Transmisiunea părților sociale prin succesiune, oscilând între lex successionis și lex societatis
Carmen Dima - iunie 5, 2022Legea română, ca lex fori sau lex causae
După ce am determinat legea română ca lex successionis, trebuie să verificăm ce aspecte va guverna legea română ca lex causae, prin determinarea domeniului de aplicare prevăzut de art. 2636 C. civ. Legea aplicabilă moștenirii stabilește: momentul și locul deschiderii succesiunii, persoanele cu vocație de a moșteni, calitățile cerute pentru a moșteni, exercitarea posesiei asupra bunurilor rămase de la defunct, condițiile și efectele opțiunii succesorale, întinderea obligației moștenitorilor de a suporta pasivul, condițiile de fond ale testamentului, modificarea și revocarea unei dispoziții testamentare, incapacitățile speciale de a primi sau de a dispune prin testament, partajul succesoral.
În concepția Codului civil, patrimoniul defunctului, ca universalitate juridică, reprezentând toate drepturile patrimoniale și obligațiile aparținând defunctului, se transmite de drept moștenitorilor la momentul decesului și se consolidează prin acceptarea succesiunii de către succesibil înăuntrul termenului de opțiune succesorală.
Moștenitorii dobândesc de drept părțile sociale la momentul deschiderii succesiunii, dar în funcție de prevederile actului constitutiv, ale statutului societății, coroborate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, își vor putea valorifica acest drept fie prin dobândirea calității de asociat, continuatori ai personalității defunctului, cu toate drepturile și obligațiile acestuia în cadrul societății (dacă actul constitutiv prevede expres posibilitatea continuării societății în persoana moștenitorilor sau in lipsa oricărei referiri în actul constitutiv, ori in urma aprobării adunării generale cu votul a trei pătrimi din capitalul social, dacă actul constitutiv prevedea necesitatea aprobării), fie prin dreptul de a dobândi contravaloarea părților sociale de la societate, conform ultimului bilanț contabil aprobat, dacă în actul constitutiv s-a prevăzut expres imposibilitatea continuării societății cu moștenitorii asociatului decedat sau în urma votului, nu s-a aprobat continuarea societății cu moștenitorii asociatului decedat.
Obligația societății de plată a contravalorii părților sociale către moștenitori se naște automat, ope legis, la decesul unuia dintre asociați, dacă în actul constitutiv al societății este menționată imposibilitatea continuării societății cu moștenitorii asociatului decedat sau la momentul respingerii prin vot a dobândirii calității de asociat de către moștenitor/moștenitori.
Conform art. 202 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cesiunea de părți sociale către terți este permisă numai daca a fost aprobată de asociații reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul social.
În privința transmisiunii părților sociale prin succesiune, ea are loc de drept, așa cum am arătat, în virtutea principiilor de drept succesoral și nu condiționat de vreo prevedere din actul constitutiv al societății sau de aprobarea celorlalți asociați.
Dobândirea calității de asociat și implicit continuarea societății cu moștenitorii sunt condiționate de aprobarea celorlalți asociați, care și-au dat consimțământul de principiu, fie anticipat, implicit, prin nemenționarea necesității unui acord al celorlalți asociați de continuare cu moștenitorii asociatului decedat, fie expres, la constituirea societății sau eventual ulterior, prin modificarea actului constitutiv, fie, în situația în care actul constitutiv prevede expres necesitatea acordului, prin vot, în adunare generală, hotărârea putând fi adoptată cu votul a cel puțin trei pătrimi din capitalul social, așadar o majoritate calificată, excepție de la regula unanimității, prevăzută de art. 192 alin. (2) din Legea nr.31/1990, aplicabilă pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv.
Deși și prin dobândirea calității de asociat de către moștenitori se produce o modificare a actului constitutiv, legea prevede expres excepția de la regula unanimității în privința votului adunării generale și mai mult decât atât, fiind de strictă interpretare, majoritatea va privi numai cota din capitalul social, iar nu și majoritatea asociaților. În doctrina s-a opinat că această cotă de trei pătrimi se va calcula nu din întreg capitalul social, ci după scăderea cotei părți aparținând asociatului decedat[8].
De lege ferenda, ar fi util ca legea să prevadă expres modul de calcul al celor trei pătrimi.
În doctrină s-a exprimat și opinia potrivit căreia prin actul constitutiv se pot prevedea alte condiții, o altă majoritate decât cea de trei sferturi din capitalul social și chiar alte condiții, criterii care trebuie îndeplinite de către moștenitori (de exemplu, de natură profesională)[9].
În privința continuării societății cu moștenitorii în absența unei prevederi exprese a actului constitutiv, au existat păreri diferite în doctrină și în practica judecătorească.
În practica judecătorească s-a opinat că nefiind prevăzută expres această posibilitate, continuarea cu moștenitorii nu este posibilă[10].
Opinia majoritară însă este în sensul că, nefiind prevăzută expres o interdicție în actul constitutiv și legea nedistingând, nici noi nu trebuie să distingem și moștenitorii vor dobândi calitatea de asociat[11].
Interpretând prin analogie cu art. 229 din Legea societăților comerciale, care, în lipsa clauzei de continuare a societății cu moștenitorii asociatului decedat sau a dorinței asociatului rămas de a continua sub forma societății unipersonale, prevede dizolvarea societății, se poate opina că în lipsa oricărei prevederi exprese permisive, în tăcerea actului constitutiv, societatea nu va putea continua cu moștenitorii sau aceștia vor fi supuși agrementului celorlalți asociați.
De lege ferenda, în opinia noastră, se impune menționarea expresă în lege a soluției de adoptat în caz de lipsă din actul constitutiv a mențiunii că societatea poate continua cu moștenitorii asociatului decedat, fiind posibile două soluții:
– fie societatea continuă cu moștenitorii, ca și în cazul mențiunii exprese (aplicarea adagiului latin Qui tacet, consentire videtur) și ca în cazul legii franceze (cum vom arăta mai jos),
– fie necesitatea obținerii acordului celorlalți asociați (cu votul a trei pătrimi din capitalul social calculat după scăderea cotei asociatului decedat).
În cazul în care, în urma succesiunii, în ipoteza în care moștenitorii vor dobândi calitatea de asociați, dar numărul lor va depăși 50, împreună cu cei deja existenți, va trebui ca ei să își desemneze unul sau mai mulți titulari, pentru a nu depăși numărul maxim legal, acela de 50 de asociați.
Majoritatea doctrinei consideră că, în această situație, moștenitorii vor desemna pe aceia dintre ei care vor dobândi calitatea de asociați, astfel încât numărul total al asociaților sa fie de 50, iar aceștia vor acționa în nume propriu, dar și pe seama celorlalți moștenitori, fiind niște mandatari cu reprezentare indirectă sau imperfectă.
În urma stabilirii noilor asociați, actul constitutiv se va rescrie si se va depune la Registrul Comerțului împreună cu certificatul de moștenitor/de legatar testamentar.
Modificarea intervenită va fi înscrisă și în registrul de asociați al societății, dar efectul față de terți se va produce de la momentul înscrierii în registrul comerțului.
O ultimă problemă care trebuie avută în vedere este cea a decesului unuia dintre asociați, când numărul asociaților s-a redus la unul singur, caz în care, dacă în actul constitutiv nu este prevăzută clauza de continuare cu moștenitorii sau asociatul rămas nu hotărăște continuarea existenței societății ca societate cu răspundere limitată cu asociat unic, societatea se va dizolva.
Opinăm că nimic nu împiedică părțile să decidă continuarea societății cu moștenitorii asociatului decedat, alături de asociatul rămas, chiar și în lipsa unei prevederi exprese în actul constitutiv.
Legea franceză, ca lex fori sau lex causae
O societate cu sediul social în Franța are naționalitate franceză (lex societatis) și este supusă dispozițiilor legii franceze (art. 1837 din Codul civil francez și art. L 210-3 din Codul comercial francez).
În caz de discordanță între sediul statutar, stabilit în străinătate și sediul real, stabilit în Franța, sediul statutar poate fi îndepărtat în folosul sediului real, având drept consecință aplicarea legii franceze, în special a legii penale[12].
Spre deosebire de legea română, Codul comercial francez, în art. L.223-13, prevede că, în cazul în care statutul societății nu prevede nimic pentru ipoteza decesului unuia dintre asociații unei societăți cu răspundere limitată (S.A.R.L.), părțile sociale se transmit liber prin moștenire.
Statutul poate prevedea continuarea societății cu moștenitorii asociatului (fără aprobare de către ceilalți asociați), continuarea societății cu ceilalți asociați sau chiar dizolvarea societății.
Statutul societății poate însă prevedea că moștenitorii (toți sau numai anumite categorii de moștenitori), pentru a deveni asociați, sunt supuși unei proceduri de aprobare de către ceilalți asociați (clause d’agrément), care trebuie să consimtă cu votul majorității reprezentând cel puțin jumătatea părților sociale, cu excepția cazului în care statutul prevede o majoritate mai puternică (de exemplu, de trei sferturi sau de două treimi din capitalul social). Termenul în care asociații se pot pronunța este de 3 luni de la data la care societatea a fost notificată.
În cazul în care asociații nu se pronunță în termen de 3 luni de la notificare, acceptul acestora se consider dobândit.
Dacă asociații agreează moștenitorii, atunci societatea continuă cu moștenitorii care vor deveni asociați.
Dacă asociații, întruniți în adunare generală extraordinară, nu consimt la continuarea societății cu respectivii moștenitori, în termen de 3 luni de la acest refuz, sunt ținuți să îi despăgubească pe moștenitori cu o valoare corespunzătoare valorii părților sociale din ziua decesului asociatului (art. 1870-1 din Codul civil francez). În caz de divergențe între societate și moștenitori în privința cuantumului despăgubirii, un expert judiciar desemnat de părți sau de instanță va putea stabili valoarea.
În acest ultim caz, de refuz al moștenitorilor de către asociați, mai multe soluții sunt posibile: de răscumpărare a părților sociale de către societate, de desemnare a unui terț cesionar care va dobândi părțile sociale, de anulare a părților sociale, urmată de diminuarea capitalului social proporțional cotei-părți a asociatului dispărut.
Există în sistemul francez și noțiunea de atribuire preferențială, care poate fi legală sau statutară și poate privi soțul supraviețuitor sau un alt moștenitor. Acesta poate alege să îi fie atribuite părțile sociale, urmând să îi despăgubească pe ceilalți moștenitori, dacă valoarea părților sociale excedează cota sa succesorală.
Soțul supraviețuitor poate chiar solicita un dezmembrământ, dacă alege să dobândească uzufructul, iar ceilalți moștenitori nuda-proprietate.
Concluzie
Putem afirma cu certitudine că „Instituția moștenirii reprezintă o componentă importantă în procesul dezvoltării economice și a consolidării relațiilor de familie si a societății în ansamblu. Începând cu obiceiul, trecând peste etapa regulilor și normelor incipiente și empirice, continuând cu un sistem elaborat și rafinat de legi și norme europene sau naționale, «moștenirea» sau «succesiunea» a suferit diverse abordări atât în plan terminologic, cât și în planul mai profund al filozofiei juridice, elemente determinate de dezvoltarea economică, legislativă sau politică a societății respective”[13].
De asemenea, considerăm că transmiterea părților sociale ale unei societăți cu răspundere limitată într-o succesiune cu elemente de extraneitate presupune determinarea mai întâi a legii aplicabile succesiunii (lex successionis), în funcție de care se vor stabili moștenitorii, urmând ca aceștia să dobândească sau nu calitatea de asociați în societate în funcție de prevederile lex societatis, care guvernează funcționarea societății.
Referințe:
1) T. Corlățean, Protecția europeană și internațională a drepturilor omului, ed. a 2-a, București, Ed. Universul Juridic, București, 2015.
2) Liviu-Bogdan Ciucă, Reguli de drept privat. Moștenirea între Vechiul Testament și noul Cod civil, Revista Universul Juridic nr. 6/2015, pp. 54-59.
3) Regulamentul (UE) nr. 650/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din 4 iulie 2012 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și acceptarea și executarea actelor autentice in materie de succesiuni și privind crearea unui certificat european de moștenitor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 201, din 27 iulie 2012.
4) Liviu-Bogdan Ciucă, Tradiție și evoluție în doctrina juridică națională,Sesiunea Anuală de Comunicări Științifice „Doctrina Juridică Românească: Între Tradiție și Reforme”, 2014, ISBN CD: 978-606-673-349-6
5) St.D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, Ed. Universul Juridic, București, 2012.
6) D.A. Popescu, Ghid de drept internațional privat în materia succesiunilor, Ed. Magic Print, Onești, 2014.
7) I.-L. Vlad, Succesiuni internaționale. Regulamentul nr.650/2012. Tratate internaționale în domeniu, Ed. Universul Juridic, București, 2014.
8) Codul civil al României.
9) S. Bodu, Legea societăților comentată și adnotată, Ed. Rosetti Internațional, București, 2017.
10) I.L. Georgescu, Societățile cu răspundere limitată, studiu de drept comparat, Institutul de Arte Grafice Îndreptarea București, 1927.
11) M. Scheaua, Legea societăților comerciale nr. 31/1990 comentată și adnotată, Ed. All Beck, București, 2000.
12) A. Florescu, C.-P. Lospa, Legea societăților adnotată, Ed. Rosetti Internațional, București, 2014.
13) Liviu-Bogdan Ciucă,Legal Developments on Inharitance, from Rules under the Primitive Community to the European Rules on Inharitance, publicat în volumul „SGEM Conference on Political Scients, Law, Finance, Economics and Tourism” conference proceedings, vol. I, în cadrulInternational Multidisciplinary Scientific Conferences on Social Scients and Arts, Albena, Bulgaria.
14) I. Schiau, T. Prescure, Legea societăților comerciale nr. 31/1990. Analize și comentarii pe articole, Ed. Hamangiu, București, 2009.
15) St.D. Cărpenaru, Gh. Piperea, S. David, Legea societăților. Comentarii pe articole, Ed. C.H. Beck, București, 2014.
16) I. Adam, C. N. Savu, Legea societăților comerciale. Comentarii și explicații, Ed. C.H. Beck, București, 2010.
17) C. Cucu, M.-V. Gavriș, C.-G. Bădoiu, C. Haraga, Legea societăților comerciale nr. 31/1990, Ed. Hamangiu, București, 2007.
18) M. Cozian, A. Viandier, F. Deboissy, Droit des sociétés, LexisNexis, 2015, ed. 28.
19) Codul civil francez.
20) Codul comercial francez.
[8] S. Bodu, Legea societăților comentată și adnotată, Ed. Rosetti International, 2017; M. Scheaua, Legea societăților comerciale nr. 31/1990 comentată și adnotată”, Ed. All Beck, București, 2000.
[9] I.L. Georgescu, Societățile cu răspundere limitată, studiu de drept comparat, Institutul de Arte Grafice Îndreptarea București, 1927.
[10] ICCJ, s. com., dec. nr. 381 din 27 ianuarie 2011 prevede situația transmiterii părților sociale numai pentru situația în care actul constitutiv permite continuarea activității societății cu moștenitorii; C. Ap. Galați, s. com., dec. nr. 65 din 30 iunie 2010, în sensul că nu se poate asimila inexistența clauzei de interzicere a continuării societății cu existența clauzei prin care se permite continuarea acestei activități, în A. Florescu, C.-P. Lospa, Legea societăților adnotată, Ed. Rosetti Internațional, București, 2014.
[11] În acest sens, a se vedea: I. Adam, C.N. Savu, Legea societăților comerciale – Comentarii și explicații, Ed. C.H. Beck, 2010; St.D. Cărpenaru, Gh. Piperea, S. David, Legea societăților. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, București, 2014; I. Schiau, T. Prescure, Legea societăților comerciale nr. 31/1990. Analize și comentarii pe articole, Ed. Hamangiu, București, 2009; C. Cucu, M.-V. Gavriș, C.-G. Bădoiu, C. Haraga, Legea societăților comerciale nr. 31/1990, Ed. Hamangiu, București, 2007.
[12] M. Cozian, A. Viandier, F. Deboissy, Droit des sociétés, ed. 28, LexisNexis, 2015.
[13] Liviu-Bogdan Ciucă, Legal Developments on Inharitance, from Rules under the Primitive Community to the European Rules on Inharitance, publicat în volumul „SGEM Conference on Political Scients, Law, Finance, Economics and Tourism” conference proceedings, vol. I, în cadrul International Multidisciplinary Scientific Conferences on Social Scients and Arts, Albena, Bulgaria.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.