Modus operandi versus semnătura infractorului
Cezar Cioacă - noiembrie 1, 2020Pot apărea contingențe, cum ar fi întreruperi sau răspunsuri neașteptate ale victimei, care îl determină pe infractor să abandoneze aceste etape inutile. În astfel de cazuri, infractorul va fi mult mai puțin satisfăcut sau mulțumit de infracțiunea sa.
De ce sunt comise astfel? Crimele violente au adesea originea în fanteziile infractorului. Acest lucru este valabil în special pentru recidiviști. Fanteziile infractorilor dau adesea naștere unor crime violente. Pe măsură ce agresează și atacă victimele, dezvoltă o nevoie din ce în ce mai convingătoare de a-și exprima fanteziile violente. Când vor acționa, în cele din urmă, unele aspecte ale atacului vor demonstra expresia lor personală bazată pe aceste fantezii. Pe măsură ce un infractor acționează din nou (și din nou), această matrice, acest tipar va fi repetat reprezentând semnătura sa. Elementele care cuprind semnătura sunt cele mai specifice manifestări ale fanteziilor sale; ele sunt, prin urmare, cele mai semnificative pentru el. Un alt motiv al absenței elementelor de semnătură în unele infracțiuni comise de infractori în serie este că anchetatorul nu are întotdeauna o victimă supraviețuitoare sau chiar un loc al faptei cu care să lucreze.
Infracțiunile violente implică adesea victime cu risc ridicat de vulnerabilitate, ceea ce poate însemna că nimeni nu le raportează dispărute, astfel că nu există nicio căutare a acestora sau a corpului lor.
De exemplu, un violator își demonstrează semnătura implicându-se în acte de dominare, manipulare sau control în timpul etapei verbale, fizice sau sexuale a atacului. Utilizarea unui limbaj vulgar sau abuziv sau pregătirea unui scenariu pentru ca victima să repete, reprezintă o semnătură verbală. Când violatorul pregătește un scenariu pentru o victimă, el dictează un răspuns verbal special de la ea, cum ar fi „Spune-mi cât de mult te bucuri de sex cu mine” sau „Spune-mi cât de bun sunt”.
Utilizarea forței fizice excesive arată un alt aspect al semnăturii unui subiect. Un exemplu de comportament sexual deviant semnat în care este implicat infractorul care se include în mod repetat într-o ordine specifică de activitate sexuală cu diferite victime.
Aspectul semnăturii rămâne o parte constantă și de durată a fiecărui subiect. Și, spre deosebire de M.O., nu se schimbă niciodată. Cu toate acestea, aspectele semnăturii pot evolua, cum ar fi în cazul unui criminal sadic care comite o mutilare post-mortem pe măsură ce avansează de la infracțiune la infracțiune. Elementele ritualului inițial devin mai complexe și mai dezvoltate.
În plus, semnătura nu apare întotdeauna în fiecare loc al faptei din cauza unor situații neașteptate, cum ar fi întreruperi sau un răspuns neașteptat al victimei. Este posibil ca investigatorul să nu poată întotdeauna să identifice aspectele semnăturii. Infracțiunile violente implică adesea victime cu risc ridicat de descompunere, ceea ce complică recunoașterea aspectelor de semnătură ale unui infractor.
Mulți infractori aruncă cadavrele în afară, departe de locul faptei și într-un loc izolat. Cu timpul aceasta duce la descompunerea cadavrului, descompunere care distruge sau acoperă indicii ale semnăturii autorului pe corpul și/sau îmbrăcămintea victimei.
Cu toate acestea, deși detectarea unei semnături reprezintă o provocare, aceasta poate fi cea mai mare piesă a puzzle-ului în identificarea unui infractor în serie. Un adevăr nefericit este dat de faptul că, cu cât sunt mai multe victime, cu atât sunt mai multe indicii ale semnăturii.
Anchetatorii doresc să blocheze și să oprească activitatea infractorilor în serie violenți, dar adesea este nevoie de probe adunate de la victime multiple, de la locuri diferite ale comiterii faptelor, de la martori etc.
În consecință, semnătura poate fi considerată subgrup al ritualului.
Concluzii
În acest moment, gândirea științifică europeană face primul contact direct cu problema conectării infracțiunilor cu infractorii. Noua metodă implică un studiu intensiv al metodelor criminale de operare, o analiză exactă a urmelor pe care criminalul le lasă în urma sa. Aproximativ vorbind, există trei modalități de detectare a făptuitorului unei crime: în primul rând, recunoașterea lui de către un martor ocular; în al doilea rând, mai ales în caz de furt, urmărirea cu privire la bunurile furate; și în al treilea rând, urmele pe care le lasă după săvârșirea faptei de natură penală.
Natura comisivă, în serie, a infracțiunilor cu violență și mai ales a unei proporții semnificative a infracțiunilor sexuale a motivat eforturile de a stabili pârghii și modalități de corelare a infracțiunilor comise de un singur infractor. În astfel de cazuri, analiza comportamentală poate fi utilizată pentru a explora probabilitatea ca o serie de infracțiuni să fi fost săvârșite de către persoana care operează. O evaluare a M.O. și a trăsăturilor ritualice ale infracțiunilor sexuale poate duce la identificarea unei combinații unice de comportamente sau semnături.
Semnătura este privită ca o combinație extrem de individualizată, personală și unică de aspecte obișnuite ale comportamentului ofensator, derivat din fantezia și motivarea unei serii de infracțiuni comise de un singur infractor.
Asemănător amprentei papilare umane în ceea ce privește unicitatea și individualitatea sa, presupunem combinația de comportamente observate în semnarea unei serii de infracțiuni este atât de distinctă încât să documenteze nu numai investigarea mai multor infracțiuni sexuale, ci și anumite aspecte ale deciziilor judecătorești cu privire la infractorii specifici. În contextul anchetei, acest tip de analiză nu numai că ar putea ajuta echipa de anchetă să își organizeze informațiile și să colaboreze cu alte jurisdicții ale poliție, ci ar putea ajuta și la eforturile de prevenire a criminalității, identificând posibila oră și locație a viitoarelor infracțiuni potențial săvârșite de același infractor.
Atunci când este oferit în arena legală, acesta poate oferi un cadru care să ajute la informarea judecătorilor și a decidenților judiciari cu privire la diferitele componente comportamentale ale infracțiunilor în serie, iar unicitatea unei anumite combinații se poate observa într-o serie de infracțiuni.
Ca o formă de evaluare a comportamentului la locul săvârșirii faptei de natură penală, analiza legăturii dintre mijloacele de probă, acțiuni și reacțiuni ale făptuitorului ele oferind anchetatorului sau evaluatorului experimentat un cadru pentru filtrarea unei cantități mari de informații în situl despre scena criminalității într-un cadru comparativ succint care poate documenta eforturile care leagă potențial infracțiunile în arena legală a înfăptuirii justiției și aflării adevărului judiciar.
Bibliografie
1. John J. O’Connell și Harry Soderman, (1936), Modern criminal investigation, Editura Funk and Wagnalls Co., New York.
2. Douglas, J. E. and A. W. Burgess, A. G. Burgess, R. K. Ressler, (2006), Crime classification manual, Editura John Wiley & Sons, New Jersey, USA.
3. Bennett, W.W. & Hess, K.M., (2004), Criminal Investigation. (7th edn.). Belmont, CA: Wadworth.
4. Van Heerden, T.J. (1985), Criminalistics. Pretoria: Sigma Press.
5. Zinn, R.,(2002), Sentenced motor vehicle hijackers imprisoned in Gauteng as a source of crime intelligence. Dissertation. Pretoria: UNISA.
6. Marais, C.W. & Van Rooyen, H.J.N. (1990), Crime investigation. Pretoria: Promedia.
7. Du Plessis, W.J.,(1989), Modus operandi in misdadigeridentifikasie. Acta criminologica, vol.2 (1).
8. Joubert, C. (1999), Applied law for police officials. Florida, Gauteng: Technikon SA.
9. Hans Gross (1924),Criminal investigation: A practical handbook for magistrates, Ed. Sweet & Maxwell, Berlin.
10. Douglas J., and Burgess A.W., Burgess A.G., Ressler R.,(2013), Crime classification manual, A standard system for investigating and classifying violent crime, WILEY, (3rd. ed.), New Jersey.
11. Turvey B.,(2011), Criminal Profiling: An Introduction to Behavioral Evidence Analysis, (4th. ed.), ELSEVIER, San Diego, California.
12. Douglas JE, Munn C.,(1992), Violent crime scene analysis: modus operandi, signature, and staging. FBI Law Enforce Bull vol.61(2).
13. Hazelwood RR, Warren JI,(1990), The sexually sadistic criminal and his offenses, The Bulletin of the American Academy of Psychiatry and the Law 18(2).
14. Hazelwood RR, Warren JI,(2003),Linkage analysis: modus operandi, ritual, and signature in serial sexual crime. Aggress Violent Behav. 8.
15. Warren J, Hazelwood RR, Dietz PE (1996 ) The sexually sadistic killer. J Forensic Sci 41(4).
16. Bateman AL, Salfati CG.,(2007), An examination of behavioral consistency using individual behaviors or groups of behaviors in serial homicide. Behav. Sci Law 25.
17. Pistorius, M.,(2005), Profiling serial killers and other crimes in South Africa. Penguin Random House Books, Johannesburg, Africa de Sud.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.