Evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români – modificări (Legea nr. 162/2020)

Actul modificat Actul modificator Sumar
O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români

(rep. M. Of. nr. 719 din 12 octombrie 2011; cu modif. ult.)

 

 

Legea nr. 162/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români

(M. Of. nr. 698 din 04 august 2020)

– modifică:  art. 9 alin. (4) lit. c), art. 12 alin. (3), art. 13 alin. (3)-(3^1), art. 14 alin. (2) lit. a)-b), art. 14 alin. (4), art, 16 alin. (2)-(3), art. 17 alin. (2), art. 17 alin. (2) partea introductivă, art. 17 alin. (3)-(5), art. 17 alin. (1)-(2), art. 17^2 alin. (4), art. 19 alin. (1) lit. k), art. 20 alin. (1) lit. a) și lit. d), art. 20 alin. (2), art. 33;

– introduce:  art. 12^1, art. 16 alin. (4);

– abrogă:  art. 13 alin. (2^1), art. 17 alin. (1^1)-(1^3), art. 17 alin. (5^1).

 

O.G. nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaționalizarea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a documentelor electronice de identitate și rezidență

(rep. M. Of. nr. 844 din 15 septembrie 2004; cu modif. ult.)

 

– modifică:  art. 1 alin. (2), art. 8, art. 8^1 alin. (1), art. 8^2, art. 9 alin. (1)-(5), art. 10 alin. (1) și alin. (3), art. 11 alin. (1);

– abrogă:  art. 4 alin. (2).

 

O.U.G. nr. 199/2000 privind înființarea Companiei Naționale „Imprimeria Națională” – S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr. 402/2001

(M. Of. nr. 581 din 20 noiembrie 2000; cu modif. ult.)

 

– modifică:  art. 7 alin. (2^2), anexă art. 6 pct. A lit. b^10).
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (rep. M. Of. nr. 652 din 28 august 2015; cu modif. ult.)

 

– modifică:  art. 338 alin. (4)-(5).
Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate

(M. Of. nr. 682 din 29 iulie 2005; cu modif. ult.)

 

– modifică:  art. 6^1, art. 30 alin. (1) lit. a)-d).
Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice

(rep. M. Of. nr. 205 din 24 martie 2014; cu modif. ult.)

 

– modifică:  art. 31.
 

În M. Of. nr. 698 din 4 august 2020 s-a publicat Legea nr. 162/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români.

Respectiva lege aduce unele modificări, dar și completări următoarelor acte normative:

– O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români;

– O.G. nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaționalizarea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a documentelor electronice de identitate și rezidență;

– O.U.G. nr. 199/2000 privind înființarea Companiei Naționale „Imprimeria Națională” – S.A.;

– Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;

– Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate;

– Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.

 

Vă prezentăm, în continuare, modificările, dar și completările aduse respectivelor acte normative.

O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români Art. 9 alin. (4) lit. c) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 9 alin. (4), lit. c) prevedea:

„(4) Autoritățile prevăzute la alin. (3) sunt:

(…)

c) organele judiciare, pentru persoanele față de care s-a dispus interzicerea exercitării drepturilor electorale, interzicerea prezenței sau părăsirii localității, precum și pentru persoanele puse sub interdicție;”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 9 alin. (4), lit. c) se modifică și va avea următorul conținut:

„(4) Autoritățile prevăzute la alin. (3) sunt:

(…)

c) organele judiciare, pentru persoanele față de care s-a dispus interzicerea exercitării drepturilor electorale, interzicerea prezenței în anumite localități, interzicerea părăsirii teritoriului României, măsura dării în urmărire, măsura preventivă a controlului judiciar sau cea a controlului judiciar pe cauțiune ori a arestului la domiciliu, pentru persoanele căutate pentru participare la proceduri judiciare, pentru persoanele care fac obiectul unei măsuri de protecție dispuse printr-un ordin de protecție, precum și pentru persoanele puse sub interdicție;”.

 

Art. 12 alin. (3) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 12, alin. (3) prevedea:

„(3) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin act de identitate se înțelege cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie și buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 12, alin. (3) se modifică și va avea următorul conținut:

„(3) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin act de identitate se înțelege cartea de identitate, cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie și buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate”.

Art. 12^1 din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (introdus prin Legea nr. 162/2020)

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, după art. 12 se introduce un nou articol, art. 12^1, cu următorul conținut:

„Art. 12^1

Opțional, se poate elibera carte de identitate simplă sau carte electronică de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinți, a reprezentatului legal, a persoanei desemnate din cadrul serviciului social public sau al unui organism privat acreditat, destinat protecției speciale a copilului, separat temporar sau definitiv de părinți, unde se află minorul, sau a persoanei căreia i-a fost dat în plasament copilul”.

Art. 13 alin. (2^1) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (abrogat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 13, alin. (2^1) prevedea:

„(2^1) Cartea de identitate și cartea electronică de identitate permit titularului utilizarea acestora ca și card național de asigurări sociale de sănătate, în condițiile Legii nr. 95/2006  privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentei ordonanțe de urgență”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 13, alin. (2^1) se abrogă.

 

Art. 13 alin. (3)-(3^1) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 13, alin. (3)-(3^1) prevedeau:

„(3) Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne sau sisteme informatice terțe ale administrației publice, stabilite prin hotărâre a Guvernului, precum și utilizarea semnăturii electronice extinse bazate pe certificat calificat, în condițiile Legii nr. 455/2001  privind semnătura electronică și ale prezentei ordonanțe de urgență.

(3^1) Prin autentificare se înțelege procedura prin care i se permite unei persoane ce posedă un anumit set de date create în acest scop să aibă acces la un sistem informatic”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 13, alin. (3)-(3^1) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(3) Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și în sisteme informatice ale altor instituții publice sau private, precum și utilizarea semnăturii electronice, în condițiile legii.

(3^1) Prin autentificare se înțelege procedura prin care i se permite unei persoane ce posedă legal un anumit set de date create în acest scop să se identifice într-un sistem informatic, în interes propriu sau în relația sa cu persoane juridice de drept public ori de drept privat”.

Art. 14 alin. (2) lit. a)-b) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 14 alin. (2), lit. a)-b) prevedeau:

„(2) Cetățenii români cu domiciliul în România aflați temporar în străinătate pot depune cerere pentru eliberarea actului de identitate:

a) la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, în cazul în care, din motive obiective, nu se pot deplasa la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul de domiciliu sau reședință, cu excepția cererii pentru eliberarea cărții de identitate provizorie;

b) la serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, prin împuternicit, pe bază de procură specială autentificată la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din țara respectivă, cu excepția cererii pentru eliberarea cărții electronice de identitate prevăzute la art. 17 alin. (6) lit. a)”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 14 alin. (2), lit. a)-b) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(2) Cetățenii români cu domiciliul în România aflați temporar în străinătate pot depune cerere pentru eliberarea actului de identitate:

a) la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, în cazul în care, din motive obiective, nu se pot deplasa la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul de domiciliu sau reședință, cu excepția cererii pentru eliberarea unei cărți de identitate provizorii în condițiile art. 20 alin. (1) lit. b) – d);

b) la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, prin împuternicit, pe bază de procură specială autentificată la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din țara respectivă”.

Art. 14 alin. (4) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 14, alin. (4) prevedea:

„(4) În cazul minorului care la împlinirea vârstei de 14 ani se află, în condițiile legii, în centre specializate aflate sub autoritatea serviciilor publice de asistență socială, actul de identitate se eliberează, prin grija acestor servicii, de către serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor din raza teritorială de competență”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 14, alin. (4) se modifică și va avea următorul conținut:

„(4) În cazul minorului care se află, în condițiile legii, într-un serviciu social public sau al unui organism privat acreditat, destinat protecției speciale a copilului, separat temporar sau definitiv de părinți, actul de identitate se eliberează, prin grija acestui serviciu, de către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor din raza teritorială de competență”.

Art. 16 alin. (2)-(3) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 16, alin. (2)-(3) prevedeau:

„(2) De la data punerii în circulație a cărții electronice de identitate, cartea de identitate și cartea electronică de identitate se eliberează:

a) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani;

b) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani, cu excepția cărții electronice de identitate prevăzute la art. 17 alin. (6) lit. a), care se eliberează cu termen de valabilitate de 5 ani.

(3) De la data punerii în circulație a cărții electronice de identitate, cetățenii români pot opta pentru eliberarea:

a) unei cărți de identitate;

b) unei cărți electronice de identitate, în una dintre variantele prevăzute la art. 17 alin. (6)”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 16, alin. (2)-(3) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(2) De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cartea de identitate simplă și cartea electronică de identitate se eliberează:

a) cu valabilitate de 2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani;

b) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani;

c) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani;

d) cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 60 de ani, pentru cartea de identitate simplă.

