Observații privitoare la Decizia nr. 11 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală
Iulia Elena Nistor - octombrie 7, 20221. Aspecte introductive
Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a unor substanțe psihoactive este o infracțiune comună, care poate prezenta urmări foarte grave.
Potrivit art. 336 Cod penal fapta constă în „conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana, aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.
Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani”.
După cum putem observa din cuprinsul normei incriminatoare fapta presupune, în principiu două situații distincte, aceea de conducere sub influența alcoolului și aceea de conducere sub influența substanțelor psihoactive.
Necesitatea intervenției Înaltei Curți de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală derivă din faptul că instanțele de judecată se confruntau cu problema în a distinge dacă fapta de a conduce cu aceeași ocazie un autoturism sub influența alcoolului și a unor substanțe psihoactive este o infracțiune unică sau poate forma obiectul a două infracțiuni distincte.
Această problemă putea fi soluționată de mai mult timp, întrucât atât practica judiciară anterioară intrării în vigoare a actualului Cod penal, cât și cea actuală, s-au confruntat cu această diferență de interpretare a normelor ce reglementează această infracțiune.
2. Decizia nr.11/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție
Sesizarea Înaltei Curte de Casație și Justiție a avut avut ca obiect emiterea deciziei nr.11/2022[1] a completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, așa cum precizam și anterior „dacă fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge şi care se afla sub influenţa unor substanţe psihoactive, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii cu conţinut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal sau întruneşte elementele de tipicitate a două infracţiuni cu conţinuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal şi art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal?”
Literatura juridică a arătat că există delimitări între infracţiunile cu conţinut alternativ şi cele cu conţinuturi alternative, în sensul că infracţiunile cu conţinut alternativ sunt definite ca fiind acele infracţiuni pentru care legea prevede variante alternative ale principalelor elemente constitutive, variante echivalente sub aspectul semnificaţiei lor penale, iar infracţiunile cu conţinuturi alternative sunt acele infracţiuni în cazul cărora legiuitorul grupează sub aceeaşi denumire două sau mai multe infracţiuni de sine stătătoare[2].
Pe cale de consecință, în speța dedusă judecății sunt întrunite cu titlu de principiu, principalele condiții pentru a se putea face vorbire despre o infracțiune cu conținut unic, întrucât deosebirile sunt mai mult decât evidente față de posibila existență a mai multor infracțiuni de sine stătătoare.
În vederea realizării unei corecte delimitări, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus verificarea mai multor elemente ce privesc compatibilitatea variantelor prevăzute alternativ: unitatea de subiect pasiv, raţiunea incriminării, a răspunderii penale, dacă aceste conţinuturi alternative prezintă elemente în plus unul faţă de celălalt.
Pe de altă parte, existenţa unei pluralităţi de infracţiuni au pornit de la premisa că art. 336 din Codul penal cuprinde două fapte distincte întrucât există diferenţe între acestea raportat la momentul la care se consideră comisă infracţiunea, însă a menţionat că această diferenţă nu mai există în situaţia de faţă, aşa cum a precizat şi instanţa care a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere Decizia nr. 732/2014[3] a Curţii Constituţionale, care a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională şi tocmai această diferenţă justifica la momentul respectiv reglementarea celor două acţiuni interzise în cadrul unor alineate diferite, cu toate că legiuitorul a optat pentru instituirea unui tratament sancţionator identic pentru acestea.
În vederea susţinerii celeilalte perspective, în sensul existenţei unei singure infracţiuni, chiar dacă substanţele nocive ingerate sunt diferite, rezultatul final al folosirii acestora este identic, respectiv starea de pericol ca urmare a alterării capacităţii de a conduce, fiind astfel lezată aceeaşi valoare socială ocrotită, anume siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.
Trebuie avut în vedere faptul că regimul sancţionator pentru acţiunile prevăzute în norma de incriminare este acelaşi, astfel încât din punctul nostru de vedere apare ca fiind evident că legiuitorul a considerat că pericolul social generic al acestora este asemănător. Astfel, tratamentul sancționator reprezintă interes deosebit întrucât pedeapsa rezultantă și modalitatea de individualizare a acesteia sunt influențate de încadrarea juridică a faptei dedusă judecății.
Prin urmare, în situația expusă în cuprinsul art. 336 din Codul penal avem acelaşi element material, atât la varianta tip, cât şi în cazul variantei asimilate, iar ceea ce diferă este condiţia ce este ataşată elementului material, fie îmbibaţia alcoolică peste limita legală, ori că autorul se află sub influenţa unor substanţe psihoactive.
