Violul – elemente definitorii din punct de vedere legal în România și Statele Unite ale Americii. O perspectivă a doctrinei și a practicilor macro-polițienești de abordare a fenomenului
Adrian Cuculis - septembrie 18, 2023Totodată, infracțiunea viol, indiferent de tipologia victimei (minoră, majoră) face obiectul Unității pentru Victime Speciale (unitate de poliție care are sedii în fiecare din statele americane) și toate cazurile de infracțiuni sexuale trec prin filtrul FBI, care are puterea de a retrage un astfel de caz dintr-o instanță locală și de a-l trimite spre judecare la nivel federal (Rumney et al, 2020).
Ceea ce este în egală măsură de important de precizat este că trendul în Statele Unite este de a nu mai criminaliza victimele, inclusiv în cazuri de prostituție voluntară care pot face și obiectul unor infracțiuni de viol, ci proxeneții, și mai ales clienții. Logica acestei rațiuni este aceea că violul este în primul rând o formă de abuz fizic degradant și dacă se va stopa cererea acestui fenomen, atunci se poate reduce semnificativ și traficul de persoane (Rumney et al, 2020).
În România, recunoașterea sancționării abuzurilor sexuale se află încă într-un punct mort. Infracțiunea viol rămâne în continuare percepută ca un fapt derizoriu și este portretizată fie ca fiind atribuibilă victimei – se consideră că victima a provocat întregul act sexual într-o formă sau alta – sau unei incapacități psihice a infractorului (nu este în deplinătatea facultăților mintale sau nu a conștientizat că este o situație de abuz fizic din motive de ebrietate etc.). Aceste percepții profund greșite s-au înrădăcinat, după cum vom vedea și în legislație, care sancționează mai degrabă simbolic infracțiunea de viol.
Astfel, pedeapsa prevăzută pentru violența sexuală este închisoarea de la 3 la 10 ani, iar calitatea infractorului sau numărul de făptași atrag doar câțiva ani de închisoare în plus (5-12 ani de închisoare – alin. (3)-(4) din art. 218 din Codul penal). Aceleași reguli se aplică și pentru minori. Legiuitorul specifică și „interzicerea exercitării unor drepturi”, dar nu evidențiază care sunt aceste drepturi restricționate – este clar din textul Codului penal că nu se referă nici la dreptul de a se angaja, a locui lângă o școală sau de a parca lângă un loc de joacă pentru copii.
Este șocant să constatăm, deci, că o acțiune de viol în grup îndreptată asupra unui minor sau adult este sancționată atât de derizoriu, iar după finalizarea sentinței, infractorii se pot întoarce la comiterea acelorași infracțiuni în societate, în ciuda daunelor profunde și nu de puține ori ireparabile pe care le provoacă.
O altă prevedere, la fel de derizorie, este aceea că „victimele violenței sexuale au dreptul la asistență medicală, psihologică și socială gratuită”. Așadar, ele nu primesc aceste tipuri de asistență în mod automat, ci le pot accesa în mod facultativ, dacă au cunoștință de ele, ceea ce foarte rar se întâmplă și la adulți, cu atât mai puțin la minori. Este de înțeles, deci, de ce România este unul din statele lumii în care traficul de persoane are o proeminență foarte ridicată, intern și extern, dat fiind că infracțiunea de viol (care stă în centrul fenomenului de trafic) este, practic, neînțeleasă și nerecunoscută ca importantă de către legiuitor.
Nici nu mai pomenim faptul că violul intramarital nu mai există în legislația noastră de mulți ani.
În mod similar, de partea forțelor de ordine, violul este perceput ca un eveniment incert, iar dacă există probe concrete, planează oricum suspiciunea că victima ori ar fi provocat conștient sau inconștient abuzul în sine. Este relevant în acest sens cazul de la Craiova, când 2 dintre angajații liniei de urgențe 112 au considerat total necredibilă mărturia unei minore care a sunat să raporteze violul și răpirea sa, și care s-a soldat ulterior cu moartea acestei tinere.
În România nu există alte abordări macro-structurale ale fenomenului în afară de linia de raportare a traficului de persoane (iar multe persoane nici nu știu ce înseamnă acest concept pentru a putea raporta infracțiunea).
În mod clar, nicăieri nu vom găsi un peisaj perfect în managementul sistemului de ordine publică în general și a infracțiunii de viol, în particular. Și, desigur, și legislația americană are probleme majore precum diferențele de sancționare a infracțiunilor de-a lungul statelor federale – problemă de care și numeroși cetățeni americani se arată îngrijorați (Pew Research Center, 2022) și care se reliefează și la nivelul infracțiunilor de viol. Totuși, știm că România se găsește în clasamentul rușinii la nivel european în ceea ce privește sancționarea formelor de violență îndreptate împotriva femeilor, copiilor și nu numai, precum și a cadrului legislativ foarte lax pentru numeroase forme de abuz, fizic sau nonfizic. Iar dacă legislația și punerea în aplicare a legii (mai ales) rămân la fel de deficitare, nu ne putem aștepta la realități mai optimiste.
Pe aceeași linie de gândire, câtă vreme nu se instituie structuri și instrucțiuni clare pentru forțele de ordine care să ofere putere în limitarea acestei infracțiuni, nu ne putem aștepta nici la stoparea acestor lucruri pe termen lung sau un mai bun branding de țară, ci mai degrabă la aceleași cadraje care descriu România ca țara coruptă din Estul Europei în care totul este posibil, un Mexic al Europei.
Concluzii
În demersul de analiză comparativă a cadrului legal şi a practicilor instituţionale privind infracţiunea de viol în România şi în Statele Unite ale Americii, s-a evidenţiat continuarea trivializării acestei infracțiuni în ţara noastră, reflectată în pedepsele foarte uşoare şi lipsa unor cadre instituţionale cuprinzătoare pentru abordarea acestui fenomen. Situaţia din România este puternic contrastantă cu sancţiunile legale mai severe şi eforturile coordonate interinstituţional din SUA pentru investigarea, urmărirea penală şi prevenirea violenţei sexuale.
Au apărut mai multe diferenţe cheie între cele două ţări. În primul rând, SUA a stabilit o vârstă a consimţământului pentru activitatea sexuală, cu pedepse severe pentru violul statutar, al minorilor. În al doilea rând, în cadrul departamentelor de poliţie americane există unităţi specializate în infracţiuni sexuale care gestionează rapoartele de viol folosind rape kit-uri detaliate pentru colectarea probelor. În al treilea rând, bazele de date ADN şi registrele infractorilor sexuali din SUA sprijină investigaţia pe termen lung a cazurilor de viol în diferite jurisdicţii. În final, orientările de condamnare pentru viol sunt mult mai aspre în SUA comparativ cu România.
În ţara noastră, legislaţia a recunoscut recent incapacitatea de exprimare a consimţământului ca un criteriu pentru viol. Cu toate acestea, legile nu sunt aplicate cu fermitate, iar violurile rămân sub-raportate. Lipsesc coordonarea instituţională, procedurile standardizate de colectare a probelor şi registrele digitalizate de infractori. Pedeapsa maximă pentru viol este de doar 5-12 ani închisoare. De asemenea, violul intramarital nu mai este recunoscut în legislaţia română.
Astfel, trivializarea violului în România, atât în legislaţie cât şi în practică, trebuie eliminată prin reforme legislative, protocoale îmbunătăţite de aplicare a legii şi coordonare interinstituţională. Învăţarea din modele precum cel american ar putea consolida semnificativ răspunsul şi angajamentul României în abordarea violului şi a daunelor asociate. Recunoaşterea violului ca infracţiune violentă gravă care necesită urmărire penală este fundamentală pentru un progres în această direcţie.
Referințe bibliografice:
1. A. Glosser, K. Gardiner & M. Fishman, Statutory Rape: A Guide to State Laws and Reporting Requirements. Prepared for the Office of the Assistant Secretary for Planning and Evaluation, Department of Health and Human Services, 2014, pp. 1-126.
2. A. Koski & J. Heymann, Child Marriage in the United States: How Common Is the Practice, And Which Children Are at Greatest Risk? Perspectives on Sexual and Reproductive Health, 2018, pp. 50, 59-65.
3. G. Kangaude & A. Skelton, (De)Criminalizing Adolescent Sex: A Rights-Based Assessment of Age of Consent Laws in Eastern and Southern Africa, SAGE Open, 2018, p. 8.
4. J. Clark, A Crime of Identity: Rape and Its Neglected Victims, Journal of Human Rights, 2018, pp. 13, 146-169.
5. J. Levenson, Sex Offender Management Policies and Evidence-Based Recommendations for Registry Reform, Current Psychiatry Reports, 2018, pp. 1-7, 20.
6. J. McCauley, K. Ruggiero, H. Resnick, L. Conoscenti & D. Kilpatrick, Forcible, drug-facilitated, and incapacitated rape in relation to substance use problems: results from a national sample of college women, Addictive behaviors, 2009, pp. 34(5), 458-462.
7. P. Rumney, D. McPhee, R. Fenton, & A. Williams, A police specialist rape investigation unit: a comparative analysis of performance and victim care. Policing and Society, 2020, pp. 30, 548-568.
8. R. Waechter, & V. Ma, Sexual Violence in America: Public Funding and Social Priority, American journal of public health, 2015, pp. 105(12), 2430-2437.
9. S. Norman-Eady, C. Reinhart, & P. Martino, Statutory rape laws by state, (Rep. No. 2003-R-0376), Office of Legislative Research, 2013.
10. Pew Research Center, Americans’ views of government: Decades of distrust, enduring support for its role. Levels of government: Federal, state, local, Pewresearch.org., 2022, disponibil la https://www.pewresearch.org/politics/2022/06/06/levels-of-government-federal-state-local/.
Legislație și jurisprudență:
Codul penal (Legea nr. 287/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 505 din 15 iulie 2011)
CEDO, Hotărârea din 15 martie 2016 în Cauza M.G.C. împotriva României (Cererea nr. 61495/11) Strasbourg (definitivă la 15/06/2016).
DOWNLOAD FULL ARTICLE
Arhive
- aprilie 2024
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.