Procedura adopției internaționale în dreptul românesc, conform Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior
Nadia-Cerasela Aniței - iulie 4, 20216. Cererea de adopție internațională, transmiterea cererii și luarea în evidența R.N.A.
Art. 79 alin. (1) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției[4] dispune: „Persoanele/Familiile cu reședința obișnuită în străinătate aflate în una dintre situațiile prevăzute de lege pentru a putea adopta internațional un copil a cărui reședință obișnuită este în România pot formula cerere de adopție, care se înaintează A.N.P.D.C.A., prin intermediul autorității centrale sau al organizației străine acreditate, direct sau prin persoane împuternicite în acest sens”.
Din art. 66 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior, se deduce că cererile, pentru a fi transmise A.N.P.D.C.A., trebuie să fie însoțite de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 65, dar și de documentele prevăzute de art. 79 alin. (2) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției.
Din prevederile art. 79 alin. (2) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției rezultă că cererea de adopție internațională trebuie să fie însoțită de următoarele documente pentru a fi luată în evidența R.N.A.:
a) pașaport sau carte de identitate valabilă care atestă cetățenia solicitantului/solicitanților;
b) declarație autentificată pe propria răspundere a solicitanților că nu sunt decăzuți din drepturile părintești, precum și că nu au copil/copii în sistemul de protecție;
c) actul de căsătorie și acte de naștere, în copie legalizată;
d) acte doveditoare privind gradul de rudenie cu copilul, dacă este cazul;
e) caziere judiciare ale persoanelor care doresc să adopte și, după caz, al soțului care nu se asociază la cererea de adopție; în cazul solicitanților care au și cetățenia română se depune și cazierul judiciar eliberat de autoritățile române;
f) raport medical, întocmit separat pentru fiecare adoptator, conținând rezultatul evaluării psihiatrice, și, după caz, raportul medical privind bolile psihice ale soțului care nu se asociază la cererea de adopție;
g) raport întocmit de autoritățile competente din statul primitor, cuprinzând informații cu privire la identitatea persoanelor care doresc să adopte, capacitatea și aptitudinea lor de a adopta, situația lor personală, familială, materială și medicală, mediul social, motivele care îi determină să adopte un copil din România, precum și cu privire la copiii pe care ar putea să îi primească spre adopție; h) documentul eliberat de autoritatea străină competentă care atestă că persoana/familia este aptă să adopte;
i) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizația străină acreditată care atestă că adoptatul va beneficia în țara străină de aceeași situație legală ca și aceea a unui copil biologic al adoptatorului;
j) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizația străină acreditată care atestă existența serviciilor postadopție;
k) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizația străină acreditată din care să rezulte că se va asigura monitorizarea evoluției copilului și a relațiilor dintre acesta și părinții săi adoptivi, pentru o perioadă de minimum 2 ani de la încuviințarea adopției, prin transmiterea de rapoarte trimestriale către A.N.P.D.C.A.;
l) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizația străină acreditată care să evidențieze că adoptatorii au beneficiat, în statul primitor, de consiliere necesară în vederea adopției.
Potrivit art. 56 alin. (2) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior, „Cererea de încuviințare a adopției este însoțită de următoarele acte:
a) certificatul de naștere al copilului, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;
b) certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unități publice nominalizate de către direcția de sănătate publică;
c) raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, în vederea exprimării consimțământului;
d) atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
e) hotărârea judecătorească definitivă de încredințare în vederea adopției;
f) certificatele de naștere ale adoptatorului sau ale soțului și soției din familia adoptatoare, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul
g) certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soților din familia adoptatoare, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul
h) cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;
i) certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;
j) hotărârea judecătorească definitivă de deschidere a procedurii adopției copilului;
k) raportul de consiliere și informare a părinților firești în cazul adopției copilului de către soțul părintelui firesc;
l) documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiației față de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopției copilului de către soția părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum și în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoașterea de către tată sau care consfințește învoiala părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;
m) declarația notarială pe propria răspundere, prevăzută la art. 6 alin. (2) lit. c).
Documentele care însoțesc cererea de adopție internațională vor fi transmise în original sau, după caz, în copie legalizată și însoțite de traducerea autorizată în limba română (art. 66 alin. (2) teza (I) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior, și art. 79 alin. (2) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției).
De asemenea, toată documentația care însoțește cererea de adopție internațională se transmite și în fotocopie (art. 79 alin. (2) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției).
Documentele întocmite sau legalizate de o autoritate sau de un agent public aparținând statului primitor pot fi transmise și prezentate în fața instanțelor române fără a fi necesară îndeplinirea formalităților de supralegalizare/apostilare [art. 66 alin. (2) teza (II) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior.
Art. 82 din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției prevede: „În situația în care cererea este însoțită de documentația prevăzută în anexa nr. 4 și sunt respectate dispozițiile art. 79 alin. (3) și (4), este luată în evidența R.N.A., iar A.N.P.D.C.A. notifică acest aspect autorității centrale sau organizației străine acreditate [alin. (1)]. În cazul în care cererea nu este însoțită de toate documentele prevăzute în anexa nr. 4, A.N.P.D.C.A. notifică, în termen de 10 zile de la înregistrarea acesteia, autorității străine competente sau organizației străine acreditate necesitatea completării documentației. În acest caz, cererea nu este luată în evidența R.N.A. [alin. (2)]. În situația în care documentele solicitate nu sunt transmise în termen de 4 luni de la înregistrarea cererii, A.N.P.D.C.A. informează autoritatea centrală sau organizația străină acreditată cu privire la imposibilitatea soluționării cererii și restituie documentația anexată acesteia [alin. (3)]. Completarea documentației ce însoțește cererea de adopție internațională se poate face atât de către autoritatea străină competentă, organizația străină acreditată care a transmis cererea prin persoane care fac parte din personalul angajat ori persoane împuternicite în acest sens, cât și de către adoptator/familia adoptatoare [alin. (4)]”.
Art. 83 din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției stipulează: „Odată cu luarea în evidența R.N.A. a cererii adoptatorului/familiei adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate, personalul din cadrul compartimentului de specialitate din structura A.N.P.D.C.A. introduce în R.N.A. informațiile cu privire la adoptatorul/familia adoptatoare atestată.( alin.1) Informațiile prevăzute la alin. (1) se introduc însoțite și de copia electronică a documentului eliberat de autoritățile străine care atestă că adoptatorul/familia adoptatoare este apt/aptă să adopte, precum și de raportul care conține informațiile detaliate referitoare la adoptator/familia adoptatoare [alin. (2)].
Din dispozițiile art. 81 din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, observăm că „atunci când adoptatorul este soțul părintelui firesc sau adoptiv al copilului a cărui adopție internațională se solicită, cererea acestuia este însoțită de documentele prevăzute în anexa nr. 4 lit. a)-c), e), f), i) și, după caz, g) și h), dacă legislația statului de primire impune emiterea acestor documente”.
Art. 84 din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției prevede: „În situația în care adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare care formulează cerere de adopție internațională este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, A.N.P.D.C.A. verifică existența altor solicitări similare din partea rudelor copilului până la gradul al patrulea inclusiv atestate cu reședința obișnuită în România [alin. (1)]. Dacă se constată existența unei solicitări de adopție formulate de o rudă a copilului până la gradul al patrulea inclusiv atestată cu reședința obișnuită în România, A.N.P.D.C.A. comunică autorității centrale sau organizației străine acreditate imposibilitatea soluționării cererii și restituie documentația anexată acesteia [alin. (2)]. În situația în care în evidența R.N.A. nu există date cu privire la rudele atestate ale copilului până la gradul al patrulea inclusiv cu reședința obișnuită în România, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt luate în evidența R.N.A.” [alin. (3)].
Din art. 85 din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției se observă că, atunci când „cererea de adopție este formulată de către soțul părintelui firesc/adoptiv al copilului, prevederile legale vizând deschiderea procedurii adopției, precum și cele vizând procedura de potrivire nu sunt aplicabile”.
Din art. 86 din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției se constată că, atunci când „adoptatorul/familia adoptatoare are reședința obișnuită într-un stat care nu este parte la Convenția de la Haga, cererea de adopție este luată în evidența R.N.A. numai dacă A.N.P.D.C.A. a încheiat convenție de colaborare cu autoritatea desemnată cu atribuții în domeniul adopției internaționale din statul de primire și această cerere a fost transmisă potrivit procedurii stabilite în convenție”.
Din prevederile art. 63 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior, rezultă că cererile de adopție ale solicitanților, în cazul adopțiilor internaționale, în care adoptatul are reședința obișnuită în străinătate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are reședința obișnuită în România, se transmit autorităților străine competente, numai prin intermediul A.N.P.D.C.A.
Din alin. (2) al aceluiași articol, evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în situația de la alin. (1) se realizează potrivit art. 18-27 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior.
Art. 64 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior, stipulează că, în situația în care persoanele sau familiile au reședința obișnuită pe teritoriul altui stat, parte a Convenției de la Haga, și care doresc să adopte un copil din România, vor transmite cererile la A.N.P.D.C.A. prin intermediul autorității centrale competente din statul respectiv sau al organizațiilor sale acreditate. În situația în care persoanele sau familiile au reședința obișnuită pe teritoriul altui stat, nu sunt parte a Convenției de la Haga și doresc să adopte un copil din România, vor transmite cererile la A.N.P.D.C.A.
Conform. art. 64 alin. (2) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior, se stipulează că, în situația în care statele nu sunt părți la Convenția de la Haga, cererile prevăzute la alin. (1) se transmit prin intermediul autorității desemnate cu atribuții în domeniul adopției internaționale sau prin intermediul organizațiilor acreditate în acest sens în statul de primire.
Din dispozițiile art. 61 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior, observăm că A.N.P.D.C.A., după finalizarea demersurilor administrative prealabile prevăzute de art. 60-74 din prezenta lege, va transmite instanței judecătorești cererea de încuviințare a adopției.
7. Potrivirea inițială și practică a copilului cu adoptatorul sau familia adoptatoare
Compartimentului de adopții și postadopții din structura Direcției de la domiciliul copilului îi revine misiunea de a realiza potrivirea inițială și practică a copilului cu adoptatorul sau familia adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate [art. 67 alin. (1) teza (I) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior].
Persoana sau familia selectată ca urmare a realizării potrivirii inițiale are obligația să se deplaseze în România și să locuiască efectiv pe teritoriul țării pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile consecutive, în scopul realizării potrivirii practice cu copilul [alin. (2) al art. 67 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior].
Direcția în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului după expirarea termenului de 30 de zile, direcția în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului va întocmi un raport cu privire la evoluția relațiilor dintre copil și adoptator/familia adoptatoare [alin. (3) al art. 67 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior].
Ca și excepție, conform art. 67^1 alin. (1) teza (I) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior, dispozițiile legale referitoare la realizarea potrivirii inițiale nu sunt aplicabile copiilor prevăzuți la art. 60^1 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior. În această situație, potrivit tezei (II) din alin. (1) al art. 67^1, procedura de adopție internațională va continuarea prin selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare aflate în evidența R.N.A., după deschiderea procedurii adopției pentru acești copii la solicitarea adoptatorului/familiei adoptatoare [art. 67^1 alin. (1) teza (II) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior].
Persoana sau familia selectată ca urmare a realizării potrivirii inițiale are obligația să se deplaseze în România și să locuiască efectiv pe teritoriul țării ‒ art. 67^1 alin. (1) teza (II) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior ‒ pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile consecutive, în scopul realizării potrivirii practice cu copilul.
Direcția în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului după expirarea termenului de 30 de zile, direcția în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului va întocmi un raport cu privire la evoluția relațiilor dintre copil și adoptator/familia adoptatoare [art. 67^1 alin. (1) teza (II) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior].
Ca și excepție, dacă soțul părintelui firesc sau adoptiv al copilului este cel care formulează cererea de adopție internațională, dispozițiile legale referitoare la potrivirea inițială și practică nu sunt aplicabile [art. 67^1 alin. (2) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior].
Din dispozițiile art. 68, coroborat cu art. 69 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior, rezultă că A.N.P.D.C.A. va notifica autorităților centrale competente sau organizațiilor acreditate din statul primitor selectarea adoptatorului sau familiei adoptatoare și va solicita autorității centrale competente sau organizației acreditate din statul primitor să-i comunice următoarele:
a) acordul adoptatorului sau al familiei adoptatoare cu privire la selecția prevăzută la art. 67;
b) acordul cu privire la continuarea procedurii de adopție
c) actul din care rezultă că există garanțiile că adoptatul are posibilitatea să intre și să locuiască permanent în statul primitor.
Ca excepție, nu se aplică, conform art. 70 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior, prevederile art. 68 și ale art. 69 lit. (a) pentru situațiile prevăzute la art. 60 alin. (1) lit. (a) și (b).
A.N.P.D.C.A., ulterior înregistrării acordurilor prevăzute la art. 69 lit. a) și b), emite acordul vizând continuarea procedurii de adopție internațională și îl transmite de îndată autorității centrale din statul primitor [art. 71 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior].
Ca urmare a parcurgerii procedurii de potrivire inițială, dacă se constată că adoptatorul/familia adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate răspunde nevoilor copilului și poate fi inițiată potrivirea practică, responsabilul de caz al copilului face mențiunea corespunzătoare în acest sens în R.N.A., mențiune care suspendă orice altă procedură de potrivire pentru copil și familia respectivă [art. 90 alin. (1) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
Responsabilul de caz al copilului întocmește, în termen de 30 zile de la operarea mențiunii prevăzute la alin. (1), raportul cu privire la copil. De asemenea, acest raport se întocmește și în cazul în care cererea de adopție internațională este formulată de o rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul [art. 90 alin. (2) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
Alin. (3) al aceluiași articol stipulează că „O copie în format electronic a exemplarului original al raportului se introduce în R.N.A”.
A.N.P.D.C.A. comunică autorității centrale sau organizației străine acreditate raportul cu privire la copil și solicită acordul adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la selecția realizată ca urmare a potrivirii inițiale, acordul autorității străine competente pentru continuarea procedurii de adopție, precum și transmiterea actului din care rezultă că există garanțiile ca adoptatul să intre și să locuiască permanent în statul primitor. În termen de 15 zile de la data încărcării în R.N.A. a raportului prevăzut la art. 90 [art. 91 alin. (1) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
Raportul prevăzut la art. 90 se va transmite însoțit de traducerea autorizată într-o limbă de circulație internațională, dar și de trei fotografii recente ale copilului [art. 91 alin. (2) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
În scopul realizării potrivirii practice, li se va comunica și vor fi în același timp informați adoptatori că au obligația de a se deplasa în România, în sectorul/județul de domiciliu al copilului, într-un termen de 60 de zile [art. 91 alin. (3) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
Termenul de 60 de zile se calculează de la data înregistrării la A.N.P.D.C.A. a acordurilor stipulate la alin. (1) al art. 91 [art. 91 alin. (4) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
În situația în care cererea de adopție este formulată de o rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, raportul prevăzut la art. 90 însoțit atât de solicitarea vizând acordul autorității centrale cu privire la continuarea procedurii de adopție, cât și de actul din care rezultă că există garanțiile ca adoptatul să intre și să locuiască permanent în statul primitor se transmite autorității centrale sau organizației străine acreditate [art. 92 din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
Ca excepție, art. 93 din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției stipulează că, dacă „cererea de adopție este formulată de către soțul părintelui firesc/adoptiv al copilului, dispozițiile referitoare la întocmirea și transmiterea raportului cu privire la copil, precum și cele referitoare la solicitarea acordului adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la selecția realizată nu sunt aplicabile, în această situație solicitându-se numai acordul autorității centrale cu privire la continuarea procedurii de adopție și transmiterea actului din care rezultă că există garanțiile ca adoptatul să intre și să locuiască permanent în statul primitor”.
Dacă cererea de adopție este formulată de către soțul părintelui firesc/adoptiv al copilului se transmit de către A.N.P.D.C.A. în original, însoțite de traducerea autorizată în limba română, într-un termen de 45 de zile de la data notificării de către partea română, cu posibilitatea prelungirii cu 30 de zile a termenului la solicitarea motivată a autorității centrale străine competente [art. 94 alin. (1) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
În cazul în care acordurile nu sunt transmise în termenele stipulate mai sus, se presupune că adoptatorul/familia adoptatoare sau autoritatea centrală nu este de acord cu continuarea procedurii de adopție, pentru copil se reia procedura de potrivire inițială [art. 94 alin. (2) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
A.N.P.D.C.A. face mențiunea în R.N.A. cu privire la îndeplinirea acestor condiții prealabile realizării potrivirii practice ulterior obținerii acordurilor vizând continuarea procedurilor de adopție și, după caz, cu privire la selecție, precum și a actului din care rezultă că există garanțiile ca adoptatul să intre și să locuiască permanent în statul primitor [art. 95 alin. (1) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
Conform art. 95 alin. (2) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, „Responsabilul de caz al copilului, în colaborare cu managerul de caz și persoana de referință, realizează pregătirea copilului în vederea întâlnirii cu adoptatorii, în funcție de vârsta și de gradul de maturitate a acestuia. În această etapă copilului îi sunt furnizate informații cu caracter general cu privire la familie. Managerul de caz se va asigura că persoanele implicate în creșterea și îngrijirea copilului vor sprijini copilul în procesul de acomodare cu adoptatorul/familia adoptatoare”.
Potrivit art. 96 alin. (1) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, „Adoptatorul/Familia adoptatoare selectat/selectată are obligația să se deplaseze și să locuiască efectiv în România, pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile consecutive, în scopul realizării potrivirii practice cu copilul”.
Ca excepție de la alin. (1) al art. 96 alin. (2) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, se stipulează: „În situația în care adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, dispozițiile alin. (1) se aplică numai în cazul în care nu a avut relații personale directe cu copilul o perioadă de minimum 15 zile, în ultimul an anterior luării în evidența R.N.A. a cererii de adopție. Existența relațiilor personale directe poate fi dovedită prin orice mijloc de probă”.
Potrivit art. 100 alin. (1) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, „În cazul adopției internaționale a copilului de către soția părintelui firesc, la cererea de încuviințare a adopției se anexează documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiației față de tată, realizată prin metoda serologică ADN”.
În alin. (2) partea (I) a art. 100 din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, este stipulată ca și condiție pentru aplicarea dispozițiilor alin. (1) că acel copil trebuie să fie recunoscut de tată pe cale administrativă.
De asemenea, tot ca și condiție, dispozițiile alin. (1) se aplică și în situația în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoașterea de către tată sau care consfințește învoiala părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii [alin. (2), partea (II) a art. 100 din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
Ca excepție, art. 101 alin. (1) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției stipulează: „În situația în care adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul și nu este necesară parcurgerea etapei de potrivire practică, cererea de încuviințare a adopției este transmisă instanței judecătorești fără a fi necesară anexarea raportului prevăzut la art. 97 alin. (5)”.
Conform alin. (2) al art. 101 alin. (1) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, în cazul în care copilul este adoptat de o familie adoptatoare, dispozițiile art. 73 alin. (2) se aplică în mod corespunzător, mandatul fiind prezentat instanței judecătorești însoțit de traducerea autorizată în limba română dacă acesta a fost încheiat într-o limbă străină.
Responsabilul de caz al copilului organizează o primă întâlnire cu adoptatorii la sediul Direcției înaintea întâlnirii dintre copil și adoptator/familia adoptatoare. Pe parcursul acestei întâlniri, le sunt oferite informații suplimentare din dosarul copilului, precum și elemente de natură a facilita interacțiunea cu copilul, stabilindu-se și calendarul întâlnirilor [ art. 97 alin. (1) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
Adoptatorul/familia adoptatoare va merge în sectorul/județul de domiciliu al copilului, prin vizite pentru a relaționa cu acel copil, va realiza vizite și întâlniri la locuința copilului, în spații de joacă și recreere, precum și în alte locații stabilite de responsabilul de caz care să permită acomodarea și interacțiunea dintre aceștia [art. 97 alin. (2) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
Numărul întâlnirilor dintre copil și adoptatori este de minimum opt, dintre care cel puțin patru se vor desfășura în prezența responsabilului de caz și/sau a psihologului, dar în situații justificate, la propunerea motivată a responsabilului de caz, perioada pentru realizarea procedurii de potrivire practică dintre copil și adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată poate fi prelungită cu 15 zile, acest lucru fiind notificat de îndată adoptatorilor și A.N.P.D.C.A. [art. 97 alin. (3) și alin. (4) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
Responsabilul de caz, la finalul perioadei de potrivire practică a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, întocmește și transmite A.N.P.D.C.A., în termen de 5 zile, raportul de potrivire [ art. 97 alin. (5) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
Adoptatorul/familia adoptatoare poate formula cererea de încuviințare a adopției, după finalizarea procedurii de potrivire practică. Cererea o va transmite A.N.P.D.C.A. în vederea înaintării acesteia instanței judecătorești [art. 98 alin. (1) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
Adoptatorul/familia adoptatoare are obligația de a depune, odată cu transmiterea cererii, și acele documente prevăzute în anexa nr. 4 care și-au pierdut valabilitatea [art. 98 alin. (2) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
A.N.P.D.C.A., după primirea raportului de potrivire și înregistrarea cererii prevăzute la art. 98, înaintează de îndată cererea de încuviințare a adopției instanței competente în a cărei rază teritorială este situat domiciliul copilului [art. 99 alin. (1) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
Cererea se transmite însoțită de originalul raportului de potrivire, de documentele prevăzute în anexa nr. 4 și, după caz, de hotărârea judecătorească definitivă prin care a fost deschisă procedura adopției [art. 99 alin. (2) din Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției].
Concluzii
Dispozițiile din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată și modificată ulterior, constituie norme de aplicare imediată, care – în limita obiectului lor ‒ trebuie respectate cu prioritate față de orice soluție conflictuală în materie.
[4] Normele metodologice din 10 august 2016 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, publicate în Monitorul Oficial nr. 623 din 12 august 2016.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.