Infracţiunea de luare de mită

4.2. Sancționare[137]

În conformitate cu prevederile art. 289 alin. (1) și (2) Cod penal, luarea de mită în varianta tip și varianta asimilată se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârși fapta.

Pentru varianta agravată prevăzută de art. 7 din Legea nr. 78/2000, fapta se sancționează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 Cod penal, ale cărei limite se majorează cu o treime, pedeapsa fiind închisoare de la 4 la 13 ani și 4 luni și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.

Pentru varianta atenuată prevăzută în art. 308 Cod penal raportat la art. 298, fapta se sancționează cu închisoare de la 2 la 6 ani și 8 luni și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.

Potrivit art. 289 alin. (3) Cod penal, banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Cu toate că măsura de siguranță a confiscării speciale își are sediul materiei în art. 112[138] Cod penal legiuitorul a prevăzut-o și în art. 289 alin. (3) Cod penal, pentru a-i sublinia caracterul obligatoriu. Mai trebuie menționat că banii sau foloasele trebuie remise efectiv funcționarului public pentru a putea fi confiscate, nefiind posibilă confiscarea unor foloase promise funcționarului public[139].

Potrivit dispozițiilor art. 112 Cod penal, instanța va putea dispune măsura de siguranță confiscării extinse dacă va constata îndeplinirea condițiilor legale.

 

Lucrarea a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Studii doctorale și postdoctorale Orizont 2020: promovarea interesului național prin excelență, competitivitate și responsabilitate în cercetarea științifică fundamentală și aplicată românească”, număr de identificare contract POSDRU/159/1.5/S/140106. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investește în Oameni!