(3) De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cetățenii români pot opta pentru eliberarea:

a) unei cărți electronice de identitate în una dintre variantele prevăzute la art. 17 alin. (6);

b) unei cărți de identitate simple”.

Art. 16 alin. (4) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (introdus prin Legea nr. 162/2020)

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 16, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul conținut:

„(4) Până la împlinirea vârstei de 12 ani, cartea electronică de identitate, solicitată în condițiile art. 12^1, se eliberează fără imaginile impresiunilor papilare”.

Art. 17 alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 17, alin. (1) prevedea:

„(1) Cartea de identitate conține date în format tipărit sau în format inscripționat prin tehnici speciale, date aferente cardului național de asigurări sociale de sănătate, stabilite la art. 331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006  privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, înscrise în mediu de stocare, precum și elemente de particularizare și de siguranță”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 17, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Cartea de identitate simplă conține date în format tipărit și în format inscripționat prin tehnici speciale, precum și elemente de particularizare și de siguranță”.

 

Art. 17 alin. (1^1)-(1^3) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (abrogat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 17, alin. (1^1)-(1^3) prevedeau:

„(1^1) În mediul de stocare prevăzut la alin. (1), care asigură funcționalitatea cărții de identitate ca și card național de asigurări sociale de sănătate, se înscriu exclusiv datele aferente cardului național de asigurări sociale de sănătate, stabilite la art. 331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

(1^2) Datele aferente cardului național de asigurări sociale de sănătate stabilite la art. 331 alin. (1) și (2) din Legea nr. 95/2006 , cu modificările și completările ulterioare, înscrise în mediul de stocare a cărții de identitate, pot fi accesate și utilizate doar de persoanele abilitate conform Legii nr. 95/2006 , cu modificările și completările ulterioare, și actelor normative subsecvente acesteia.

(1^3) Datele biometrice nu pot fi accesate de persoanele prevăzute la alin. (1^2)”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 17, alin. (1^1)-(1^3) se abrogă.

Art. 17 alin. (3)-(5) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 17, alin. (3)-(5) prevedeau:

„(3) În cazul incapabililor și al persoanelor infirme sau analfabete, semnătura olografă a titularului poate lipsi din conținutul cărții de identitate.

(4) Cartea electronică de identitate conține date în format tipărit sau în format inscripționat prin tehnici speciale, date în format electronic, date aferente cardului național de asigurări sociale de sănătate, stabilite la art. 331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 , cu modificările și completările ulterioare, precum și elemente de particularizare și de siguranță.

(5) Datele cu caracter personal care se înscriu în cartea electronică de identitate sunt cele prevăzute la alin. (2), cu aplicarea, după caz, a prevederilor alin. (3). În format electronic se înscriu:

a) datele din formatul tipărit, cu excepția semnăturii olografe a titularului;

b) prenumele părinților titularului;

c) certificate și certificate calificate, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 455/2001 ;

d) date biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și imaginile impresiunilor papilare a două degete.

e) datele aferente cardului național de asigurări sociale de sănătate, stabilite la art. 331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 , cu modificările și completările ulterioare”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 17, alin. (3)-(5) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(3) În cazul incapabililor și al persoanelor infirme sau analfabete, semnătura olografă a titularului poate lipsi din conținutul cărții de identitate simple.

(4) Cartea electronică de identitate conține date în format tipărit și în format inscripționat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum și elemente de particularizare și de siguranță.

(5) Datele cu caracter personal care se înscriu pe cartea electronică de identitate sunt cele prevăzute la alin. (2), cu aplicarea, după caz, a prevederilor alin. (3). În format electronic se înscriu:

a) datele din formatul tipărit, cu excepția semnăturii olografe a titularului;

b) prenumele părinților titularului;

c) un certificat pentru semnătură electronică și, după caz, certificate calificate pentru semnătură electronică, astfel cum acestea sunt definite în legislația din domeniu;

d) datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete”.

Art. 17 alin. (5^1) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (abrogat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 17, alin. (5^1) prevedea:

„(5^1) Datele stabilite la art. 331 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 , cu modificările și completările ulterioare, se înscriu în cartea de identitate și în cartea electronică de identitate, în mediu de stocare electronic, ulterior producerii acestora, în condițiile prevăzute de lege”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 17, alin. (5^1) se abrogă.

Art. 17^1 alin. (1)-(2) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 17^1, alin. (1)-(2) prevedeau:

„(1) Certificatele și certificatele calificate se emit și se înscriu după cum urmează:

a) certificatele, de către Ministerul Afacerilor Interne;

b) certificatele calificate, de un furnizor de servicii de certificare, acreditat în condițiile Legii nr. 455/2001

(1^1) Certificatul prevăzut la alin. (1) lit. a) poate fi utilizat numai în raport cu sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și cu sisteme informatice terțe ale administrației publice stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2) Pentru autentificarea în sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne, nivelul de aplicabilitate și condițiile de utilizare a certificatelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 17^1, alin. (1)-(2) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(1) Certificatul pentru semnătură electronică și certificatele calificate pentru semnătură electronică se emit și se înscriu, după cum urmează:

a) certificatul pentru semnătură electronică avansată, de către Ministerul Afacerilor Interne;

b) certificatele calificate pentru semnătură electronică, de către un prestator calificat de servicii de încredere, în condițiile legii.

(1^1) Certificatul prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru autentificare și semnare în raport cu sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și cu sistemele informatice ale altor instituții publice sau private. În relațiile cu instituțiile publice, documentele semnate cu certificatul prevăzut la alin. (1) lit. a) au aceeași valoare ca documentele semnate olograf.

(2) Cerințele de utilizare a certificatului prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Art. 17^2 alin. (4) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 17^2, alin. (4) prevedea:

„(4) După personalizarea cărții electronice de identitate, respectiv a cărții de identitate și transmiterea acestora la autoritatea competentă să le elibereze, toate datele stocate în bazele de date de producție se șterg imediat prin procedură automată și ireversibilă”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 17^2, alin. (4) se modifică și va avea următorul conținut:

„(4) După personalizarea și transmiterea cărții electronice de identitate și a cărții de identitate simple la autoritatea competentă să le elibereze, toate datele stocate în bazele de date de producție se șterg imediat prin procedură automată și ireversibilă”.

Art. 19 alin. (1) lit. k) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 19 alin. (1), lit. k) prevedea:

„(1) Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor eliberează un nou act de identitate în următoarele cazuri:

(…)

k) pentru preschimbarea actelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt valabile”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 19 alin. (1), lit. k) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor eliberează un nou act de identitate în următoarele cazuri:

(…)

k) pentru preschimbarea, la cerere, a actelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt valabile”.

Art. 20 alin. (1) lit. a) și lit. d) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 20 alin. (1), lit. a) și lit. d) prevedeau:

„(1) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri:

a) când solicitantul nu prezintă toate documentele necesare pentru eliberarea cărții de identitate sau a cărții electronice de identitate;

(…)

d) când se solicită eliberarea unei cărți electronice de identitate sau a unei cărți de identitate, în unul din cazurile prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. a), b), e), f), g), h), i) și j), la cererea cetățeanului

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 20 alin. (1), lit. a) și lit. d) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri:

a) când solicitantul nu prezintă toate documentele necesare pentru eliberarea cărții de identitate, a cărții de identitate simple sau a cărții electronice de identitate;

(…)

d) când se solicită eliberarea unei cărți electronice de identitate, a unei cărți de identitate simple sau a unei cărți de identitate, în unul din cazurile prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. a), b) și e) – j), la cererea cetățeanului”.

 

Art. 20 alin. (2) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 20, alin. (2) prevedea:

„(2) Termenul de valabilitate a cărții de identitate provizorie este de un an”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 20, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Termenul de valabilitate a cărții de identitate provizorii este de:

a) un an, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c);

b) 45 de zile, pentru situația prevăzută la alin. (1) lit. d)”.

 

Art. 33 din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 33 prevedea:

„Art. 33

Mențiunea privind reședința se înscrie pe un document, denumit dovada de reședință, care va însoți cartea de identitate, cartea electronică de identitate și cartea de identitate provizorie”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 33 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 33

(1) Mențiunea privind reședința se înscrie pe un document, denumit dovada de reședință, care va însoți cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate și cartea de identitate provizorie.

(2) Dispozițiile art. 14 alin. (6) sunt aplicabile și în cazul eliberării dovezilor de reședință”.

 

O.G. nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaționalizarea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a documentelor electronice de identitate și rezidență

 

Art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaționalizarea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a documentelor electronice de identitate și rezidență (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 1, alin. (2) prevedea:

„(2) De la data emiterii documentelor prevăzute la alin. (1) se eliberează cărți de identitate și cărți de rezidență identice ca format cu cartea electronică de identitate și cartea electronică de rezidență”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 1, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) De la data emiterii documentelor prevăzute la alin. (1), se eliberează cărți de identitate simple și cărți de rezidență, identice ca format cu cartea electronică de identitate și cartea electronică de rezidență”.

 

Art. 4 alin. (2) din O.G. nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaționalizarea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a documentelor electronice de identitate și rezidență (abrogat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 4, alin. (2) prevedea:

„(2) Asigurarea cu echipamente și programe informatice a autorităților și instituțiilor publice se va realiza eșalonat, astfel:

a) în municipiile reședință de județ, în termen de 18 luni de la data punerii în circulație a cărții electronice de identitate;

b) în celelalte municipii și orașe, în termen de 3 ani de la data punerii în circulație a cărții electronice de identitate;

c) în comune, în termen de 4 ani de la data punerii în circulație a cărții electronice de identitate”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 4, alin. (2) se abrogă.

 

Art. 8 din O.G. nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaționalizarea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a documentelor electronice de identitate și rezidență (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 8 prevedea:

„Art. 8

(1) Producerea cărților electronice de identitate, a cărților de identitate, a cărților de alegător aferente acestora, a cărților de identitate provizorii, a dovezilor de reședință, a cărților electronice de rezidență și a cărților de rezidență se realizează, centralizat, de către Imprimeria Națională.

(2) Personalizarea documentelor prevăzute la alin. (1), cu excepția cărții de identitate provizorii și a dovezii de reședință, se realizează, centralizat, în Centrul Național Unic de Personalizare a Pașapoartelor Electronice, denumit în continuare C.N.U.P.P.E., organizat în cadrul Direcției generale de pașapoarte din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

(3) Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, denumită în continuare D.E.P.A.B.D., și Inspectoratul General pentru Imigrări, denumit în continuare Inspectoratul, asigură coordonarea din punct de vedere tehnic și metodologic a structurilor aflate în subordine/coordonare, potrivit legii, pentru toate activitățile referitoare la punerea în circulație a cărții electronice de identitate, cărții de identitate, cărții de identitate provizorii, dovezii de reședință, cărții electronice de rezidență și a cărții de rezidență.

(4) Imprimeria Națională asigură distribuirea la serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, respectiv la structurile teritoriale pentru imigrări, a cărților electronice de identitate, a cărților de identitate, a cărților de alegător aferente acestora, a cărților electronice de rezidență și a cărților de rezidență, în vederea eliberării către solicitanți, în condițiile stabilite prin protocoale încheiate cu D.E.P.A.B.D. și Inspectoratul”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 8 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 8

(1) Producerea cărților electronice de identitate, a cărților de identitate simple, a cărților de identitate provizorii, a dovezilor de reședință, a cărților electronice de rezidență și a cărților de rezidență se realizează, centralizat, de către Imprimeria Națională.

(2) Personalizarea documentelor prevăzute la alin. (1), cu excepția cărții de identitate provizorii și a dovezii de reședință, se realizează, centralizat, în Centrul Național Unic de Personalizare a Pașapoartelor Electronice, denumit în continuare C.N.U.P.P.E., organizat în cadrul Direcției generale de pașapoarte din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

(3) Personalizarea cărții de identitate provizorii și a dovezii de reședință se realizează de către serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor și Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, denumită în continuare D.E.P.A.B.D.

(4) Ministerul Afacerilor Interne, prin D.E.P.A.B.D. și Inspectoratul General pentru Imigrări, denumit în continuare I.G.I., asigură coordonarea din punct de vedere tehnic și metodologic a structurilor aflate în subordine/coordonare, potrivit legii, pentru toate activitățile referitoare la punerea în circulație a cărții electronice de identitate, a cărții de identitate simple, a cărții de identitate provizorii, a dovezii de reședință, a cărții electronice de rezidență și a cărții de rezidență.

(5) Imprimeria Națională asigură distribuirea la serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, respectiv la structurile teritoriale pentru imigrări, a cărților electronice de identitate, a cărților de identitate simple, a cărților electronice de rezidență și a cărților de rezidență, în vederea eliberării către solicitanți, în condițiile stabilite prin protocoale încheiate cu D.E.P.A.B.D. și I.G.I.”.

 

Art. 8^1 alin. (1) din O.G. nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaționalizarea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a documentelor electronice de identitate și rezidență (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 8^1, alin. (1) prevedea:

„(1) Imprimeria Națională este abilitată să achiziționeze și să pună la dispoziția D.E.P.A.B.D., a Inspectoratului, a structurilor din subordinea/coordonarea acestora, a celorlalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne responsabile, precum și a Ministerului Afacerilor Externe echipamentele și produsele software necesare pentru punerea în circulație și personalizarea cărților electronice de identitate, a cărților de identitate, a cărților de alegător aferente acestora, a cărților de identitate provizorii, a dovezilor de reședință, a cărților electronice de rezidență și a cărților de rezidență”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 8^1, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Imprimeria Națională este abilitată să achiziționeze și să pună la dispoziția D.E.P.A.B.D., a I.G.I., a structurilor din subordinea/coordonarea acestora, a celorlalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne responsabile, precum și a Ministerului Afacerilor Externe echipamentele și produsele software necesare pentru punerea în circulație și personalizarea cărților electronice de identitate, a cărților de identitate simple, a cărților de identitate provizorii, a dovezilor de reședință, a cărților electronice de rezidență și a cărților de rezidență”.

 

Art. 8^2 din O.G. nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaționalizarea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a documentelor electronice de identitate și rezidență (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 8^2 prevedea:

„Art. 8^2

Imprimeria Națională asigură materialele consumabile, comunicațiile și serviciile necesare funcționării neîntrerupte a întregului sistem de emitere, gestionare și eliberare a documentelor prevăzute la art. 8 alin. (1)”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 8^2 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 8^2

Imprimeria Națională asigură comunicațiile și serviciile necesare funcționării neîntrerupte a echipamentelor și produselor software prevăzute la art. 8^1 alin. (1), precum și materialele consumabile necesare pentru eliberarea documentelor prevăzute la art. 8 alin. (1)”.

 

Art. 9 alin. (1)-(5) din O.G. nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaționalizarea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a documentelor electronice de identitate și rezidență (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 9, alin. (1)-(5) prevedeau:

„(1) Stabilirea și actualizarea contravalorii cărții electronice de identitate și a cărții de identitate se fac de către Imprimeria Națională, cu avizul Direcției generale ajutor de stat, practici neloiale și prețuri reglementate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

(2) Contravaloarea cărții electronice de rezidență este egală cu contravaloarea cărții electronice de identitate, iar contravaloarea cărții de rezidență este egală cu contravaloarea cărții de identitate.

(3) Contravaloarea cărții electronice de identitate și a cărții de identitate se încasează prin unitățile Trezoreriei Statului sau prin alte unități bancare, prin structurile financiare ale D.E.P.A.B.D., ale serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor cu personalitate juridică, ale misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, prin autoritățile administrației publice locale cu care Imprimeria Națională a încheiat convenții în acest scop, precum și prin Sistemul național electronic de plată online a taxelor și impozitelor utilizând cardul bancar, componentă a Sistemului electronic național.

(4) Contravaloarea cărții electronice de rezidență și a cărții de rezidență se încasează prin unitățile Trezoreriei Statului, prin alte unități bancare cu care Imprimeria Națională a încheiat convenții în acest scop, precum și prin Sistemul național electronic de plată online a taxelor și impozitelor, utilizând cardul bancar, componentă a Sistemului electronic național.

(5) Contravaloarea cheltuielilor cu utilități și consumabile, realizate de D.E.P.A.B.D. și de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor în procesul culegerii datelor și eliberării cărților electronice de identitate, a cărților de identitate, a cărților provizorii de identitate și dovezilor de reședință, respectiv de Inspectorat și structurile teritoriale pentru imigrări în procesul eliberării cărților electronice de rezidență și a cărților de rezidență, se virează acestora de către Imprimeria Națională, în condiții stabilite prin protocol, încheiat între Imprimeria Națională și D.E.P.A.B.D., respectiv Inspectorat”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 9, alin. (1)-(5) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(1) Stabilirea și actualizarea contravalorii documentelor prevăzute la art. 8 alin. (1) se fac de către Imprimeria Națională, cu avizul direcției de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

(2) Contravaloarea cărții electronice de rezidență este egală cu contravaloarea cărții electronice de identitate, iar contravaloarea cărții de rezidență este egală cu contravaloarea cărții de identitate simple.

(3) Contravaloarea documentelor prevăzute la art. 8 alin. (1) poate fi încasată prin unitățile Trezoreriei Statului sau prin alte unități bancare, prin structurile financiare ale D.E.P.A.B.D., ale serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor cu personalitate juridică, ale misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, prin autoritățile administrației publice locale cu care Imprimeria Națională a încheiat convenții în acest scop, precum și prin Sistemul național electronic de plată online a taxelor și impozitelor, componentă a Sistemului electronic național, utilizând cardul bancar.