Așa cum arătam și anterior, în motivarea acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție, acţiunea care formează obiectul elementului material al laturii obiective este reprezentată de acţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii unui permis de conducere pentru acea categorie de vehicul. Datorită acestui aspect putem în continuare să afirmăm că ne aflăm în fața unui verbum regens comun pentru toate variantele incriminate.
Totodată, urmarea imediată a oricăreia dintre variantele infracţiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal este identică, respectiv punerea în pericol a siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, urmare imediată a comiterii acţiunilor incriminate.
Diferenţele existente între variantele cuprinse în textul menționat anterior rezultă, în primul rând, din cerinţa esenţială alăturată de elementul material al laturii obiective pentru infracţiunile din primele două alineate, iar, pe de altă parte, din calitatea specială pe care trebuie să o aibă subiectul activ în cazul formei prevăzute de ultimul alineat.
În situația variantei reglementate de art. 336 alin. (1) din Codul penal este necesar ca infracţiunea să fie săvârșită de către o persoană ce prezintă o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, în timp ce în cazul variantei prevăzute de alin. (2) fapta este comisă de către o persoană care se afla sub influenţa unor substanţe psihoactive[4].
Având în vedere aceste aspecte, se poate afirma faptul că în cazul în care o persoană conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere şi are atât o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge şi se află sub influenţa unor substanţe psihoactive, acţiunea acestuia formează elementul material al laturii obiective a fiecărei variante prevăzute de norma de incriminare, fiind realizată şi cerinţa cea mai importantă specifică fiecăreia dintre aceste. Or, într-o asemenea situație, avem în vedere o singură urmare imediată, vătămarea produsă fiind unică, respectiv starea de pericol pricinuită siguranţei circulaţiei pe drumurile publice.
Chiar în doctrină se arată într-o manieră mai mult decât explicită, faptul că, infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, de către o persoană cu o îmbibație alcoolică a sângelui peste limita legală, prin obiectul ei, nu poate genera daune materiale și ca atare, constituirea ca parte civilă într-o cauză privind numai această infracțiune nu este legală[5].
Prin urmare, nu sunt îndeplinite cerințele stabilite de art. 38 alin. (2) din Codul penal, mai precis că nu se produc mai multe urmări imediate ale faptei, fiind în prezenţa unei singure vătămări a obiectului juridic ce este protejat de textul legal.
Cu toate că acţiunea făptuitorului formează elementul material al laturii obiective a infracţiunii cuprinse la art. 336 din Codul penal, atât în forma tip, cât şi a variantei asimilate, în condiţiile în care nu avem posibilitatea de a reține mai multe urmări imediate pentru această faptă. Existența mai multor urmări imediate apare ca esențială pentru reținerea mai multor infracțiuni săvârșite chiar și în același context.
Orientările jurisprudențiale diferite au existat încă dinaintea intrării în vigoare a actualului Cod penal, astfel că o asemenea intervenție din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție era mai mult decât necesară pentru a lămuri problematica supusă analizei și a nu mai permite ca pe viitor să existe soluții contradictorii în cauze ce prezintă un conținut asemănător.
Practica judiciară era împărțită după cum am arătat anterior până la momentul intervenției Înaltei Curți de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept penal. Astfel, într-o primă opinie s-a stabilit că,,,inculpatul I.A.A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal, reţinându-se, în esenţă, în fapt, că în noaptea de 1-2.06.2020, ora 22.35, inculpatul a condus autoturismul său marca Audi A4, cu nr. de înmatriculare (…), pe drumurile publice din municipiul Botoşani, având concentraţii alcoolice de 1,75 g0/00 alcool pur în sânge (cu prilejul prelevării primei probe de la ora 23.20) şi 1,53 g0/00 alcool pur în sânge (cu prilejul prelevării probei a doua de la ora 00.28), conform buletinului de analiză toxicologică eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Botoşani, şi sub influenţa unei substanţe psihoactive, respectiv canabis, conform buletinului de analiză toxicologică – droguri eliberat de Institutul de Medicină Legală Iaşi.’’
