Participarea terţelor persoane în latura civilă a procesului penal
Ioana Păcurariu - noiembrie 1, 20153. Intervenţia terţelor persoane în latura civilă a procesului penal
În privinţa intervenţiei voluntare, instituţie specifică procesului civil, se ridică problema dacă intervenţia voluntară este admisibilă în latura civilă a procesului penal.
În opinia unor autori, răspunsul este afirmativ, acţiunea civilă exercitată în procesul penal, în pofida accesorialităţii, nu-şi pierde natura proprie, nici nu abandonează regulile procedurii civile cu privire la judecata şi finalizarea ei, doar se particularizează prin câteva elemente specifice procesului penal în care ea a fost exercitată[13].
Nu împărtăşim această opinie, cu toate că Noul Cod de procedură penală nu dispune cu privire la posibilitatea intervenirii sau introducerii terţelor persoane specifice procesului civil, normal ar fi să se aplice dispoziţiile art. 2 alin. (2) NCPC, potrivit cărora dispoziţiile prezentului cod se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare. Trebuie avut în vedere şi faptul că latura civilă a procesului penal este guvernată de principiul disponibilităţii.
Totuşi, dacă ar fi să studiem dispoziţiile art. 34 NCPP care îi enumeră pe „ceilalţi subiecţi procesuali”, acestea dispun că: „în afara participanţilor prevăzuţi la art. 33 NCPP sunt subiecţi procesuali: martorul, (…) persoane sau organe prevăzute de lege având anumite drepturi, obligaţii sau atribuţii în procedurile judiciare penale. Dispoziţiile art. 34 NCPP, prin sintagma respectivă, ar putea să constituie un argument în plus în susţinerea opiniei autorilor care afirmă că intervenția terţelor persoane este posibilă în latura civilă a procesului penal. Astfel, situaţia devine complexă şi complicată.
Revenind, în opinia noastră, considerăm că răspunsul este negativ deoarece acţiunea civilă este accesorie acţiunii penale în procesul penal, iar în procesul penal, nici măcar în latura civilă a acestuia, nu este permis accesul unor terţe persoane care să pretindă în tot sau în parte, dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta, conform art. 61 alin. (2) NCPC. Dacă în afară de victima infracţiunii mai există şi alte persoane care au suferit un prejudiciu material şi/sau daune morale prin respectiva infracţiune, acestea au dreptul să se constituie parte civilă în procesul penal, în caz contrar, dacă nu au un drept la reparaţie care izvorăşte direct din infracţiune, ci acesta are o oarecare legătură cu infracţiunea, ele vor fi nevoite să se adreseze instanţei civile. Prin urmare intervenţia voluntară nu este posibilă în privinţa părţii civile.
Apreciem că dacă ar fi admisă intervenţia terţelor persoane din procesul civil, procedura care vizează soluţionarea cererii de intervenţie ar îngreuna cu mult rezolvarea cu operativitate a cauzelor penale şi s-ar ajunge cu certitudine la disjungerea şi soluţionarea separată a acţiunii civile în procesul penal, conform art. 26 alin. (1) NCPP.
În acest sens, în doctrină au fost formulate propuneri de lege ferenda în vederea introducerii intervenientului în interes propriu, în calitate de participant la procesul penal. Aceste propuneri au fost criticate şi s-a susţinut renunţarea la această idee bazându-se pe raţiunea că modul în care este formulată reglementarea părţii civile, permite dobândirea calităţii numai de către persoanele prejudiciate material în mod nemijlocit prin infracţiune[14].
S-a apreciat că asemenea propuneri sunt fără obiect, deoarece dispoziţiile art. 79 şi 84 NCPP, prin modul în care sunt formulate, permit persoanelor care au fost prejudiciate material prin infracţiune atât în mod mijlocit cât şi în mod nemijlocit, să dobândească calitatea de parte civilă[15]. Achiesăm la această opinie pentru motivele anterior expuse.
Opinia noastră este conformă cu doctrina, aceasta susţinând că în cadrul laturii civile a procesului penal nu este admisă participarea în calitate de intervenient a altor persoane care pretind despăgubiri[16], spre deosebire de procesul civil în care un astfel de participant este admis, potrivit art. 61 NCPC.
Având în vedere faptul că acţiunea civilă exercitată în procesul penal aparţine domeniului dreptului procesual civil, dar este exercitată în condiţii specifice procesului penal, precum şi situaţia părţii responsabile civilmente se ridică următoarea problemă: partea responsabilă civilmente poate fi asociată cu terţele persoane din procesul civil sau are o situaţie juridică similară acestora?
Apreciem că răspunsul este afirmativ dacă ţinem cont de dispoziţiile art. 21 alin. (1)-(3) NCPP, care utilizează formule de genul: „introducerea părţii responsabile civilmente”, „să ceară introducerea în procesul penal”, precum şi „partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal” care ne trimit cu gândul la participarea voluntară şi forţată a terţelor persoane din procesul civil.
Termenii invocaţi anterior, prevăzuţi de art. 21 alin. (1) şi (2) NCPP ne sugerează existenţa uneia dintre formele intervenţiei forţate, respectiv instituţia chemării în garanţie din procesul civil prevăzută de art. 72-73 NCPC, în timp ce alin. (3) al art. 21 NCPP evocă oarecum prezenţa intervenţiei voluntare accesorii prevăzute de art. 61 şi 63 NCPC, deoarece terţul intervine ca să sprijine doar apărarea uneia dintre părţi.
În opinia unor autori, în privinţa instanţelor în faţa cărora se poate face chemarea în garanţie, legea nu face, nicio distincţie, putând fi deci orice instanţe, indiferent de natura lor: civile, de contencios administrativ şi penale, dacă soluţionează concomitent şi acţiunea civilă[17].
Nu suntem de acord cu respectiva opinie, deşi apreciem că atunci când partea responsabilă civilmente este introdusă forţat în latura civilă a procesului penal, aceasta poate fi asociată cu persoana chemată în garanţie. Într-adevăr, dacă ar fi să facem o comparaţie între definiţiile legale oferite chemării în garanţie de art. 72 alin. (1) NCPC şi cea dată părţii responsabile civilmente de către art. 86 NCPP, precum şi faptul că ambele vizează subiecţi comuni, respectiv: persoanele care în temeiul legii, al unui contract răspund pentru fapta ilicită a unui minor sau interzis judecătoresc, comitentul care răspunde pentru fapta ilicită a prepuşilor săi, societatea de asigurare, cele două se aseamănă şi pot fi asociate. Însă, cu toate acestea, se deosebesc prin următoarele:
- în procesul civil garantul poate fi introdus de partea interesată, respectiv reclamant sau pârât; în timp ce în procesul penal persoana responsabilă civilmente poate fi introdusă doar la cererea părţii civile sau de către procuror din oficiu, iar inculpatul nu are dreptul să ceară introducerea persoanei responsabile deoarece acest privilegiu este instituit doar în interesul creditorilor;
- în procesul civil, persoana chemată în garanţie, devine parte doar în urma admiterii în principiu a cererii de intervenţie forţată, în timp ce persoana responsabilă civilmente devine parte din momentul introducerii sale, fără a fi necesare alte formalităţi procedurale, cu excepţia verificării condiţiilor de răspundere civilă delictuală pentru fapta altuia.
Motivele expuse ne îndreptăţesc să apreciem că în ceea ce vizează latura civilă a procesului penal, nu este posibilă utilizarea instituţiei chemării în garanţie a terţelor persoane din procesul civil, prevăzută de art. 72-74 NCPC.
De fiecare dată când partea responsabilă civilmente intervine voluntar ea va fi asociată cu instituţia intervenţiei voluntare accesorii.
În susţinerea acestei afirmaţii, apreciem că un oarecare „iz” de intervenţie voluntară accesorie o are şi intervenţia părţii responsabile civilmente în latura civilă a procesului penal. Intervenţia părţii responsabile civilmente se aseamănă cu intervenţia accesorie din procesul civil, dar se deosebesc prin faptul că intervenientul accesoriu, deşi dobândeşte calitatea de parte, odată cu admiterea în principiu a cererii sale de către instanţa civilă, acesta doar sprijină apărarea uneia dintre părţi, conform art. 61 alin. (3) NCPC, în timp ce persoana responsabilă civilmente este, alături de inculpat, parte în procesul penal, subiect pasiv al laturii civile, conform art. 32 alin. (2) NCPP şi are dreptul să formuleze propriile sale apărări, nu doar să le susţină pe ale inculpatului.
Doctrina oferă un argument pertinent, astfel, potrivit acesteia: intervenţia persoanei responsabile civilmente se deosebeşte faţă de intervenţia accesorie din procesul civil prin faptul că apare ca o instituţie juridică sui-generis, respectiv ca o intervenţie în interes alăturat, deoarece regimul juridic al acesteia este dedus exclusiv din reglementările procesual penale fără a putea fi complinite de normele procesual civile care disciplinează intervenţia accesorie; între cele două instituţii fiind doar o pură coincidenţă la nivelul ipotezei normative în care pot fi incidente. În alte cuvinte, în ipoteze normative similare se impun spre aplicare dispoziţii legale diferite[18].
În final, deşi are calitatea de parte în latura civilă a procesului penal, persoana responsabilă civilmente nu este decât un terţ care nu a contribuit la comiterea infracţiunii generatoare de prejudiciu, dar care va fi ţinut să răspundă civil pentru paguba suferită de victima infracţiunii.
Opinia noastră potrivit căreia în latura civilă a procesul penal nu este permisă participarea terţelor persoane din procesul civil este confirmată şi de doctrină[19].
Faţă de argumentele invocate şi pentru a se înlătura orice urme de confuzii şi contradicţii în doctrină şi în practică, propunem ca de lege ferenda la art. 29 NCPP, care enumeră participanţii în procesul penal să se introducă un nou alineat, care să dispună: „În latura civilă a procesului penal nu sunt admise intervenţia voluntară şi cea forţată a terţelor persoane specifice procesul civil”.
4. Intervenţia terţelor persoane în acţiunea în răspundere civilă delictuală exercitată la instanţa civilă
Ulterior săvârşirii infracţiunii, persoanei fizice vătămate sau persoanei juridice care a suferit un prejudiciu prin comiterea infracţiunii i se naşte un drept de opţiune între exercitarea acţiunii civile în faţa organelor judiciare penale sau în faţa instanţei civile.
Până la punerea în mişcare a acţiunii penale persoana vătămată prin infracţiune poate să se adreseze doar instanţei civile, însă după acest moment procesual, raţiuni practice determină persoana vătămată să exercite acţiunea civilă în procesul penal.
Astfel, pentru a putea fi exercitat dreptul de opţiune, trebuie să existe, în acelaşi timp, cele două căi prin care pot fi cerute despăgubirile civile, respectiv: trebuie să existe atât procesul penal declanşat şi acţiunea penală pusă în mişcare, cât şi, în acelaşi timp,
posibilitatea exercitării acţiunii civile la o instanţa civilă[20].
Persoana vătămată, din anumite motive imputabile sau neimputabile, este îndrituită să exercite la instanţa civilă acţiunea civilă izvorâtă din comiterea unei infracţiuni în baza dreptului său la opţiune.
În acest caz, acţiunea pe care victima infracţiunii va avea posibilitatea să o exercite la instanţa civilă va fi o acţiune în răspundere civilă delictuală sau o acţiune în responsabilitate delictuală.
Acţiunea în răspundere civilă delictuală este un mijloc procesual prin care cel care a suferit un prejudiciu ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite de către o altă persoană poate pretinde instanţei de judecată, obligarea la reparare a pârâtului pentru consecinţele negative ale faptei respective. Acţiunea în răspundere civilă delictuală are două forme: cea în răspundere civilă delictuală pentru fapta proprie şi cea pentru fapta altei persoane. Această acţiune este supusă regulilor impuse de Noul Cod de procedură civilă şi de Noul Cod civil.
În ciuda faptului că participarea terţelor persoane specifice procesului civil este inadmisibilă în latura civilă a procesului penal, acestea pot interveni voluntar sau pot fi introduse forţat, în principiu, la judecata acţiunii în răspundere civilă delictuală, cu excepţia arătării titularului dreptului, care, potrivit doctrinei şi practicii judiciare, nu poate fi folosită în cadrul răspunderii civile delictuale, într-o acţiune în despăgubiri, datorită faptului că această formă de intervenţie forţată se poate face numai în cadrul unor acţiuni reale, prin care se urmăreşte valorificarea unui drept real[21].
[13] I. Deleanu, op. cit., pp. 429 și 430.
[14] T. Pop, Propuneri de lege ferenda privind sfera noţiunii de parte în procesul penal, în R.R.D., nr. 8, 1980, pp. 25-28, apud. I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală. În lumina noului Cod de procedură penală, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 185.
[15] I. Neagu, M. Damaschin, op. cit., p. 178.
[16] T. Joiţa, op. cit., p. 162; M. Vladu, Prejudiciul cauzat prin infracţiuni contra persoanei fizice, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010, p. 348.
[17] I. Deleanu, op. cit., p. 454.
[18] C. Diţă, Partea responsabilă civilmente în procesul penal, Ed. Universul Juridic, Tomul 7, Bucureşti, 2010, p. 243.
[19] C. Coadă, Consideraţii în legătură cu răspunderea asigurătorului în procesul penal, în Dreptul nr.4/2008, p. 237; M. Vladu, op. cit., p. 337; P. Pricope, Răspunderea civilă delictuală, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 330; C. Diţă, op. cit., p. 238.
[20] I. Deleanu, op. cit., p. 335.
[21] I. Leş, Tratat, 2014, op. cit., p. 196; TJ Satu Mare, d. civ. nr. 108/17.04.1968, în RRD, p. 143 apud. I. Leş, op. cit., p. 164; I. Deleanu, op. cit., p. 460.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.