(4) Contravaloarea cărții electronice de rezidență și a cărții de rezidență poate fi încasată prin unitățile Trezoreriei Statului, prin alte unități bancare cu care Imprimeria Națională a încheiat convenții în acest scop, precum și prin Sistemul național electronic de plată online a taxelor și impozitelor, componentă a Sistemului electronic național, utilizând cardul bancar.

(5) Contravaloarea cheltuielilor cu utilități și consumabile, realizate de D.E.P.A.B.D. și de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor în procesul culegerii datelor și eliberării cărților electronice de identitate, a cărților de identitate simple, a cărților provizorii de identitate și dovezilor de reședință, respectiv de I.G.I. și structurile teritoriale pentru imigrări în procesul eliberării cărților electronice de rezidență și a cărților de rezidență, se virează acestora de către Imprimeria Națională, în condiții stabilite prin protocol încheiat între Imprimeria Națională și D.E.P.A.B.D., respectiv I.G.I.”.

 

Art. 10 alin. (1) și alin. (3) din O.G. nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaționalizarea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a documentelor electronice de identitate și rezidență (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 10, alin. (1) și alin. (3) prevedeau:

„(1) În situațiile prevăzute la art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005

privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, contravaloarea cărții electronice de identitate, a cărții de identitate și a cărții de alegător aferente se suportă din bugetele unităților administrativ-teritoriale respective.

(…)

(3) Prevederile referitoare la scutirea sau exceptarea de la plata contravalorii actelor de identitate eliberate cetățenilor români sunt aplicabile și solicitanților cărților electronice de rezidență și ai cărților de rezidență aflați în situațiile prevăzute la art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată. În acest caz, cheltuielile aferente producerii și eliberării cărților electronice de rezidență și a cărților de rezidență se suportă de către Imprimeria Națională din veniturile proprii aferente acestei activități. Modalitatea de suportare a acestor cheltuieli se stabilește prin protocol încheiat în acest sens cu Inspectoratul”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 10, alin. (1) și alin. (3) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(1) În situațiile prevăzute la art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contravaloarea cărții electronice de identitate și a cărților de identitate simple se suportă din bugetele unităților administrativ-teritoriale respective.

(…)

(3) Prevederile referitoare la scutirea sau exceptarea de la plata contravalorii actelor de identitate eliberate cetățenilor români sunt aplicabile și solicitanților cărților electronice de rezidență și ai cărților de rezidență aflați în situațiile prevăzute la art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, cheltuielile aferente producerii și eliberării cărților electronice de rezidență și a cărților de rezidență se suportă de către Imprimeria Națională din veniturile proprii aferente acestei activități. Modalitatea de suportare a acestor cheltuieli se stabilește prin protocol încheiat în acest sens cu I.G.I.”.

 

Art. 11 alin. (1) din O.G. nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaționalizarea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a documentelor electronice de identitate și rezidență (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 11, alin. (1) prevedea:

„(1) Punerea în circulație a cărții electronice de identitate și a cărții de identitate se realizează, în mod eșalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărți electronice de identitate sau a primei cărți de identitate, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor cu suportul tehnic necesar, în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2012

pentru modificarea și completarea unor acte normative privind evidența persoanelor, actele de identitate ale cetățenilor români, precum și actele de rezidență ale cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European rezidenți în România”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 11, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Punerea în circulație a cărții electronice de identitate și a cărții de identitate simple se realizează, în mod eșalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărți electronice de identitate sau a primei cărți de identitate simple, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor cu suportul tehnic necesar, în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind evidența persoanelor, actele de identitate ale cetățenilor români, precum și actele de rezidență ale cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European rezidenți în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 235/2013”.

 

O.U.G. nr. 199/2000 privind înființarea Companiei Naționale „Imprimeria Națională” – S.A.

