale deducând un TVA în sumă de 7.640 lei, astfel inculpatul A.A.G. a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii facturi emise de SC C SRL având ca obiect rulmenţi, obiecte de tablă, acumulatori şi bujii incandescente etc. În cuprinsul facturilor au fost menţionate la rubrica intitulată „date privind expediţia”, numele unor persoane precum şi seria şi numărul cărţilor de identitate şi a numerelor de înmatriculare a unor autovehicule pentru transportat marfă, care în urma verificărilor efectuate s-au dovedit a fi fictive.
Pe cale de consecinţă se arată (fără a exista vreo dovadă în acest sens) că inculpatul A.A.G. ar fi întocmit acte false, constând în chitanţe de plată a preţului mărfii, note de recepţie a mărfii, chiar un contract de vânzare-cumpărare comercială, în vederea probării relaţiei comerciale fictive avute cu SC C SRL.
Motivul pentru care inculpatul A.A.G. ar fi procedat în sensul celor de mai sus ar fi fost tocmai încercarea de a proba existenţa relaţiei comerciale care de altfel a fost declarată prin formularul 300 – deconturi de TVA – la organele fiscale cu consecinţa deducerii TVA-ului aferent în sumă de 7.640 lei, care constituie prejudiciu produs bugetului de stat.
3. În privinţa relaţiei comerciale fictive dintre SC A SRL Şoimuş şi SC D SRL Braşov
În urma efectuării urmăririi penale s-a constatat în perioada 1.05.2009 – 21.05.2009, inculpatul A.A.G. ar fi înregistrat în contabilitatea SC A SRL Şoimuş un număr de 8 facturi cu antetul SC D SRL Braşov în valoare totală de 39.621 lei, facturi pe care le-a declarat organelor fiscale prin formularul nr. 300 şi pe baza căruia şi-a dedus un TVA aferent în sumă de 6.326 lei.
Pe facturile susmenţionate, la rubrica „date privind expediţia”, la numele delegaţilor a fost menţionat numele unei persoane, iar pe unele facturi a fost trecută aceeaşi persoană. În urma verificării în Baza de Date Naţională a persoanei respective nu a fost identificată o persoană cu acest nume având seria şi numărul cărţii de identitate susmenţionat. A fost identificată o altă persoană purtând acest nume, dar nu a avut şi nu are seria şi numărul cărţii de identitate care, în realitate aparţine unor alte persoane. De asemenea, pe facturile susmenţionate a fost trecut numerele de înmatriculare ale unor autovehicule cu care s-ar fi transportat marfa, însă nu au fost identificate în Baza de Date privind evidenţa autovehiculelor aceste numere de înmatriculare nici ca numere provizorii şi nici ca numere definitive.
În concluzie, se arată că inculpatul ar fi introdus în contabilitatea SC A SRL facturi fictive care nu au fost emise în realitate de către SC D SRL, dar poartă antetul şi ştampila falsificată ale acestei societăţi, declarând achiziţiile respective la organele fiscale prin completarea formularului 394 şi deducându-şi un TVA în sumă de 6.326 lei.
În cursul judecăţii, la cererea inculpatului a fost întocmit un raport de expertiză contabilă judiciară din care a reieşit că SC A SRL Şoimuş a evidenţiat operaţiunile de cumpărare şi vânzare în jurnalele de cumpărare şi vânzări şi în deconturile de TVA, aspect necontestat, însă în opinia instanței ceea ce atrage răspunderea penală a inculpatului este faptul că aceste operaţiuni sunt fictive. Expertul contabil a concluzionat că valoarea dedusă de SC A SRL aferentă facturilor în cauză este în sumă de 14.672 lei, sumă care a fost reţinută de către instanţă ca şi prejudiciu.
În considerarea celor arătate mai sus, prin sentinţa penală nr. 365/2014 a Tribunalului Hunedoara s-a dispus condamnarea inculpatului AAG fără antecedente penale la: 2 ani închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a 2-a şi lit. b) din Codul penal anterior[7] pentru infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută şi pedepsită de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 13 Cod penal, şi art. 5 noul Cod penal[8]; în baza art. 81, art. 82 Cod penal şi art. 71 alin. 5 Cod penal, cu aplicarea art. 5 noul Cod penal s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi a pedepsei accesorii pe durata unui termen de încercare compus din cuantumul pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.
[1] A se vedea pentru mai multe detalii privind activitatea ANAF: I. Lazăr, Dreptul finanțelor publice, ed. a 2-a, Ed. Universul Juridic, București, 2016, p. 66-71; I.M. Costea, Drept financiar. Note de curs, Ed. Hamangiu, București, 2016, p. 15; R. Postolache, Drept financiar, ed. 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 31-33.
[2] Un raport realizat de Forumul Economic Mondial a scos la iveală faptul că România are cea mai slabă infrastructură din țările membre ale Uniunii Europene. La nivelul întregului continent, doar Rusia, Albania, Serbia și Moldova (deocamdată s.n.) stau mai prost decât noi în ceea ce privește calitatea drumurilor. În schimb, România se clasează pe un loc decent în ceea ce privește infrastructura aeriană. Suntem pe locul 87, dar după state precum Kenya, Tunisia și Azerbaidjan.
A se vedea: http://www.auto-bild.ro/stiri/romania-are-cea-mai-slaba-infrastructura-din-uniunea-europeana-74850.html;http://www.businessmagazin.ro/analize/servicii-financiare/cauza-romaneasca-a-perpetuarii-crizei-romania-are-cea-mai-slaba-infrastructura-din-uniunea-europeana-13226357.
[3] Pentru mai multe detalii cu privire la noțiunea de concurență, a se vedea I. Lazăr, Dreptul Uniunii Europene în domeniul concurenței, Ed. Universul Juridic, București, 2016, p. 59-71.
[4] Pentru un studiu mai amplu, a se vedea: A. Boroi, M. Gorunescu, I.A. Barbu, B. Vîrjan, Dreptul penal al afacerilor, ed. 6, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2016, pp. 168-171; C.I. Gliga, Evaziunea fiscală. Reglementare, doctrină, jurisprudență, Ed. C.H. Beck, București, 2007, pp. 104-106.
[5] Hotărârea CJCE din 21 februarie 2006, pronunțată în cauza C-255/02 Halifax plc, Leeds Permanent Development Services Ltd și County Wide Property Investments Ltd împotriva Commissioners of Customs & Excise, Culegere 2006, p. I-01609.
[6] Publicată în M. Of. nr. 672 din 27 iulie 2005, cu completările și modificările ulterioare.
[7] Vechiul Cod penal a fost publicat în B.Of. nr. 79-79 bis din 21 iunie 1968, cu ultima republicare în M. Of. nr. 65 din 16 aprilie 1997, a fost abrogat prin Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal.
[8] Publicată în M. Of. nr. 510 din 24 iulie 2009.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.