Decizia ÎCCJ (Complet DCD/P) nr. 15/2018 (M. Of. nr. 975/19.11.2018): Art. 43 („Pedeapsa în caz de recidivă”) alin. (1) şi alin. (5) NCP – pedeapsa „executată sau considerată ca executată”, ce constituie primul termen al recidivei

Decizia ÎCCJ Complet ÎCCJ Act normativ Articol Sumar
Decizia nr. 15/2018

(M. Of. nr. 975 din 19 noiembrie 2018)

Complet DCD/P Cod penal Art. 43 alin. (1) și alin. (5), art. 71 și art. 186 Prin pedeapsa „executată sau considerată ca executată”, ce constituie primul termen al recidivei, se are în vedere pedeapsa recalculată ca urmare a aplicării art. 55^1 din Legea nr. 254/2013
Legea nr. 254/2013  privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal Art. 55^1

 

În M. Of. nr. 975 din 19 noiembrie 2018, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet DCD/P) nr. 15/2018 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „în interpretarea dispozițiilor art. 43 alin. (1) și alin. (5) Cod penal pentru pedeapsa anterioară ce constituie primul termen al recidivei, prin pedeapsă «executată sau considerată ca executată» se are în vedere pedeapsa astfel recalculată urmare a aplicării art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 sau durata pedepsei aplicată anterior prin hotărârea definitivă de condamnare calculată conform dispozițiilor art. 71 din Codul penal raportat la art. 186 din Codul penal”.

Astfel, Înalta Curte a stabilit că „în interpretarea dispozițiilor art. 43 alin. (1) și alin. (5) din Codul penal, prin pedeapsa «executată sau considerată ca executată», ce constituie primul termen al recidivei, se are în vedere pedeapsa recalculată ca urmare a aplicării art. 55^1 din Legea nr. 254/2013”.

 

Obiectul dezlegării chestiunii de drept  

 

Art. 43 alin. (1) și alin. (5) („Pedeapsa în caz de recidivă”) din Codul penal

„(1) Dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta. 

(…)

(5) Dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate”.

 

Art. 71 („Durata executării”) din Codul penal

(1) Durata executării pedepsei privative de libertate se socotește din ziua în care condamnatul a început executarea hotărârii definitive de condamnare.

(2) Ziua în care începe executarea pedepsei și ziua în care încetează se socotesc în durata executării.

(3) Perioada în care condamnatul, în cursul executării pedepsei, se află bolnav în spital intră în durata executării, în afară de cazul în care și-a provocat în mod voit boala, iar această împrejurare se constată în cursul executării pedepsei.

(4) Permisiunile de ieșire din penitenciar, acordate condamnatului conform legii de executare a pedepselor, intră în durata executării pedepsei”.

 

Art. 186 („Calculul timpului”) din Codul penal

(1) La calcularea timpului ziua se socotește de 24 de ore, săptămâna de 7 zile, iar anul de 12 luni. Luna și anul se socotesc împlinite cu o zi înainte de ziua corespunzătoare datei de la care au început să curgă.

(2) Dacă limita de pedeapsă este exprimată într-un termen pe luni care nu este divizibil cu fracția de majorare sau reducere ce ar urma să se aplice, fracția se va aplica asupra termenului transformat în zile, după care durata obținută se transformă în luni. În acest caz, luna se socotește de 30 de zile și se iau în calcul doar zilele întregi rezultate din aplicarea fracției.

(3) În cazul limitelor de pedeapsă exprimate în ani se aplică în mod corespunzător dispozițiile alin. (2), transformarea făcându-se între ani și luni”.

 

Art. 55^1 („Compensarea în cazul cazării în condiții necorespunzătoare”) din Legea nr. 254/2013  privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

„(1) La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată. 

(2) În sensul prezentului articol, se consideră condiții necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenție din România care a avut lipsuri la condițiile impuse de standardele europene. 

 (3) În sensul prezentului articol, se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situațiile următoare: 

a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză; 

b) lipsa accesului la activități în aer liber; 

c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație; 

d) lipsa temperaturii adecvate a camerei; 

e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază, precum și cerințele de igienă; 

f) existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție. 

(4) Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și la calcularea pedepsei executate efectiv ca măsură preventivă/pedeapsă în centrul de reținere și arestare preventivă în condiții necorespunzătoare. 

(5) În sensul prezentului articol, nu se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare ziua sau perioada în care persoana a fost: 

a) internată în infirmerii din cadrul locurilor de deținere, în spitale din rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor, a Ministerului Afacerilor Interne sau din rețeaua sanitară publică; 

b) în tranzit. 

(6) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică în cazul în care persoana a fost despăgubită pentru condiții necorespunzătoare de detenție, prin hotărâri definitive ale instanțelor naționale sau ale Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru perioada pentru care s-au acordat despăgubiri și a fost transferată sau mutată într-un spațiu de detenție având condiții necorespunzătoare. 

(7) Beneficiul aplicării dispozițiilor alin. (1) nu poate fi revocat. 

(8) Perioada pentru care se acordă zile considerate ca executate în compensarea cazării în condiții necorespunzătoare se calculează începând cu 24 iulie 2012”.

 

Jurisprudența instanțelor naționale în materie  

 

Referitor la modul în care instanțele judecătorești au înțeles să interpreteze și să aplice dispozițiile legale ce formează obiectul dezlegării chestiunii de drept, se remarcă existența a două puncte de vedere distincte, astfel:

– Într-o primă opinie, s-a reținut că pentru pedeapsa anterioară ce constituie primul termen al recidivei, prin pedeapsă „executată sau considerată ca executată” se are în vedere pedeapsa astfel recalculată ca urmare a aplicării art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

– Dintr-o altă perspectivă, s-a considerat că pentru determinarea pedepsei efectiv executate sau considerate ca executate și, deci, stabilirea felului recidivei, nu trebuie să se țină seama de reducerea operată potrivit art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, iar calculul duratei pedepsei pentru primul termen al recidivei trebuie să se realizeze doar în temeiul dispozițiilor art. 71 din Codul penal raportate la art. 186 din Codul de procedură penală, acestea neputând fi modificate de legea sus-menționată.

 

Jurisprudența Curții Constituționale

 

La nivelul Curții Constituționale, nu a fost identificată jurisprudență relevantă în cauză.

 

Punctul de vedere al procurorului general al PÎCCJ

 

Din punctul de vedere al PÎCCJ, sunt întrunite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute de art. 465 din Codul de procedură penală. Totodată, s-a precizat că nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii privind această chestiune de drept, iar în ce privește chestiunea de drept suspusă dezlegării, s-a arătat că dispozițiile art. 55^1 alin. (1) și alin. (8) din Legea nr. 254/2013, se aplică și persoanelor liberate condiționat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017, în ipoteza în care sunt incidente dispozițiile art. 104 alin. (2) din Codul penal privitoare la revocarea liberării condiționate și ale art. 43 alin. (1) din același cod privitoare la starea de recidivă. 

Astfel, recalcularea părții efectiv executate din durata pedepsei aplicate anterior poate conduce fie la reducerea restului rămas neexecutat, fie la înlăturarea acestuia. În această din urmă situație, se ridică problema stabilirii felului recidivei, iar existența recidivei postcondamnatorii sau postexecutorii poate fi stabilită numai prin raportare la hotărârea definitivă prin care s-a dispus liberarea condiționată. Astfel, recalcularea „perioadei executate efectiv”, conform art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, nu modifică data la care pedeapsa anterioară este considerată executată, și nici modalitatea recidivei, iar cu acest rest de pedeapsă rămas neexecutat se va opera în urma revocării liberării condiționate, în vederea aplicării tratamentului sancționator.

 

Raportul asupra dezlegării chestiunii de drept

 

Potrivit raportului întocmit în cauză, sunt întrunite condițiile pentru declanșarea mecanismului privind pronunțarea unei hotărâri prealabile. 

Astfel, potrivit raportului, în interpretarea dispozițiilor art. 43 alin. (1) și alin. (5) din Codul penal, prin pedeapsa „executată sau considerată ca executată”, ce constituie primul termen al recidivei, se are în vedere pedeapsa recalculată ca urmare a aplicării art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

 

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/P) nr. 15/2018

 

Prin Decizia nr. 15/2018, ÎCCJ (Complet DCD/P) a admis sesizarea formulată Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

Înalta Curte a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 43 alin. (1) și (5) din Codul penal, prin pedeapsa „executată sau considerată ca executată”, ce constituie primul termen al recidivei, se are în vedere pedeapsa recalculată ca urmare a aplicării art. 55^1 din Legea nr. 254/2013.

DOWNLOAD FULL ARTICLE

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/P) nr. 15/2018 (M. Of. nr. 975/19.11.2018): Art. 43 („Pedeapsa în caz de recidivă”) alin. (1) și alin. (5) NCP – pedeapsa „executată sau considerată ca executată”, ce constituie primul termen al recidivei was last modified: aprilie 3rd, 2019 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii