Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 11/2018 (M. Of. nr. 430/21.05.2018): Art. 784 („Efectul înfiinţării popririi”) alin. (1) teza a doua Codul de procedură civilă

 

Decizia ÎCCJ Complet ÎCCJ Actul normativ Articol Sumar
Decizia nr. 11/2018

(M. Of. nr. 430 din 21 mai 2018)

Completul RIL Codul de procedură civilă

(M. Of. nr. 247 din 10 aprilie 2015; cu modif. ult.)

Art. 784 alin. (1) teza a doua Suspendarea urmăririi silite prin poprire bancară înlătură obligația terțului poprit de a indisponibiliza și încasările, în contul debitorului poprit, ulterioare suspendării.

 

În M. Of. nr. 430 din 21 mai 2018, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 11/2018 cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, în sensul că suspendarea urmăririi silite prin poprire bancară înlătură obligația terțului poprit de a indisponibiliza și încasările, în contul debitorului poprit, ulterioare suspendării.

 

Obiectul dezlegării chestiunii de drept

 

Art. 78 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă

 

„(1) Din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit sunt indisponibilizate toate sumele și bunurile poprite. De la indisponibilizare și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, dacă legea nu prevede altfel”.

 

Jurisprudența instanțelor naționale în materie

La nivelul instanțelor naționale, opiniile au fost divergente, constatându-se existența practicii neunitare și a următoarelor orientări jurisprudențiale:

– În opinia Curții de Apel Oradea, după suspendarea executării silite prin poprire bancară, toate sumele care alimentează contul bancar ulterior acestui moment, atât cele care existau la data adresei de înființare a popririi, dar aveau o scadență viitoare ce s-a împlinit după suspendarea executării silite, cât și încasările viitoare, care nu existau la data adresei de înființare a popririi, devin libere. Astfel nu se mai produce efectului indisponibilizări și nici cel al executării silite.

– Apoi, Curțile de Apel Alba-Iulia, Ploiești și Pitești au considerat că indisponibilizarea se menține și pentru sumele viitoare, intrate în cont ulterior suspendării executării silite. În opinia acestor instanțe, suspendarea executării silite lipsește de efecte poprirea numai sub aspectul obligației terțului poprit de a consemna sumele respective, nu și în ceea ce privește obligația de a le indisponibiliza. Conform acestei teorii, sumele de bani intrate în conturile debitorului în perioada suspendării executării silite, precum și creanțele cu scadență în această perioadă, nu vor putea fi consemnate la dispoziția executorului judecătoresc, dar vor fi supuse indisponibilizării și nu vor putea face obiectul niciunei plăți sau altei operațiuni care le-ar putea diminua;

– Opinii divergente au fost exprimate și la nivelul curților de apel Iași, Târgu Mureș, Suceava, Timișoara, Galați, Constanța, București și Brașov.

Judecătoria Târgu Mureș s-a pronunțat în favoarea primei orientări jurisprudențiale, în vreme ce Judecătoria Reghin a împărtășit cea de-a doua orientare jurisprudențială. Din cauzele trimise de Curtea de apel Târgu Mureș a rezultat faptul că la nivelul acesteia există o practică neunitară cu privire la problema de drept care formează obiectul recursului în interesul legii.

PÎCCJ, prin Procurorul general, s-a exprimat în sensul că orientarea jurisprudențială potrivit căreia nu sunt supuse indisponibilizării sumele viitoare, ulterioare suspendării, care nu existau la data înființării popririi, este în litera și spiritul legii.

Având în vedere distincția dintre efectul virtual și efectul concret al indisponibilizării și obiectul urmăririi silite prin poprire a sumelor de bani aflate în conturile bancare, pe durata suspendării executării se menține indisponibilizarea concretă a soldului provizoriu creditor al contului bancar deschis de debitorul poprit la terțul poprit, așa cum acest sold se înfățișa la momentul suspendării executării.

Raportat la încasărilor viitoare, efectul virtual al indisponibilizării se produce la data înființării popririi, iar efectul concret al acesteia se produce pe măsură ce sumele sunt încasate, contul fiind creditat cu acestea. Din perspectiva acestor din urmă sume interesează efectul ex nunc al suspendării executării.

După suspendarea executării, sumele care intră în cont nu pot fi indisponibilizate, ci rămân la dispoziția debitorului, care poate dispune liber de ele. Terțul poprit este obligat să le elibereze debitorului ori să le gestioneze conform dispoziției acestuia, în calitate de titular al contului și în virtutea raporturilor de mandat, prin plăți, viramente, debitări, deoarece în privința acestor sume, măsura indisponibilizării nu s-a consumat prin recepționarea adresei de poprire.

Așadar, din punctual de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, în interpretarea dispozițiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, sumele existente la data suspendării executării în contul bancar curent al debitorului poprit rămân indisponibilizate, iar sumele viitoare ce alimentează contul după suspendarea executării silite sunt disponibile.

 

Jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție

La nivelul CCR nu a fost identificată o jurisprudență relevantă, întrucât dispozițiile art. 784 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu au făcut obiectul controlului de constituționalitate până în prezent.

Totuși, instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra unui text având conținut asemănător, în contextual soluționării excepțiilor de neconstituționalitate vizând prevederile art. 457 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă de la 1865.

Astfel, în opinia Curții, din interpretarea dispozițiilor art. 457 alin. (2) din Codul de procedură civilă de la 1865 rezultă că în cazul debitorului titular de conturi bancare, la cererea creditorului, poprirea se înființează asupra sumelor existente și viitoare, acestea fiind indisponibilizate numai în limita necesară realizării creanței.

Potrivit instanței constituționale, indisponibilizarea sumelor existente la data sesizării băncii și până la achitarea integrală a obligațiilor este extinsă și pe perioada suspendării executării silite prin poprire, a fost reglementată pentru a nu împiedica recuperarea sumelor aferente titlului executoriu. Aceste sume vor fi doar indisponibilizate pe perioada suspendării executării silite.

În fine, Curtea a mai reținut faptul că poprirea pe conturi este un act de executare efectuat în cadrul executării silite, care poate fi desființat doar de instanță, prin contestația la executare, iar suspendarea executării are drept consecință neefectuarea viitoare, pe o perioadă determinată, a altor acte de executare, respectiv distribuirea sumelor indisponibilizate. Astfel, dacă executarea silită se face prin poprire, sumele aflate în conturile bancare rămân indisponibilizate, ele nefiind distribuite creditorilor pe perioada suspendării executării.

La nivelul ÎCCJ, nu au fost identificate decizii privitoare la obiectul recursului în interesul legii.

 

Raportul asupra recursului în interesul legii

Prin raportul întocmit în cauză, s-a constat că s-au îndeplinit condițiile de admisibilitate a recursului în interesul legii prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă.

De asemenea, judecătorii raportori au considerat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, suspendarea urmăririi silite prin poprire (bancară) nu antrenează obligația terțului poprit (instituției de credit) de a indisponibiliza și încasările, în contul debitorului poprit, ulterioare suspendării.

 

Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 11/2018

Prin Decizia nr. 11/2018 ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov.

Înalta Curte a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, suspendarea urmăririi silite prin poprire bancară înlătură obligația terțului poprit de a indisponibiliza și încasările, în contul debitorului poprit, ulterioare suspendării.

DOWNLOAD FULL ARTICLE

Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 11/2018 (M. Of. nr. 430/21.05.2018): Art. 784 („Efectul înființării popririi”) alin. (1) teza a doua Codul de procedură civilă was last modified: iunie 18th, 2018 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii