Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 18/2018 (M. Of. nr. 965/14.11.2018): Competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv

Decizia ÎCCJ Complet ÎCCJ Act normativ Articol Sumar
Decizia nr. 18/2018

(M. Of. nr. 965 din 14 noiembrie 2018)

Complet RIL Codul de procedură civilă Art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 Competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv,  ca urmare a pronunțării D.C.C. nr. 369/2017, revine curților de apel

 

În M. Of. nr. 965 din 14 noiembrie 2018, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 18/2018 referitoare la competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusive. Astfel, Înalta Curte a stabilit că această competență revine curților de apel, ca urmare a pronunțării D.C.C. nr. 369/2017.

 

Obiectul recursului în interesul legii

 

Art. 96 („Curtea de apel”) pct. 3 NCPC

„Curțile de apel judecă:

(…)

2. ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege;”.

 

Art. 97 („Înalta Curte de Casație și Justiție”) pct. 1 NCPC

„Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: 

1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;

(…)

 4. orice alte cereri date prin lege în competența sa”.

 Art. 483 („Obiectul și scopul recursului. Instanța competentă) NCPC

„(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului. 

(2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului. 

(3) Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. 

(4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător”.

 

Jurisprudența instanțelor naționale în materie  

 

Referitor la modul în care instanțele judecătorești au înțeles să interpreteze și să aplice dispozițiile legale ce formează obiectul recursului în interesul legii, se remarcă existența a două puncte de vedere distincte, astfel:

– Într-o orientare, s-a considerat că acea competență materială de soluționare a recursurilor declarate, ca urmare a pronunțării D.C.C. nr. 369/2017, împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție;

– Într-o altă opinie, competența materială de soluționare a recursurilor declarate ca urmare a pronunțării D.C.C. nr. 369/2017, împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, aparține curților de apel.

 

Jurisprudența Curții Constituționale

 

La nivelul Curții Constituționale, a fost identificată Decizia nr. 369/2017, prin care instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 și a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Astfel, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate invocată și a constatat că sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusive”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, este neconstituțională. 

În argumentarea sa, Curtea a reținut că „o hotărâre judecătorească referitoare la cereri evaluabile în bani pronunțată de o judecătorie, în prima instanță, nu va putea fi supusă recursului în nicio situație”, iar în ceea ce privește căile extraordinare de atac, acestea trebuie să fie accesibile cetățeanului, iar limitările accesului la acestea trebuie să rezulte în mod explicit nu numai din natura acestora, precum și din motivele pentru care pot fi formulate”. De asemenea, Curtea a mai reținut și faptul că „legiuitorul nu are îndreptățirea constituțională de a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, deoarece pune ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă”.

 

Punctul de vedere al procurorului general al PÎCCJ

 

Din punctul de vedere al procurorului general al PÎCCJ, problematica recursului în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj nu este aptă a fi soluționată printr-o decizie în interesul legii, de vreme ce unificarea jurisprudenței s-a realizat prin decizii de stabilire a competenței pronunțate de Înalta Curte, obligatorii pentru instanțele de trimitere, iar modificările legislative preconizate au preluat această orientare.

De asemenea, procurorul general a considerat că divergența de jurisprudență nu este una profundă și persistentă în timp, că practica s-a unificat ca efect al deciziilor cu caracter obligatoriu prin care, în mod unitar, ÎCCJ a stabilit competența în favoarea curților de apel. Astfel o nouă intervenție prin pronunțarea unei decizii în interesul legii, cu aceleași efecte obligatorii pe care le au deja hotărârile de stabilire a competenței pronunțate de instanța supremă, ar fi redundant.

 

Raportul asupra recursului în interesul legii

 

Potrivit raportului întocmit în cauză, recursul în interesul legii nu este admisibil, asupra acestei probleme ÎCCJ pronunțându-se deja, prin decizii constante, de-a lungul unei îndelungate perioade de timp, ceea ce a asigurat coerența practicii judiciare, pe care instanțele inferioare o cunosc și pe care trebuie să o respecte, astfel încât scopul urmărit de autorul sesizării – de unificare a practicii – a fost atins.

Totodată, judecătorii-raportori au considerat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din Codul de procedură civilă, competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, ca urmare a pronunțării D.C.C. nr. 369/2017, revine curților de apel.

 

Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 18/2018

Prin Decizia nr. 18/2018, ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj.

Înalta Curte a stabilit faptul că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din Codul de procedură civilă, competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, ca urmare a pronunțării D.C.C. nr. 369 din 30 mai 2017 (M. Of. nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel.

DOWNLOAD FULL ARTICLE

Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 18/2018 (M. Of. nr. 965/14.11.2018): Competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv was last modified: aprilie 3rd, 2019 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.