Modificarea statutului societăților cu răspundere limitată

1. Introducere

Societatea comercială cu răspundere limitată, în accepțiunea legislativă, conform Legii nr. 31/1990 modificată și republicată, are drept principală caracteristică, limitarea răspunderii acționarilor pentru obligațiile societății doar cu privire la capitalul social vărsat și subscris de fiecare acționar-asociat.

Capitalul social este împărțit în părți sociale care sunt liber transferabile numai între asociați, sunt generatoare atât de drepturi cât și de obligații pentru fiecare în parte în limita procentului și aportului fiecăruia la capitalul societății.

Astfel, conform art. 1881 alin. (1) C. civ., contractul de societate reprezintă acordul de voință în care două sau mai multe persoane( fie ele fizice sau juridice) dar nu mai mult de 50^[1], se obligă reciproc să coopereze în vederea unei activități, de regulă economice, să contribuie la aceasta prin aport de capital constând în bunuri sau bani, cunoștințe specifice sau prestații, cu scopul bine definit de a împărții beneficiile sau de a folosi de economia ce ar putea rezulta din această asociere^[2].

Societatea se poate constitui cu sau fără personalitate juridică, forma de asociere rămânând la aprecierea persoanelor asociate^[3].

Alin. (2) al art. 1881 C. civ., prevede că fiecare asociat, contribuie la suportarea tuturor pierderilor în aceeași proporție cu participarea la distribuția beneficiului, dacă prin contractul de societate nu s-a prevăzut altfel^[4].

Contractul societății cu răspundere limitată trebuie să fie încheiat în mod obligatoriu în forma scrisă, întrucât legea condiționează dobândirea personalității juridice numai de forma scrisă a contractului, orice altă formă fiind sancționată cu nulitatea absolută, prevedere ce se regăsește în art. 1884 alin. (2) C. civ.^[5].

În mod obligatoriu contractul de societate trebuie să cuprindă asociații, aportul fiecăruia, forma juridică pe care o îmbracă, obiectul, denumirea precum și sediul societății^[6].

Pe cale de consecință, orice act modificator al acordului de voință al părților se va transpune în realitate prin modificarea prevederilor statutare ale contractului societății, iar forma în care acestea sunt transpuse în realitate, este numai forma scrisă, tocmai pentru a-i asigura pe asociați că manifestarea lor de voință capătă formă redefinind relațiile juridice contractuale deja antamate la dobândirea personalității juridice a convenției lor sub forma unei societăți.

2. Modificare ca urmare a schimbării sediului societății

Modificarea sediului societății, poate interveni atunci când persoanele asociate hotărăsc din motive obiective, din rațiuni economice, logistice sau pur și simplu din rațiuni de imagine, să schimbe sediul societății.

Societatea poate să își schimbe sediul în aceeași localitate sau în altă localitate din cadrul aceluiași județ, pe de o parte, sau în altă localitate din cadrul unui alt județ, pe de altă parte. În cazul primei situații, adică a schimbării sediului societății în cadrul aceluiași județ, numărul matricol al societății din cadrul Registrului Comerțului de pe raza teritoriului căruia societatea își are sediul nu se schimbă, în cazul celei de-a doua situații, adică a schimbării sediului societății în cadrul unui alt județ, numărul matricol al societății se schimbă, căpătând un număr matricol corespunzător în Registrul Comerțului din județul respectiv. În ambele situații, codul de identificare fiscală al societății rămâne neschimbat, deoarece această matricolă fiscală este eliberată de o instituție națională, Ministerul de Finanțe, în speță.

Această modificare are drept consecință modificarea actului constitutiv al societății, în sensul că acest act va fi reactualizat la rubrica sediul societății cu noua adresă ce corespunde sediului social al societății.

Acordul de voință al asociaților trebuie să fie unanim, pentru societățile cu mai mult de doi asociați, iar pentru societatea cu asociat unic acesta deține prerogativa de a hotărî doar prin simpla lui voință, nefiind constrâns de acordul de voință al unui alt asociat.

Acordul de voință trebuie să se încheie în scris sub sancțiunea nulității absolute, semnat de către asociați, manifestare de voință ce se va transpune sub forma unei hotărâri a asociaților și va cuprinde, pe lângă datele de identificare ale firmei și asociaților, noua adresă în care societatea își va schimba sediul social, precum și persoana care va duce la îndeplinire modificările statutare, atunci când această persoană este alta decât administratorul societății.

Actul modificator, hotărârea asociaților (acordul de voință al asociaților), precum și contractul societății, denumit generic „act constitutiv” se vor înregistra în termen de 15 zile în Registrul Comerțului, iar din acel moment acestea își produc efecte juridice atât cu privire la asociați, cât și cu privire la terți, fie ei persoane juridice sau fizice ce pot avea legătură cu societatea sau interesați de către aceasta.

3. Modificare ca urmare a schimbării obiectului principal de activitate, extinderea obiectului secundar de activitate sau micșorarea obiectului de activitate al societății

Ca urmare a extinderii activității sau ca rezultat al dinamicii economice, asociații pot decide schimbarea obiectului de activitate principal al societății. Acest fapt poate fi perceput ca o încercare de rebranduire a societății în încercarea de a se reorienta către o altă nișă economică și pentru a atrage noi clienți dintr-o altă zonă, alta decât cea căreia se adresa în mod obișnuit. Poate fi o strategie de marketing sau pur și simplu poate fi o necesitate dictată de rațiuni economice în încercarea dezvoltării afacerii sau pur și simplu un mod de supraviețuire.

În cazul extinderii obiectului secundar de activitate, societatea își lărgește sfera activităților economice ce urmează să le desfășoare de la momentul adoptării acestei decizii.

Restrângerea obiectului de activitate poate fi o consecință a nevoii de specializare a societății care dorește în acest fel să fie percepută ca un adevărat lider pe un anumit segment de piață.

În toate cele trei cazuri, pentru aceste modificări statutare este nevoie de acordul de voință al asociaților, materializat în hotărârea asociaților, în formă scrisă, ce va cuprinde în mod obligatoriu denumirea obiectului de activitate care va fi schimbat, extins sau micșorat.

Actul constitutiv (contractul societății) va fi reactualizat cu noile modificări, fiind necesară înregistrarea acestuia, împreună cu hotărârea asociaților, în termen de 15 zile la Registrul Comerțului, pentru opozabilitate și pentru a-și putea produce efectele juridice.

4. Modificare ca urmare a majorării sau diminuării capitalului social al societății

Semnatarii contractului de societate, în speță asociații, pot decide cu privire la majorarea sau diminuarea capitalului social.

Majorarea respectiv diminuarea capitalului social al societății poate avea mai multe cauze iar de cele mai multe ori acestea țin de rațiuni economice pe de o parte, iar pe de altă parte, pot ține de rațiuni de imagine. O societate cu un capital social mare poate reprezenta imaginea unei societăți puternicie și solide din punct de vedere financiar în opoziție cu imaginea unei societăți cu un capital social mic care poate părea instabilă financiar.

Un astfel de raționament nu este întotdeauna unul corect, în realitate activele mobile și imobile ale societății, inclusiv capitalul resurselor umane, fiind un criteriu mult mai obiectiv de evaluare a unei societăți.

Majorarea capitalului social se face de cele mai multe ca o infuzie de capital necesar societății pentru a-și dezvolta și extinde activitățile pe aceasta le desfășoară. Aportul asociaților la majorarea capitalului social se poate face prin infuzie directă de capital sau prin aport în natură, asociații putând aduce în societate active ca bunuri mobile sau imobile, brevete sau invenții, etc.

Aceste active vor fi evaluate, iar echivalentul lor bănesc va fi integrat în capitalul social în funcție de aportul și procentele fiecărui asociat.

Nu de puține ori se întâmplă ca aportul de capital să fie disproporționat iar acest aspect se va transpune în micșorarea respectiv creșterea procentului asociaților, prin afectarea marjei de profit sau pierderi.

Micșorarea capitalului social se face de regulă ca o consecință a diminuării volumului de activitate, asociații hotărând că nu se mai justifică un astfel de capital social, diminuându-l și investindu-l astfel în societate.

Hotărârea de majorare sau de micșorare a capitalului social se încheie în formă scrisă, și trebuie să cuprindă valoarea cu care se majorează sau se micșorează capitalul, dacă aportul este în numerar sau în natură, cine și în ce procente majorează sau micșorează, precum și modificările ulterioare de părți sociale, cine le deține, în ce procent și cum repartizează profitul și pierderile.

Fiind o modificare de statut fundamentală, contractul societății trebuie reactualizat și el cu modificările adoptate de asociați cu privire la majorarea sau micșorarea capitalului social, procente precum și repartizarea profitului și a pierderilor. De asemenea, împreună cu hotărârea asociaților, actul constitutiv reactualizat trebuie înregistrat în 15 zile la Registrul Comerțului pentru ca modificările să-și producă efecte juridice, nu numai față de terți cât și față de asociați.

5. Modificare ca urmare a schimbării structurii acționariatului al societății

Schimbarea structurii acționariatului societății comerciale cu răspundere limitată poate avea loc în următoarele cazuri:

a) cesiune totală sau parțială a părților sociale deținute de asociați în interiorul societății;

b) cesiune totală sau parțială a părților sociale deținute de asociați în exteriorul societății, către terțe persoane;

Părțile sociale deținute de către un asociat pot fi transferate către un asociat sau către mai mulți asociați atât în interiorul societății, cât și în exteriorul societății.

În interiorul societății, asociații se pot prevala de un drept de preempțiune cu privire la părțile sociale ce pot fi cesionate de către asociatul (asociații) care părăsește (părăsesc) societatea, către asociatul sau asociații care rămân în continuare titulari ai contractului de societate și care doresc să continue asocierea în vederea realizării de profit. Chiar dacă dreptul de preempțiune nu este obligatoriu, decât dacă acesta a fost stipulat inițial în contractul de societate, la încheierea contractului de societate acesta a avut un puternic caracter intuitu personae, astfel că dacă părțile sociale ar fi cesionate în afara acționariatului societății, fără acordul de voință al acestora, nu ar fi altceva decât o forțare a asociaților să accepte o terță persoană cu care în mod normal aceștia nu ar dori să se asocieze.

Pe cale de consecință, pentru transferul părților sociale în afara acționariatului societății, trebuie că acordul de voință să fie unanim, indiferent dacă vorbim de o cesiune totală sau parțială.

În cazul cesiunii parțiale (atât în interiorul societății, cât și în afara ei) structura acționariatului se modifică iar noii asociați se succed în drepturile asociaților ce le-au cesionat părțile sociale dar numai în limitele drepturilor date de numărul de acțiuni și a procentelor deținute în societate. Tot cesiunea le dă dreptul de a participa la alegerea administratorului și de a stabili politica firmei în materie fiscală și a obiectului de activitate, precum și participarea la profitul și pierderile societății.

Atunci când intervine cesiunea totală, fie în interiorul societății, cât și în afara societății, prin cesiunea către terțe persoane, asociații cedenți pierd orice drept în cadrul societății, acestea fiind preluate de către cesionarii lor, care dobândesc toate drepturile și prerogativele ce rezultă din această cesiune, în speță dreptul de a vota, de a alege conducerea societății etc., precum și participarea la profitul și pierderile societății în limita capitalului social deținut.

În cazul în care societatea are doi asociați și unul cesionează toate părțile sale sociale deținute în cadrul societății, aceasta devine o societate cu asociat unic sens în care acesta va avea control 100% asupra tuturor drepturilor și obligațiilor ce decurg de aici. În sens invers, dacă societatea este cu asociat unic și acesta cesionează parțial din părțile sociale deținute, acționariatul nu mai este unic iar asociatul cesionar capătă drepturi și obligații în echivalent cu numărul de părți sociale și ponderea lor în societate ca și procent.

Părțile sociale se cesionează obligatoriu printr-un contract de cesiune, care se încheie în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute, va cuprinde în mod obligatoriu identitatea părților, obiectul cesiunii, prețul cesiunii, data de la care cesiunea își produce efecte, precum și orice alte clauze pe care părțile semnatare doresc să le stipuleze.

Orice cesiune, fie ea totală sau parțială, se face numai prin acordul de voință unanim al părților implicate în cesiune, respectiv cedent și cesionar, în special al acționarilor societății care rămân în societate. Cesiunea se poate face atât către persoane fizice, cât și către persoane juridice, cu condiția ca acestea să îndeplinească cerințele legale cu privire la calitatea de asociat, și bineînțeles să achite prețul cesiunii.

Hotărârea asociaților de cesiune, fie ea totală sau parțială, trebuie să fie încheiată în formă scrisă, să menționeze în mod expres voința asociaților cedenți precum și a celor care rămân ulterior cesiunii în societate, precum și mențiunea cesionarilor că sunt de acord cu transferul dreptului de proprietate asupra părților sociale cu toate obligațiile respectiv drepturile ce le revin. Hotărârea asociaților va mai cuprinde și numărul și data contractului de cesiune încheiat, iar dacă este nevoie va putea conține și clauze din acesta, fiind semnată de către toate părțile implicate în procesul de cesiune, asociați, cedenți și cesionari.

Contractul de societate se modifică în mod obligatoriu conform celor stipulate în hotărârea asociaților, fiind reactualizat pe cale de consecință la rubrica acționari și părți sociale în conformitate cu noua structura a acționariatului precum și a procentelor deținute de aceștia în cadrul societății după cesiune.

Toate modificările vor fi înregistrate la Registrul Comerțului în termen de 15 zile pentru a-și putea produce efecte juridice atât asupra părților implicate în cesiune cât și asupra terților. Hotărârea de cesiune se va publica în Monitorul Oficial pentru a asigura publicitatea modificărilor dând astfel posibilitatea tuturor părților interesate sau lezate în drepturile lor să poată face opoziție. Terțele persoane lezate de această hotărâre a asociaților pot uza de acest mijloc procedural, opoziția, înlăuntrul unui termen de maxim de 30 zile^[7].

6. Modificare ca urmare a schimbării persoanei sau persoanelor împuternicite să administreze societatea

De regulă, deși nu este obligatoriu, societatea este condusă de către un administrator, sau chiar doi sau mai mulți administratori, desemnați din rândul asociaților. Această regulă nu este universal valabilă, nefiind obligatorie, iar administratorul societății este o terță persoană, neutră, care nu are legătură cu societatea sau cu asociații societății. De cele mai multe ori, există un puternic caracter intuitu personae cu privire la persoana administratorului, asociații desemnându-l fie în baza unei legături personale, fie datorită abilităților recunoscute ale acestuia.

Asociații, din rațiuni de management sau din rațiuni ce pot ține de persoana administratorului, pot decide să schimbe administratorul datorită unui management defectuos sau pur și simplu pentru că acesta nu mai corespunde cerințelor asociaților cu privire la deciziile administrative ale societății.

Totodată există posibilitatea ca asociații să numească alături de vechiul administrator, încă unul sau mai mulți administratori. Legea nu limitează numărul de administratori, însă trebuie avut în vedere ca procesul decizional să nu fie afectat de numărul mare de administratori.

Puterile administratorului sunt nelimitate, și nu de puține ori se întâmplă ca acestea să fie supuse cenzurii adunării generale a asociaților, care le poate limita, iar pentru un anumite decizii administratorul trebuie să aibă acordul prealabil al asociaților sau măcar al unui asociat anume desemnat să supravegheze administrarea societății. Toate aceste modificări necesită acordul de voință unanim al asociaților societății, dacă contractul societății (actul constitutiv) nu prevede altfel. Există excepții de la regula unanimității acordului de voință al asociaților, atunci când asociații, la constituirea societății și dobândirea personalității juridice, au stipulat că hotărârile asociaților se iau cu o majoritate corespunzătoare numărului de acțiuni sau procente deținute prin contractul de societate. Această excepție o putem regăsi în art. 192 alin. (2) care stipulează că: „pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv, este necesar votul tuturor asociaților, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel”, pe cale de consecință dacă nu avem prevederi statutare care exceptează de la regula generală nu ne putem prevala de acestea chiar dacă sunt prevăzute în normele legale în materie.

Acordul de voință trebuie consemnat în scris sub forma unei hotărâri a asociaților, sub sancțiunea nulității absolute.

Nu este obligatoriu ca hotărârea să cuprindă motivele pentru care s-a decis schimbarea administratorului sau completarea structurii decizionale cu încă un administrator, însă trebuie să cuprindă numele persoanei precum și limitele temporale ale mandatului său dacă acestea există, dar și limitele puterilor în administrarea societății. Dacă există o limitare a mandatului, aceasta trebuie menționată. Chiar dacă nu există nicio limitare a puterilor mandatului și s-ar presupune că este de la sine înțeles acest aspect, tot trebuie inserată în cuprinsul hotărârii asociaților această precizare.

Contractul de societate trebuie reactualizat și înregistrat la rândul lui, împreună cu hotărârea asociaților la Registrul Comerțului, în termen de 15 zile pentru a-și produce efecte juridice și pentru opozabilitate, atât față de terți cât mai ales față de administratorul înlocuit.

De precizat faptul că administratorul demis nu poate să facă altceva decât să se supună acordul de voință al asociaților, acesta neputând face opoziție hotărârii asociaților, chiar dacă acesta ar deține și calitatea de asociat în cadrul societății.

În cazul în care administratorul deține o dublă calitate, aceea de asociat și administrator, dacă este schimbat din calitatea de administrator, acesta poate contesta în justiție acordul de voință viciat(hotărârea asociaților) numai în cazul în care decizia a fost luată cu încălcarea regulii unanimității sau cu încălcarea dispozițiilor statutare cu privire la adoptarea deciziilor de către asociați.

7. Concluzii

În concluzie, orice modificarea a contractului de societate trebuie să îmbrace obligatoriu forma scrisă sub sancțiunea nulității absolute, acordul de voință al acționarilor trebuie să fie neechivoc, prin majoritate absolută^[8] și asumat prin semnarea actului modificator inclusiv a contractului de societate modificat.

În cazul în care una din părți nu este de acord cu modificările aduse contractului de societate aceasta are dreptul legal și procedural să le conteste dar numai dacă acestea au încălcat prevederile statutare cu privire la dreptul de vot și consimțământul asociaților.

Toate regulile aplicabile la încheierea contractului de societate rămânând valabile și la momentul modificării acestuia indiferent de natura modificării.

Modificările actului constitutiv se înregistrează la Registrul Comerțului de pe raza căruia societatea își are sediul în 15 zile de la data adoptării și semnării actelor modificatoare. Acestea vor fi publicate în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a, pentru ca terțele persoane interesate sau lezate în drepturile lor (eventualii creditori) să poată uza de mijlocul procedural al opoziției în termen de 30 zile de la data publicării.

Efectele juridice ca efect al modificări statutului societății sunt efecte pentru viitor și în cele mai multe cazuri (de exemplu cesiune părți sociale) efectele sunt atât declarative de drepturi, cât și constitutive de drepturi.

Părțile implicate în modificarea statutului societății cu răspundere limitată întotdeauna pot fi doar asociații, iar întinderea drepturilor și obligațiilor acestora este limitată de numărul de părți sociale precum și procentele deținute în cadrul societății.

Bibliografie:

– Noul Cod civil, Legea nr. 287/2009, intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011;

– Legea nr. 31/1991 republicată, lege privind societățile comerciale;

– Legea nr. 26/1990, republicată, privind registrul comerțului, cu modificările și completările ulterioare;

– Ordinul ministrului justiției nr. 1082/C/2014pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Oficiului Național al Registrului Comerțului și a oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale.