Repere conceptuale și jurisprudențiale privind intentarea acțiunii în contencios administrativ de către „organismele sociale interesate”
Anca Jeanina Niță - martie 1, 2020III. Repere jurisprudențiale. Decizia nr. 8/2020 pronunțară de ÎCCJ (Complet RIL)
Asigurarea caracterului unitar al practicii judiciare este impusă de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, principiu afectat dacă în aplicarea și interpretarea uneia și aceleași dispoziții legale, soluțiile sunt diferite sau chiar contradictorii.
Dacă în ceea ce privește demersul judiciar declanșat de o persoană fizică sau juridică, practica judiciară a admis în mod constant și unitar faptul că acestea pot formula capete de cerere în cadrul acțiunii în contencios administrativ, prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat”[8], nu aceeași a fost abordarea referitoare la cererile promovate de organismele sociale interesate.
Soluția legislativă referitoare la legitimarea procesual activă a organismelor sociale nu a fost infirmată de practica judiciară, fiind însă abordată neunitar măsura în care vătămarea invocată de organismele sociale poate fi fundamentată exclusiv în considerarea unui interes legitim public și nu în subsidiarul unui interes legitim privat.
Problema relevată – abordată diferit de instanțele de judecată, a fost supusă dezbaterii cu ocazia întâlnirii președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel desfășurată la Curtea de Apel Craiova în 17-18 octombrie 2019.
Într-o primă opinie, un organism social interesat poate promova o acțiune în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ sau obligarea autorității pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o anumită operațiune administrativă exclusiv în considerarea unui interes legitim public, legea îngrădindu-i doar posibilitatea de a solicita despăgubiri
În argumentarea acestei opinii s-au reținut disp. art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, disp. art. 2 lit. a) din aceeași lege care conferă legitimare procesuală activă în contenciosul administrativ persoanei vătămate, cu precizarea că organismele sociale interesate sunt asimilate persoanei vătămate.
S-a invocat faptul că din interpretarea coroborată a art. 1 alin. 1, art. 2 lit. a) teza finală și art. 8 alin. 12 din Legea nr. 554/2004, un organism social interesat poate promova o acțiune în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ sau obligarea autorității pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o anumită operațiune administrativă în considerarea unui interes legitim public, legea îngrădindu-i doar posibilitatea de a solicita despăgubiri.
În această modalitate este reglementat în mod excepțional contenciosul obiectiv care este limitat însă de aceste condiții, respectiv doar organismele sociale interesate pot să își întemeieze acțiunea pe vătămarea unui interes legitim public în principal și nu subsidiar unui interes legitim privat, iar în contenciosul obiectiv nu pot solicitate despăgubiri.
Într-o altă opinie, s-a arătat că un act administrativ poate fi anulat numai dacă și sub condiția în care se dovedește că a produs reclamantului o vătămare într-un drept ori într-un interes legitim potrivit art. 1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004, prevederi legale ce consacră contenciosul subiectiv.
În argumentare, s-a susținut că din economia dispozițiilor art. 52 din Legea fundamentală, cât și a normelor de ansamblu instituite de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, acțiunea în contencios administrativ poate fi promovată de orice persoană interesată ale cărei drepturi sau interese legitime au fost vătămate printr-un act administrativ nelegal sau prin refuzul unei autorități administrative de a-i soluționa o cerere legitimă.
Prin urmare, reclamant poate fi, ca regulă generală, în sensul art. 1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004, orice persoană, fizică sau juridică, dacă îndeplinește condiția de a se considera vătămată într-un drept ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ, tipic sau asimilat, adresat ei însăși sau altui subiect de drept
Legea lasă posibilitatea ca să nu fie declarate inadmisibile nici cererile unei persoane fizice care au drept temei încălcarea unui interes legitim public, cu condiția ca afirmarea încălcării acestuia să aibă un caracter subsidiar față de invocarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat, în condițiile art. 8 alin. 11 și alin. 12 din Legea nr. 554/2004.
S-a susținut că o atare restricție în exercitarea acțiunii în contencios administrativ își are rațiunea în eliminarea așa numitelor actio popularis înaintate de diverse persoane de drept privat, fizice sau juridice, care nu erau în măsură să justifice, prin raportare la propria persoană, o vătămare a unui drept sau interes legitim privat și, ca atare, își întemeiau acțiunea numai pe teza vătămării interesului public. De asemenea, atare limitare este compatibilă cu exigențele art. 6 par. 1, așa cum a fost interpretat în jurisprudența europeană a drepturilor omului, deoarece urmărește un scop legitim, evidențiat anterior, limitarea nu afectează însăși substanța dreptului, reclamanții putând acționa în lipsa dovedirii lezării unui interes legitim privat în cadrul organismelor sociale interesate asimilate persoanei vătămate conform art. 2 alin. 1 lit. a) teza ultimă corelat cu lit. s) corespunzător aceluiași text legal invocat din Legea nr. 554/2004.
Cele două opinii – prezentate în MINUTA întâlnirii președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel desfășurată la Curtea de Apel Craiova în 17-18 octombrie 2019[9], nu au putut fi conciliate, iar practica judiciară neunitară identificată a relevat necesitatea activării mecanismului legal de unificare a jurisprudenței, fiind promovat recurs în interesul legii pentru a se stabili dacă în cazul unui organism social interesat este necesar a se îndeplini condiția prevăzută de art. 8 alin. 11 din Legea nr. 554/2004.
Potrivit Comunicatului ÎCCJ – Biroul de Informare și Relații Publice[10], prin Decizia nr. 8/2.03. 2020, ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov, stabilind că:
„În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) și s) și art. 8 alin. (11) și (12) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociațiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele asociației, potrivit statutului”.
Dezlegarea dată de instanța supremă este obligatorie conf. art. 517 alin. 4 C. pr. civ.[11], decizia fiind aplicabilă atât cauzelor pendinte, cât și celor care se introduc ulterior pe rolul instanțelor.
După cum se dispune expres în art. 517 alin. 2 C. pr. civ., decizia pronunțată în recurs în interesul legii „nu are efecte asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese”.
Deși este de principiu că interpretarea și aplicarea unitară a chestiunilor de drept se pronunță numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătorești care s-au pronunțat diferit în chestiunea judecată și nici cu privire la situația părților din proces, nu poate fi ignorată posibilitatea – relevată în plan doctrinar[12], ca legalitatea și temeinicia unor hotărâri anterioare Deciziei pronunțată în recurs în interesul legii să poată fi pusă în discuție în cadrul unei contestații în anulare sau a unei revizuiri, dacă sunt incidente motivele limitativ prevăzute de lege și nu s-a împlinit termenul de exercitare.
IV. Considerații finale
Prin prezentul studiu nu ne-am propus să antamăm argumentarea soluției pronunțată de ÎCCJ (Complet RIL). Nu avem îndoială că motivarea Deciziei nr.8/2020 va fi laborioasă, clară și adecvată, de natură să convingă inclusiv susținătorii opiniei contrare.
Fără a contesta necesitatea de activare a mecanismului legal de unificare a jurisprudenței și în deplin acord cu dezlegarea dată de instanța supremă, reamintim însă afirmația plastică a profesorului Viorel Mihai Ciobanu: „este iluzorie speranța că aplicarea unitară a legii și o jurisprudență unitară se asigură numai prin recursul în interesul legii”.
Opinăm că, pe fondul caracterului dinamic al dreptului administrativ, în general, al contenciosului administrativ, în special, se impune o intervenție legislativă (poate chiar prin mult așteptatul Cod de procedură administrativă!) prin care noțiuni consacrate de Legea nr. 554/2004 – care au generat controverse doctrinare și practica judiciară neunitară, să fie explicitate și corelate cu acte normative care dau alt sens unor sintagme cu care operează această lege[13].
DOWNLOAD FULL ARTICLE
[8] Decizia nr. 1054 din 25 februarie 2010 pronunțată în recurs de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, disponibilă pe site-ul https://legeaz.net/spete-contencios-inalta-curte-iccj-2010/decizia-1054-2010; Decizia ICCJ, SCAF, nr. 2140/9.05.2014 disponibilă pe site-ul https://legeaz.net/spete-contencios-inalta-curte-iccj-2014/decizia-2140-2014-g7a.
[9] Document disponibil pe site-ul http://inm-lex.ro/wp-content/uploads/2020/02/Minuta-intalnire-SCAF-punctaj-principal-17-18-octombrie-2019-Craiova-1.pdf.
[10] Disponibil pe site-ul http://www.scj.ro/750/5371/Comunicate-privind-deciziile-pronuntate-in-recurs-in-interesul-legii-in-cadrul-Completurilor-pentru-/Comunicat-privind-decizia-pronuntata-in-recurs-in-interesul-legii-in-sedinta-din-2-martie-2020.
[11] Art. 517 alin. 4 C. pr. civ. „Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
[12] M. Tăbârcă, Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor (Art. I – Comentarii), Ed. Universul Juridic, București, 2011, p. 143.
[13] A se vedea, spre exemplu, definiția dată prin O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ noțiunilor de „autoritate publică” și „serviciu public” (art. 5 alin. 1 pct. 11 (k), respectiv pct. 39 (kk). Astfel, în Codul Administrativ – lege specială în raport de Legea nr. 554/2004, avem o definiție mai restrânsă a „autorității publice” față de cea din contenciosul administrativ unde sunt cuprinse atât autoritățile publice clasice, cât și cele asimilate. De asemenea, Legea nr. 554/2004 consacră serviciului public o definiție diferită de cea din Codul administrativ – nu-i asociază exigențele impuse de Cod (caracter regulat și continu), raportându-se însă la interesul legitim public.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.