BIBLIOGRAFIE

  1. 1. Barbu, A., I., (2014) Infracțiunea de luare de mită în noul Cod penal, în „Revista de studii de securitate publică” nr. 2 (6)/2014, editura SITECH, Craiova.
  2. 2. Barbu, I., A., Reflections on the active subject and the essential conditions for the offense of bribe receipt, în „Journal of Criminal investigations”, vol. V – ISSUE 2/2012, Editura Universul Juridic, București.
  3. 3. Bodoroncea, G., Cioclei, V., Kuglay, I., Lefterache, L.V., Manea, T., Nedelcu, I., Vasile, F.A., (2014) Codul penal. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București.
  4. 4. Bulai, C., Filipaș, A., Mitrache, C., (1997) Drept penal român, Curs selectiv pentru licență, Editura Press Mihaela SRL, București.
  5. 5. Constantin Duvac, Luarea de mită în noul Cod penal, în „Dreptul” nr. 4/2013.
  6. 6. Corupția în dreptul penal român, Editura Atlas Lex, București, (1995) Boroi, A., Nistoreanu, G., (2005) Drept penal. Partea specială, ediția a III-a, Editura All Beck, București, Predescu, O., Hărăstășanu, A., (2007) Drept penal. Partea specială, ediția a II-a revizuită, Editura Omnia Uni S.A.S.T., Brașov, Pascu, I., Gorunescu, M., (2009) Drept penal. Partea specială, ediția a 2-a, Editura Hamangiu, București, Udroiu, M.,Drept penal, Boroi, A., (2011)Drept penal. Partea specială, Editura C. H. Beck, București.
  7. 7. Dobrinoiu, V., Dima, T., (2002) Drept penal. Partea generală. Partea specială, Editura Lumina Lex, București.
  8. 8. Dobrinoiu, V., Neagu, N., (2014) Drept penal. Partea specială. Conform noului Cod penal, Editura Universul Juridic, București.
  9. 9. Dobrinoiu, V.,(1995) Corupția în dreptul penal român, Editura Atlas Lex, București.
  10. 10. Dobrinoiu, V.,Titlul V – (2014) Infracțiuni de corupție și de serviciu, în Dobrinoiu, V., Hotca, M.A, Gorunescu, M., Dobrinoiu, M., Pascu, I., Chiș, I., Păun, C., Neagu, N., Sinescu, M. C., Noul Cod penal comentat. Partea specială, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, București.
  11. 11. Dongoroz, V., Siegfried, K., Oancea, I., Fodor, I., Iliescu, I., Bulai, C., Stănoiu, R., (1972) Explicații teoretice ale Codului penal român. Partea specială, IV, Editura Academiei României, București, Boroi A., (2011) Drept penal. Partea specială, Editura C. H. Beck, București, Pascu, I., (2008) Drept penal. Partea specială, Editura Hamangiu, București.
  12. 12. Dongoroz, V., ș.a., cit., vol. IV; Grigorovici, A., (1976), Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul, Editura Științifică și Enciclopedică, București.
  13. 13. Dungan, P., Medean, T., Pașca, V., (2012) Drept penal. Partea specială Prezentare comparativă a noului Cod penal și a Codului penal din 1968, Editura Universul Juridic, București.
  14. 14. Filipaș, A.,(2008) Drept penal român. Partea specială, Editura Universul Juridic, București.
  15. 15. Gorunescu, M.,Titlul V – Infracțiuni de corupție; Pașca, V.,Funcționarul public (Comentariu), în Antoniu, G., Bulai, C., Pascu, I., Streteanu, F., (2008) Noul Cod penal. Comentariu pe articole, II, art. 57-171, Editura C.H. Beck, București.
  16. 16. Ionescu, G., Ionescu, I., Probleme de drept din jurisprudența Curții Supreme de Justiție în materie penală 1990-2000, Editura Juris Argessis, Curtea de Argeș, 2002.
  17. 17. Loghin, O., Toader, T., (1998) Drept penal român. Partea specială, Casa de editură și presă Șansa S.R.L, București.
  18. 18. Moldovan, M., Luarea de mită (Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul), în „Drept penal. Partea specială”, vol. I de Basarab, M., Moldovan, L., Suian, V., (1985) Cluj-Napoca, Filipaș, A.,Luarea de mită (Infracțiuni care aduc atingere activității organizațiilor de stat, organizațiilor obstești sau altor activități reglementate de lege), în „Drept penal. Partea specială” de Loghin, O., Filipaș, A., (1992) ediție revizuită, Casa de Editură și Presă Șansa SRL, București.
  19. 19. Negruț, G., (2014) Măsura confiscării în cazul infracțiunilor de corupție, Editura Universul Juridic, București.
  20. 20. Nistoreanu, G., Dobrinoiu, V., Boroi, A., Molnar, A., Pascu, I., Lazăr, V., (1997) Drept penal. Partea specială, Editura Europa Nova, București Mihail.
  21. 21. Pașca, V., Luarea de mită (Infracțiuni de corupție), în Noul Cod penal comentat. Partea specială, vol. II, Dobrinoiu, V., Hotca, M.A., Gorunescu, M., Pașca, V., Dobrinoiu, M., Pascu, I., Chiș, I., Păun, C., Neagu, N., Sinescu, M.C., (2012) Editura Universul Juridic, București.
  22. 22. Rămureanu, V., Poziția juridică a intermediarului la infracțiunea de luare și dare de mită, în „Justiția Nouă” nr. 3/1961, p. 562 și 304 privitoare la fu[1] Papadopol, V., Condițiile generale ale participației penale, în „Revista română de drept” nr. 5/1970, p. 38.
  23. 23. Stoica, O., A., (1976) Drept penal. Partea specială, Editura Didactică și Pedagogică, București; Moldovan, L., (1970) Luarea de mită în Codul penal al R.S.R., în „Studia Universitatis Babes-Bolyai”, Series Jurisprudentia, Cluj;
  24. 24. Udroiu, M., (2011), Drept penal. Partea specială, ediția 3, Editura C. H. Beck, București.
  25. 25. Udroiu, M., (2015) Drept penal. Partea specială. Noul Cod penal, Ediția 2, Editura C.H. Beck, București.
  26. 26. Ușvat, C.F., (2010) Infracțiunile de corupție în coontextul reglementărilor europene, Editura Universul Juridic, București.
  27. 27. Vasiu, I. (1997) Drept penal român. Partea specială, II,Editura Albastră, Cluj-Napoca.

 

ACTE NORMATIVE INTERNE

  1. 1. Curtea Supremă de Justiție, secția penală, decizia 2461/1997, în Culegere de decizii pe anul 1997,
  2. 2. Curtea Supremă de Justiție, secția penală, decizia nr. 1117/1998, www. legis.ro (accesat la data de 3 august 2015).
  1. 3. Caian G., Elemente de noutate în reglementarea infracțiunilor de corupție, în „Revista forumul judecătorilor” nr. 4/2010.
  1. 4. Decizia nr. 81/1998, legalis.ro (accesat la data de 3 august 2015).
  2. 5. Decizia nr. 44/1997 (document disponibil online în Legis, bază de date).
  1. 6. Decizia nr. 1431/1998, în „Revista română de drept” nr. 1/2000.
  1. 7. Decizia penală nr. 1431/1998, în „Dreptul” nr. 12/1999.
  2. 8. Decizia nr. 1923/1995, în „Revista de drept penal” nr. 4/1995.
  3. 9. Decizia nr. 540/2001, în „Revista de drept penal” nr. 3/2002, p. 108.
  4. 10. Decizia nr. 540/2001, în „Revista de drept penal” nr. 3/2002.
  5. 11. Dobrinoiu, V., Unele aspecte ale infracțiunii de luare de mită formă continuată, în „Revista română de drept” nr. 12/1981.
  6. 12. Dumitru, I., Calitatea de subiect activ al infracțiunii de luare de mită a fotbaliștilor profesioniști, angajați cu contract de muncă la cluburile de fotbal, organizate ca societăți comerciale, în „Dreptul” nr. 10-11/1995,
  7. 13. Dumitru, I., Calitatea de subiect activ al infracțiunii de luare de mită a fotbaliștilor profesioniști, angajați cu contract de muncă la cluburile de fotbal, organizate ca societăți comerciale, în „Dreptul” nr. 10-11/1995, Bogdan, S.,(2009) Drept penal. Partea specială, Editura Universul Juridic, București.
  8. 14. Dumitru, I., Funcționarul cu atribuții de control, subiect activ calificat al infracțiunii de luare de mită, în „Dreptul” nr. 8/1994; Curtea Supremă de Justitie, Secția penală, decizia nr. 67/1999, în „Buletinul jurisprudenței 1999″, Curtea Supremă de Justiție, Secția penală, decizia nr. 566/1999, în „Buletinul jurisprudenței 1999”, p. 278-279; Nicorina Crișu Magraon, Constantin Crișu, Jurisprudentă în materie penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale 1990-2005, Editura Juris Argessis, Curtea de Argeș, 2006, p. 414-415; Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, decizia nr. 148/2010, în „Buletinul casației” nr. 7/2010.
  9. 15. Expunere de motive, just.ro (accesat la data de 5 august 2015).
  10. 16. http://legeaz.net/spete-penal-iccj-2013/decizia-3679-2013 (accesat la data de 5 august 2015).
  1. 17. Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, dec. nr. 6560/2004, în „Revista de drept penal” nr. 1/2006.
  1. 18. Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, decizia nr. 693/2009, http://www.scj.ro (accesat la data de 5 iulie 2015).
  2. 19. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, decizia nr. 744/2004, în „Revista de drept penal” nr. 2/2005.
  3. 20. Kahane, S., Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi (Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul), în Explicații teoretice ale Codului penal român. Partea specială, vol. IV, Dongoroz V., ș.a., (1972) Editura Academiei Române, București.
  4. 21. Legea nr. 135/2010 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 486 din 15 iulie 2010), modificată ulterior, inclusiv prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 473 din 30 iunie 2015).
  1. 22. Pașca, V., Secția penală, decizia nr. 3563/2000, în „Buletinul jurisprudenței 2000”.
  2. 23. Tribunalul București, secția a II-a penală, decizia nr. 2254/1984, în R3.
  1. 24. Tribunalul Capitalei, secția I penală, decizia nr. 2735/1956, în „Legalitatea populară” nr. 8/1957.
  1. 25. Tribunalul Municipiului București, secția a II-a penală, decizia nr. 129/1993, în „Dreptul” nr. 9/1994.
  2. 26. Tribunalul Municipiului București, secția a II-a penală, decizia nr. 2254/1984, Vasile Papadopol, Ștefan Daneș, Repertoriu alfabetic de practică judiciară în materie penală pe anii 1981-1985, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989.
  3. 27. Tribunalul Suceava, secția penală, decizia nr. 19/1986, în „Revista română de drept” nr. 7/1985.

[137] Direcția Generală Anticorupție a prezentat bilanțul pe perioada 2003-2006.

Astfel, în ceea ce privește analiza finalității judiciare a cauzelor de corupție instrumentate de D.G.A. de la înființare și până la finele anului 2013 din totalul dosarelor în care s-au efectuat acte procedural pentru perioada 2006-2013, procurorii de caz au emis 2.005 rechizitorii.

Au fost, totodată, pronunțate de către judecători 1.878 hotărâri (în diferite faze ale procesului penal), dintre care 1.091 hotărâri definitive (58%).

În perioada amintită, instanțele de judecată au condamnat în total 2.256 persoane (din care 59% definitiv).

Din rândul acestora, 748 au reprezentat lucrători ai ministerului. Pe parcursul judecății, 46 persoane au fost achitate, dintre care 10 au fost achitate definitiv.

Reprezentative în acest sens sunt condamnările pronunțate de instanțele de judecată în dosarele penale complexe instrumentate de D.G.A.,din care enumerăm:

La data de 24.01.2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat sentința penală definitivă în dosarul „Angajările ilegale la I.S.U. Dobrogea”. Astfel, în sarcina celor 19 inculpați s-au dispus 5 condamnări la pedepse de câte 3 ani și 6 luni închisoare cu executare (fostul șef al I.S.U. Constanța și membrii comisiilor de angajare), 13 condamnări la închisoare cu suspendare (de la 1 an și 5 luni până la 2 ani și 6 luni), 1 achitare, precum și anularea a 205 foi de concurs falsificate.

În cazul de amploare „Frontiera” din anul 2011, urmare a probatoriului administrat, la data de 31.01.2014, Curtea de Apel Timișoara a pronunțat sentințe pentru cei 63 inculpați din lotul Moravița 1 (din care 44 lucrători M.A.I.). Astfel, au fost pronunțate 62 condamnări cu pedepse cuprinse între 6 luni închisoare cu suspendare și 4 ani cu executarea pedepsei. Pedepsele pronunțate cumulează 159 ani și 4 luni. De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească despăgubiri de peste 33 milioane lei, reprezentând contravaloarea țigărilor introduse ilegal în țară plus taxele și accizele neplătite.

În dosarul privind lotul Moravița 2 (41 inculpați care nu au ales procedura simplificată), la data de 29.01.2014, Curtea de Apel Timișoara a pronunțat, în primă instanță, 27 de condamnări cu pedepse cuprinse între 3 ani închisoare cu suspendare și 8 ani cu executare. Din cele 27 de persoane, 10 sunt polițiști de frontieră. Pedepsele emise de instanță cumulează peste 117 ani închisoare.

Cercetare penală 2014.

Semnificativ pentru acest segment de activitate profesională este faptul că a crescut nivelul de calitate al actelor de cercetare penală și, pe cale de consecință, a finalității dosarelor penale instrumentate, în anul 2014 fiind inculpate 1.603 persoane (+35%), dintre care 236 lucrători ai M.A.I., 31 cu funcții de conducere și 205 de execuție. http://www.mai-dga.ro/index.php?l=ro&t=70 / (accesat la data de 20 august 2015).

„Poliția judiciară din cadru D.G.A a efectuat, în anul 2014 cercetări în 2.414 lucrări și dosare penale, dintre care 1.181 au fost inițiate din sesizare proprie (49% din total), iar 1.233 au fost primite de la structurile de Parchet.

În baza probatoriilor administrate s-a dispus începerea urmăririi penale în 1.023 dosare penale (+61%), dintre care 183 la Direcția Națională Anticorupție, 35 la D.I.I.C.O.T și 805 la structuri teritoriale ale P.Î.C.C.J.

Procurorii de caz au emis rechizitorii în 331 dosare și au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției în 59 dosare.

În anul 2014, au fost inculpate 1.603 persoane (+35%), dintre care 236 lucrători ai M.A.I., 31 cu funcții de conducere și 205 de execuție.

În ceea ce privește măsurile preventive dispuse, au fost puse în aplicare mandate de arestare față de 251 persoane, dintre care 37 la domiciliu. Totodată, în 31 de dosare s-a dispus controlul judiciar asupra unor inculpați.

În sprijinul activității de cercetare penală, polițiștii D.G.A. din cadrul formațiunii specializate au efectuat 141 acțiuni de prindere în flagrant, care au vizat 158 persoane cercetate pentru fapte de corupție sau asimilate”. www.mai-dga.ro/downloads/Bilant_DGA/Bilant_DGA_2014.pdf. (accesat la data de 20 august 2015).

 

[138] Acest text are următoarea redactare: Sunt supuse confiscării speciale: a) bunurile produse prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală; b) bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor; c) bunurile folosite, imediat după săvârșirea faptei, pentru a asigura scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului ori a produsului obținut, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor; d) bunurile care au fost date pentru a determina săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală sau pentru a răsplăti pe făptuitor; e) bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia; f) bunurile a căror deținere este interzisă de legea penală” [alin. (1)].

[139] Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, op. cit., 489.

Infracțiunea de luare de mită was last modified: ianuarie 14th, 2016 by Răzvan Doseanu

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii

Despre autor:

Răzvan Doseanu

Răzvan Doseanu

Este avocat în Baroul Bihor, consilier al Baroului Bihor, doctorand în Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din Bucuresti, master în drept public, Facultatea de Științe Juridice, studii postuniversitare (aprofundate), specializarea drept comunitar, Facultatea de Științe Juridice.
A mai scris: