Probleme teoretico-practice privind scopul și sarcinile activității speciale de investigații în contextul legislației Republicii Moldova
Boris Glavan - februarie 4, 2022Revenind la analiza sarcinilor indicate în art. 2 al Legii nr. 59/2012, observăm că, de fapt, nu discutăm despre cinci sarcini, ci despre cinci grupuri de sarcini, fiecare grup întrunind câte cel puțin două sarcini. Primele două grupuri de sarcini cuprind acțiunile de investigare a infracțiunilor și identificare a celor care le comit sau le-au comis. Următorul grup întrunește acțiunile de căutare a persoanelor a căror identitate este deja cunoscută. Al patrulea grup ‒ acțiuni de depistare a bunurilor provenite din activităţi ilegale, iar ultimul grup cuprinde acțiuni de relevare a amenințărilor la adresa securității statului.
Vorbind de primele două grupuri de sarcini, trebuie spus faptul că, anterior[14], ele formau un singur grup, iar odată cu intrarea în vigoare a actualei legi[15], acestea au fost divizate. De ce a fost nevoie de o astfel de divizare? Singura explicație plauzibilă ar fi prioritizarea unui grup de sarcini (descoperirea și cercetarea infracțiunilor) în raport cu admisibilitatea efectuării MSI și interzicerea efectuării mai multor MSI pentru înfăptuirea celorlalte grupuri de sarcini.
Din conținutul notelor informative[16] la proiectul legii cu privire la activitatea specială de investigații emise înainte ca acesta să devină Legea nr. 59/2012, observăm că Ministerul Justiţiei a promovat ideea reglementării mai multor MSI de Codul de procedură penală și efectuarea lor doar în cadrul procesului penal și doar pentru realizarea scopului penal, ceia ce în termeni de procedură penală a însemnat doar pentru descoperirea și cercetarea infracțiunilor și doar în cadrul urmăririi penale [art. 1322 alin. (1) C. pr. pen.].
Adaptarea Legii nr. 59/2012 la prevederile Codului de procedură penală a însemnat scoaterea descoperirii infracțiunilor din primul grup de sarcini și plasarea acesteia într-un grup nou la care a fost adăugată o sarcină nouă necunoscută anterior ASI – cercetarea infracțiunilor.
Așadar, după reforma juridică din 2012, MSI incluse în Codul de procedură penală (cele autorizate de judecătorul de instrucție și de procuror, cu excepția colectării mostrelor pentru cercetarea comparată și cercetării obiectelor şi documentelor, în total 15 MSI din cele 20 de măsuri prevăzute în art. 18 al Legii nr. 59/2012) pot fi realizate doar pentru grupul al doilea de sarcini prevăzut în art. 2 al Legii nr. 59/2012 – descoperirea și cercetarea infracțiunilor.
Restul cinci MSI care au rămas și plus încă patru autorizate de procuror, a căror efectuare este permisă nu doar în cadrul PP, ci și în afara acestuia, în total nouă MSI, s-ar părea că pot fi înfăptuite pentru îndeplinirea celorlalte sarcini din grupurile 1; 3; 4; și 5. Problema este că nu toate sarcinile din aceste grupuri pot fi realizate în afara PP și respectiv nici MSI admise în afara PP nu vor putea fi efectuate pentru îndeplinirea sarcinilor ce aparțin de PP.
De exemplu, avem toate motivele să credem că sarcina din grupul al treilea căutarea persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală sau de instanţa de judecată se realizează în cadrul PP, iar MSI despre care vorbeam se efectuează în afara PP. Deci în vederea înfăptuirii acestei sarcini pot fi realizate doar MSI admise în PP, doar că MSI admise în PP sunt permise doar pentru înfăptuirea sarcinii – descoperirea și cercetarea infracțiunilor. Deci la propriu pentru înfăptuirea acestei sarcini nu poate fi efectuată nici o MSI.
Situația poate pare paradoxală dar aceasta este legea și orice abatere de la lege înseamnă un abuz. Dacă, în alin. (3) al art. 18 al Legii nr. 59/2012, se spune expres care MSI se efectuează în cadrul PP și care în afara PP nu putem nicidecum să spunem că MSI care sunt permise în afara PP pot fi efectuate și în cadrul PP. Deci nu putem spune că MSI autorizate de conducătorul subdiviziunii specializate pot fi realizate în cadrul PP deoarece legea spune clar că ele se efectuează în afara PP. Dacă acestea ar fi admise în cadrul PP legiuitorul era să prevadă acest fapt, deoarece în privința unor MSI autorizate de către procuror a scris că ele pot fi efectuate atât în cadrul PP, cât și în afara acestuia. Din acest punct de vedere, lucrurile arată foarte strict și ar trebui să se procedeze conform legii nu după voia și închipuirea oricui, pentru că reforma din 2012 a fost făcută anume pentru a exclude abuzurile.
Atunci când ofițerii de investigații au cerut să li se permită efectuarea MSI autorizate de judecătorul de instrucție pentru căutarea persoanelor condamnate Plenul Curții Supreme de Justiție a respins solicitarea, făcând trimitere la prevederile art. 1321 și art. 1322 C. pr. pen., din care rezultă că respectivele măsuri sunt permise de legiuitor doar în cadrul urmăririi penale și doar pentru descoperirea și cercetarea infracțiunilor[17].
Cu o altă ocazie, Plenul Curții Supreme de Justiție, analizând subiectul acţiunilor procesuale care pot fi efectuate în perioada cuprinsă între momentul sesizării sau autosesizării organului competent și momentul declanşării urmăririi penale și reieșind din prevederile art. 1321 alin. (1) C. pr. pen., a mai confirmat încă o dată că nu este voie la această etapă a PP să fie efectuate MSI reglementate de Secţiunea a 5-a, Capitolul III din Codul de procedură penală, efectuarea acestora fiind permisă numai în cadrul urmăririi penale[18].
Astfel, vedem că patru din cele nouă MSI autorizate de procuror (identificarea abonatului, proprietarului sau a utilizatorului unui sistem de comunicaţii electronice ori al unui punct de acces la un sistem informatic; urmărirea vizuală; investigaţia sub acoperire; achiziţia de control) pot fi efectuate în cadrul urmăririi penale [în temeiul art. 1321 alin. (1) C. pr. pen.] și în afara PP [în temeiul art. 18 alin. (3) Legea nr. 59/2012], dar nu pot fi efectuate în etapele PP de dinafara urmăririi penale, deoarece lipsește un astfel de temei. Prevederile Legii nr. 59/2012 nu constituie temei pentru efectuarea MSI în PP (art. 2 C. pr. pen.).
Pentru elucidarea lucrurilor de mai departe, necesită clarificat momentul din care începe PP și, în funcție de acest moment, ne putem da seama care sarcini vor putea fi înfăptuite în afara PP și care în interiorul acestuia, respectiv vom înțelege și din ce moment nu vor mai putea fi efectuate MSI care conform Legii nr. 59/2012 se pot realiza în afara PP.
Conform prevederilor alin. (1) al art. 1 C. pr. pen., procesul penal se consideră început din momentul sesizării sau autosesizării organului competent despre pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni.
Atragem atenția că legiuitorul a folosit termenul de „organ competent”, nu de „organ de urmărire penală”, „procuror” sau „organ de constatare”. Având în vedere faptul că, după conținut, primul termen este mai larg și le cuprinde pe restul, putem spune că PP se va considera început indiferent care din cele trei organe va fi sesizat sau autosesizat cu privire la pregătirea sau săvârșirea infracțiunii.
Spre deosebire de începerea urmăririi penale, care se materializează prin emiterea unei ordonanțe (art. 274 C. pr. pen.), pornirea PP nu este marcată de emiterea unui anumit act și Codul de procedură penală nu prevede o anumită formalitate în acest sens.
Abordând subiectul discutat, profesorii Dolea I.[19] și Osoianu T.[20] au constatat același lucru: „Nu există un act procedural distinct care ar declanșa procesul penal”.
Dacă nu există niciun act care să ateste pornirea PP, înseamnă că acesta se va considera început odată cu sesizarea sau autosesizarea oricărui dintre cele trei organe indicate mai sus în legătură cu pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni. Deci nu este vorba neapărat despre o faptă consumată ci despre una în derulare.
Din punct de vedere formal, pornirea PP ar putea să fie atestată prin raportul sau procesul-verbal întocmit de ofițerul de investigații (în calitate de organ de constatare) în baza unui denunț din care să rezulte că o anumită infracțiune este în faza de pregătire sau de comitere. Dacă din demersul de autorizare a MSI a ofițerului de investigații rezultă pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni putem fi siguri că deja s-a pășit în zona PP. Atestarea faptului că s-a intrat în sfera PP poate să rezulte și din ordonanța procurorului de autorizare a MSI din care să se înțeleagă că este vorba despre pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni.
Aici este însă marea problemă. PP se consideră început, iar pentru pornirea urmăririi penale încă nu există temei. Respectiv MSI admise în afara PP nu mai pot fi efectuate pentru că a început PP, iar cele permise în cadrul urmăririi penale nu pot fi efectuate pentru că urmărirea penală încă nu a început sau, chiar dacă ar fi început tot nu pot fi efectuate, pentru că ar viza altă sarcină decât descoperirea și cercetarea infracțiunilor.
Dacă, în activitatea practică, s-ar respecta întocmai litera legii, am avea următoarea situație. Ofițerul de investigație, efectuând MSI admise în afara PP, investigația sub acoperire de exemplu, pentru înfăptuirea primului grup de sarcini ori chiar pentru alt grup (colectarea de informaţii despre posibile evenimente şi/sau acţiuni ce ar putea pune în pericol securitatea statului) indicat în art. 2 al Legii nr. 59/2012, va trebui să sisteze imediat MSI de îndată ce va înțelege că se pregătește sau se comite o infracțiune, deoarece începe PP și în continuare se vor aplica doar instrumentele juridice permise în cadrul PP. Prevederile art. 24 alin. (4) al Legii nr. 59/2012 urmăresc să spună același lucru: în cazul în care ofiţerul de investigaţii constată o bănuială rezonabilă cu privire la săvârșirea sau la pregătirea săvârșirii unei infracţiuni, el transmite imediat, prin raport, toate materialele organului de urmărire penală.
Dacă totuși MSI nu vor fi sistate și vor fi în continuare acumulate informații care vor fi folosite în procesul probator, atunci apărarea poate cere excluderea sau nulitatea lor (art. 26 al Legii nr. 59/2012) în temeiul nerespectării prevederilor Codului de procedură penală [art. 93 alin. (3) C. pr. pen.]. În plus, legiuitorul a prevăzut atragerea la răspundere pentru exercitarea activității speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legale [alin. (4) al art. 4 al Legii nr. 59/2012].
Deci observăm că ¾ din numărul total de MSI prevăzute în art. 18 al Legii nr. 59/2012, apropo și cele mai eficiente, sunt concentrate pentru realizarea doar a două sarcini – descoperirea și cercetarea infracțiunilor. Pentru îndeplinirea celorlalte sarcini, practic nu există spațiu de manevră, ofițerului de investigații fiindu-i interzis să mai efectueze MSI de îndată ce s-a aprins becul roșu ce indică începutul zonei PP.
În concluzie, se poate spune că scopul în ASI arată direcția și indică punctul final spre care trebuie să tindă întregul potențial al acestui gen de activitate. Sarcinile sunt misiuni și totodată obiective în calea realizării scopului. Pentru îndeplinirea însă a sarcinilor și în cele din urmă a scopului stabilit sunt necesare și instrumente juridice (MSI) viabile pentru toate sarcinile stabilite. Este inadmisibil ca prin concentrarea potențialului ASI la înfăptuirea doar a sarcinilor de descoperire și cercetare a infracțiunilor să fie atins pe deplin scopul, iar situația reală din țara noastră pe care o cunoaștem cu toții și fără date statistice confirmă acest fapt.
În cele relatate în această lucrare, autorul a încercat să evidențieze anumite probleme importante și chiar sensibile, dar care sunt foarte puțin discutate de mediul academic național. Nu sunt probleme pur teoretice, sunt probleme cu impact asupra activității practice, și nu doar a ofițerilor de investigații, ci a întregului sistem al organelor de ocrotire a normelor de drept. Atât scopul, precum și sarcinile ASI vor avea un caracter mai mult declarativ, atât timp până când nu vor fi soluționate problemele care împiedică înfăptuirea respectivelor sarcini. ASI nu trebuie privită ca pe o sperietoare care restricționează drepturile cetățeanului, ci ca pe o formă de garanție a tuturor drepturilor și valorilor sociale reflectate în legea supremă. Frică trebuie să le fie doar celor care încalcă legea, nu și celor care o respectă.
Surse bibliografice
1. Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14.03.2003.
2. Dicţionarul explicativ al limbii române, disponibil [on-line]: https://dexonline.ro/definitie/scop.
3. Dolea I., Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Comentariu aplicativ), Ed. Cartea Juridică, Chişinău, 2016, p. 29.
4. Glavan B., Mîrzac V., Efectele reformei privind realizarea măsurilor speciale de investigaţie în contextul combaterii infracţiunilor cu caracter transnaţional, în „Criminalitatea transfrontalieră şi transnaţională: Tendinţe şi forme actuale de manifestare, probleme de prevenire şi combatere” (Conferința științifico-practică internațională, 26 iunie 2018), Chişinău, 2018, pp. 142-147 ‒ // http://academy.police.md/assets/files/pdf/conferintu.pdf.
5. Glavan B., Probleme actuale privind activitatea specială de investigaţii, în „Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei” (Conferința științifico-practică internațională, VII, Partea 1, 5 iunie 2020), Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu din Cahul, 2020, pp. 140-144 ‒ // https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/112783.
6. Glavan B., Calcavura Gh., Valoarea socială a măsurilor speciale de investigaţii efectuate de poliţie în lupta cu criminalitatea, în Revista națională de drept, publicaţie periodică ştiinţifico-practică nr. 10-12 (240-242), anul 21 (2020). ISSN 1811-0770 // Numărul 3-4, 2020, pp. 163-16 // https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/120500.
7. Glavan B., Mîrzac V., Calcavura Gh., Conceptul măsurilor speciale de investigaţii/The concept of special investigation measures, în Analele Ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova, a XX-a, nr. 10, Chișinău, 2019, pp. 74-87 ‒ http://academy.police.md/assets/files/revista/anale_st_nr_10_2019.pdf.
8. Glavan B., Mîrzac V., Calcavura Gh., Special investigative activity: content of the definition, legal essence, conceptual delimitations, în Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova, a XIX-a, nr. 9, Chișinău, 2019. pp. 88-96 ‒ http://www.academy.police.md/assets/files/revista/anale_st_nr_9_2019.pdf.
9. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 4s-10/13 din 13.10.2013, disponibilă online ‒ http://jurisprudenta.csj.md/search_plen_csj.php?id=21, vizitat: 27.03.2021.
10. Legea nr. 45 din 12.04.1994 cu privire la activitatea operativă de investigații.
11. Legea nr. 59 din 29.03.2012 cu privire la activitatea specială de investigații.
12. Osoianu T., Corelația dintre protecția drepturilor omului și contracararea criminalității (Comentariu teoretic al art. 1 Cod Procedură Penală al Republicii Moldova), în Dezvoltarea cadrului juridic al Republicii Moldova în contextul necesităţilor de securitate şi asigurarea a parcursului european, partea 2, 22 ianuarie 2018, Chişinău. Chişinău: Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, 2019, pp. 206-216, disponibil [on-line]: https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/120405.
13. Recomandarea nr. 38 a Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie, disponibilă [on-line]: http://jurisprudenta.csj.md/search_rec_csj.php?id=60.
14. Legea Republicii Kârgâză din 16 octombrie 1998 nr. 131 „Cu privire la activitatea operativă de investigații” // Закон Кыргызской Республики от 16 октября 1998 года № 131 «Об оперативно-розыскной деятельности».
15. Legea Republicii Belarus din 15 iulie 2015 nr. 307-Z „Cu privire la activitatea operativă de investigații” // Закон Республики Беларусь от 15 июля 2015 г. № 307-З „Об оперативно-розыскной деятельности”.
16. Legea Republicii Uzbekistan din 25 decembrie 2012 nr. ZRU-344 „Cu privire la activitatea operativă de investigații” // Закон Республики Узбекистан от 25 декабря 2012 года № ЗРУ-344 «Об оперативно–розыскной деятельности».
17. Legea Federației Ruse „Cu privire la activitatea operativă de investigații” din 12.08.1995 N 144-FR. // Закон РФ „Об оперативно–розыскной деятельности” от 12.08.1995 N 144 –ФЗ.
18. Legea Ucrainei din 18 februarie 1992 nr. 2135-XII „Cu privire la activitatea operativă de investigații” // Закон Украины от 18 февраля 1992 года № 2135-XII «Об оперативно-розыскной деятельности».
19. Șumilov A.Yu., Cursul bazelor activității operative de investigații: manual pentru universități, 1 A.Yu. Şumilov, ed. a 3-a, adaug. și refăcut. M.: Editura Șumilov I.I., 2008, p. 14. // Шумилов, A.Ю. Курс основ оперативно-розыскной деятельности: учебник для вузов 1 А.Ю. Шумилов. 3-е изд., доп. и перераб. М.: Издательский дом Шумиловой И.И., 2008. с. 14.
[14] Legea nr. 45 din 12.04.1994 cu privire la activitatea operativă de investigații.
[15] Legea nr. 59 din 29.03.2012 cu privire la activitatea specială de investigații.
[16] La momentul emiterii respectivele note au fost disponibile online, de unde au și fost descărcate pentru colecția autorului. În prezent, ele nu mai sunt disponibile, și acest fapt împiedică procesul de referință la ele.
[17] Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 4s-10/13 din 13.10.2013, disponibilă online ‒ http://jurisprudenta.csj.md/search_plen_csj.php?id=21, vizitat: 27.03.2021.
[18] Recomandarea nr. 38 a Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie, disponibilă [on-line]: http://jurisprudenta.csj.md/search_rec_csj.php?id=60.
[19] Dolea I., Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Comentariu aplicativ), Ed. Cartea Juridică, Chişinău, 2016, p. 29.
[20] Osoianu T., Corelația dintre protecția drepturilor omului și contracararea criminalității (Comentariu teoretic al art. 1 Cod Procedură Penală al Republicii Moldova), în Dezvoltarea cadrului juridic al Republicii Moldova în contextul necesităţilor de securitate şi asigurarea a parcursului european, partea 2, 22 ianuarie 2018, Chişinău. Chişinău: Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, 2019, p. 206.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.