 

Art. 7 alin. (2^2) din O.U.G. nr. 199/2000 privind înființarea Companiei Naționale „Imprimeria Națională” – S.A. (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 7, alin. (2^2) prevedea:

„(2^2) Compania Națională «Imprimeria Națională» – S.A. produce, cu titlu de exclusivitate, cărțile electronice de identitate, cărțile de identitate, cărțile de alegător aferente acestora, cărțile de identitate provizorii, dovezile de reședință, cărțile electronice de rezidență și cărțile de rezidentă”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 7, alin. (2^2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2^2) Compania Națională «Imprimeria Națională» – S.A. produce, cu titlu de exclusivitate, cărțile electronice de identitate, cărțile de identitate simple, cărțile de identitate provizorii, dovezile de reședință, cărțile electronice de rezidență și cărțile de rezidență”.

 

Anexă art. 6 pct. A lit. b^10) din O.U.G. nr. 199/2000 privind înființarea Companiei Naționale „Imprimeria Națională” – S.A. (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la anexă art. 6 pct. A, lit. b^10) prevedea:

„Imprimeria Naționala are ca obiect de activitate:

A. Activități principale:

(…)

b^10) producerea, cu titlu de exclusivitate, a cărților electronice de identitate, a cărților de identitate, a cărților de alegător aferente acestora, a cărților de identitate provizorii și a dovezilor de reședință;”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la anexă art. 6 pct. A, lit. b^10) se modifică și va avea următorul conținut:

„Imprimeria Naționala are ca obiect de activitate:

A. Activități principale:

(…)

b^10) producerea, cu titlu de exclusivitate, a cărților electronice de identitate, a cărților de identitate simple, a cărților de identitate provizorii și a dovezilor de reședință;”.

 

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

 

Art. 338 alin. (4)-(5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 338, alin. (4)-(5) prevedeau:

„(4) Distribuția cardurilor către asigurați se realizează prin servicii poștale, în condițiile prevăzute în Normele metodologice prevăzute la art. 338 alin. (2).

(5) Cardurile care nu au ajuns la titularii acestora în condițiile alin. (4) se distribuie prin casele de asigurări de sănătate sau, după caz, prin medicii de familie, prin modalitățile și în condițiile stabilite în Normele metodologice prevăzute la art. 338 alin. (2)”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 338, alin. (4)-(5) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(4) Cărțile electronice de identitate eliberate persoanelor cu vârsta peste 18 ani, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare, permit titularilor autentificarea în Platforma informatică din asigurările de sănătate, pentru scopurile prevăzute la art. 337 alin. (2).

(5) Cardul național își încetează valabilitatea la data la care titularului i s-a eliberat o carte electronică de identitate”.

 

Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate

 

Art. 6^1 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 6^1 prevedea:

„Art. 6^1

(1) Pentru scopurile prezentei legi, cartea de identitate și cartea electronică de identitate valabile constituie document de călătorie pe baza căruia cetățenii români pot călători în statele membre ale Uniunii Europene.

(2) Regimul juridic al cărții de identitate și al cărții electronice de identitate este cel prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu excepția situațiilor în care prezenta ordonanță de urgență dispune altfel”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 6^1 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 6^1

(1) Pentru scopurile prezentei legi, cartea de identitate, cartea de identitate simplă și cartea electronică de identitate valabile constituie document de călătorie pe baza căruia cetățenii români pot călători în statele membre ale Uniunii Europene, precum și în statele terțe care le recunosc ca document de călătorie.

(2) Regimul juridic al cărții de identitate, al cărții de identitate simple și al cărții electronice de identitate este cel prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția situațiilor în care prezenta lege dispune altfel”.

 

Art. 30 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 30 alin. (1), lit. a)-d) prevedeau:

„(1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:

a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate/cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;

b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate/cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate/cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;

d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate/cărți electronice de identitate și care călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, precum și datele de identitate a însoțitorului respectiv”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 30 alin. (1), lit. a)-d) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:

a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;

b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;

d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, precum și datele de identitate a însoțitorului respectiv”.

 

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice

 

Art. 31 alin. (1) din O Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (modificat prin Legea nr. 162/2020)

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 31, alin. (1) prevedea:

„(1) Copia dispozitivului hotărârii prin care s-a admis cererea de emitere a ordinului de protecție se comunică, în ziua pronunțării, structurilor Poliției Române în a căror rază teritorială se află locuința victimei și a agresorului”.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 31, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) O copie a dispozitivului hotărârii prin care s-a dispus cererea de emitere a ordinului de protecție se comunică, în maximum 5 ore de la momentul pronunțării hotărârii, structurilor Poliției Române în a căror rază teritorială se află locuința victimei și/sau a agresorului, precum și Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date”.

 

Evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români – modificări (Legea nr. 162/2020) was last modified: septembrie 3rd, 2020 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.