În același sens, într-o altă hotărâre care este citată chiar în cuprinsul deciziei ce face obiectul prezentului studiu, se arată că., ,,inculpatul I.F.D. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, şi de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, reţinându-se, în esenţă, în fapt, că inculpatul a condus în data de 11.02.2018, în jurul orei 2.55, autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare (…) pe Strada Delfinului din Timişoara, având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, rezultatul analizei toxicologice – alcoolemie indicând o valoare de 1,65 g0/00 la prima recoltare de sânge, respectiv 1,50 g0/00 la a doua recoltare de sânge şi aflându-se sub influenţa unor substanţe psihoactive, respectiv a canabisului, rezultatul analizei toxicologice indicând la ora 3.50 prezenţa în sânge a compuşilor din clasa canabinoizilor astfel: THC (tetrahidrocanabinol) 3,27 ng/ml, 11-OH-THC (metabolit al tetrahidrocanabinolului) 2,89 ng/ml şi THC-COOH (metabolit al tetrahidrocanabinolului) 70,21 ng/ml’’.
Pe de altă parte, avem o altă decizie pe care chiar instanța supremă o reține în expunerea de motive a hotărârii prin a soluționat recursul în interesul legii pe care l-am supus prezentei analize, prin care ,,inculpatul C.A.I. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracţiunilor de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. (1) din Codul penal, de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal, şi de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) şi (2) din Codul penal reţinându-se, în esenţă, în fapt, că inculpatul, în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice şi a substanţelor psihoactive, deşi avea suspendată exercitarea dreptului de a conduce, a condus autoturismul marca Opel, model Vectra, cu numărul de înmatriculare (…), pe bulevardul Mamaia din staţiunea Mamaia, pe banda nr. 1, dinspre municipiul Constanţa către oraşul Năvodari şi când a ajuns în zona hotelului Scapino, nu a păstrat o distanţă regulamentară de siguranţă faţă de autoturismul marca Volkswagen Golf, cu numărul de înmatriculare (…), condus de numitul D.I.V. în aceeaşi direcţie şi astfel a tamponat partea din spate a acestuia, iar în urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a celor doi conducători auto.’’
Observăm că, practica judiciară recentă a demonstrat existența unor situații similare care s-au finalizat prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești distincte ce au permis crearea unor situații inechitabile. Astfel, decizia instanței supreme a venit în sprijinul dezvoltării unei practici unitare în acest segment al dreptului penal, al unor infracțiuni care din păcate ocupă un volum mai mult decât semnificativ din dosarele aflate pe rolul instanțelor judecătorești.
Precizările realizate în cuprinsul motivării date de către instanța supremă erau cuprinse după cum am precizat anterior mai ales în cuprinsul lucrărilor de specialitate, doctrina juridică suplinind oarecum lipsa unei perspective unitare asupra interpretării normelor legale.
Concluzii
În lipsa unor elemente care să prezinte urmări diferite și care să provină în mod distinct fie de la consumul de alcool, fie de la consumul de substanțe cu efecte psihoactive, nu putem considera că ne aflăm în fața unor infracțiuni distincte. O asemenea apreciere este eronată, dacă avem în vedere argumentele prezentate pe larg în cuprinsul prezentului studiu, iar crearea unei situații mai grave presupune și aplicarea unor măsuri sancționatorii corespunzătoare
Finalmente, subliniem importanța dispunerii acestei decizii, întrucât soluția în asemenea situații nu poate fi decât aceea că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge şi care se afla sub influenţa unor substanţe psihoactive, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal, infracţiune unică.
Bibliografie
1. Decizia nr.11 a Înaltei curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni în materie penală, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 430 din 3 mai 2020.
2. Mihai Adrian Hotca, Manual de Drept penal, Partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2022.
3. Decizia nr.732/2014 publicată în Monitorul Oficial nr. 69 din 27 ianuarie 2015.
4. Alexandru Boroi, Drept penal. Partea specială, Editura C.H. Beck, București, 2021.
5. Adrian Radu, Infracțiunile rutiere. Comentarii și jurisprudență, Editura Hamangiu, București, 2017.
DOWNLOAD FULL ARTICLE
[1] Publicată în MonitorulOficial, Partea I, nr. 430 din 3 mai 2020.
[2] Mihai Adrian Hotca, Manual de Drept penal, Partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2022, p.327.
[3] Publicată în Monitorul Oficial nr. 69 din 27 ianuarie 2015.
[4] Alexandru Boroi, Drept penal. Partea specială, Editura C.H. Beck, București, 2021, p. 629.
[5] Adrian Radu, Infracțiunile rutiere. Comentarii și jurisprudență, Editura Hamangiu, București, 2017, p. 222.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.