Legea nr. 199/2023 a învăţământului superior – prezentare generală
Redacția ProLege - iulie 9, 2023
Actul publicat în Monitorul Oficial |
Sumar |
Legea nr. 199/2023 a învăţământului superior
(M. Of. nr. 614 din 5 iulie 2023) |
Prezenta lege asigură cadrul legal pentru exercitarea, în instituţiile de învăţământ superior, sub autoritatea statului român, a procesului de educaţie, cercetare şi formare continuă şi reglementează structura, organizarea şi funcţionarea învăţământului superior din România, statutul personalului din învăţământul superior, precum şi cadrul legal de asigurare a calităţii.
|
În M. Of. nr. 614 din 5 iulie 2023 s-a publicat Legea nr. 199/2023 a învăţământului superior.
Redăm, în cele ce urmează, cele mai importante dispoziții din conținutul acestei Legi.
Structură
TITLUL I: Învăţământul superior
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
CAPITOLUL II: Sistemul de învăţământ superior
CAPITOLUL III: Autonomia universitară
CAPITOLUL IV: Organizarea instituţiilor de învăţământ superior
CAPITOLUL V: Organizarea studiilor universitare
SECŢIUNEA 1: Structura învăţământului superior
SECŢIUNEA 2: Programele de studii universitare
SECŢIUNEA 3: Forme de organizare a programelor de studii şi contracte de studii universitare
SECŢIUNEA 4: Admiterea la programe de studii universitare
SECŢIUNEA 5: Examene de finalizare a studiilor
SECŢIUNEA 6: Examenele de evaluare pe parcurs a studenţilor
SECŢIUNEA 7: Diplome
SECŢIUNEA 8: Credite de studii transferabile
SECŢIUNEA 9: Studii universitare de scurtă durată
SUBSECŢIUNEA 1: A. Organizarea studiilor universitare de scurtă durată
SUBSECŢIUNEA 2: B. Admiterea
SECŢIUNEA 10: Studii universitare de licenţă
SUBSECŢIUNEA 1: A. Organizarea
SUBSECŢIUNEA 2: B. Admiterea
SECŢIUNEA 11: Studii universitare de masterat
SUBSECŢIUNEA 1: A. Organizarea
SUBSECŢIUNEA 2: B. Admiterea
SECŢIUNEA 12: Studii universitare de doctorat
SUBSECŢIUNEA 1: A. Organizarea
SUBSECŢIUNEA 2: B. Admiterea
SUBSECŢIUNEA 3: C. Studentul-doctorand
SUBSECŢIUNEA 4: D. Conducătorul de doctorat
SUBSECŢIUNEA 5: E. Teza de doctorat
CAPITOLUL VI: Organizarea învăţământului postuniversitar
SECŢIUNEA 1: Programele de studii postuniversitare şi programele de studii postdoctorale
SECŢIUNEA 2: Programele postuniversitare de formare profesională a adulţilor
CAPITOLUL VII: Învăţământul superior medical
SECŢIUNEA 1: Organizarea şi funcţionarea învăţământului superior medical. Învăţământul superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară
SECŢIUNEA 2: Reglementarea altor aspecte specifice
SECŢIUNEA 3: Şcoala din spital
CAPITOLUL VIII: Învăţământul superior militar şi învăţământul superior de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională
SECŢIUNEA 1: Organizare şi funcţionare
SECŢIUNEA 2: Managementul şi finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională
SECŢIUNEA 3: Resurse umane în instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională
CAPITOLUL IX: Învăţământul superior artistic şi sportiv
CAPITOLUL X: Învăţământul superior dual
CAPITOLUL XI: Învăţământul superior particular şi confesional particular
CAPITOLUL XII: Formarea iniţială pentru cariera didactică în învăţământul preuniversitar
CAPITOLUL XIII: Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare şi creaţie artistică
CAPITOLUL XIV: Promovarea calităţii şi excelenţei în învăţământul superior şi în cercetarea ştiinţifică
SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 2: Sprijinirea excelenţei individuale
CAPITOLUL XV: Internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior
CAPITOLUL XVI: Promovarea instituţiei de învăţământ superior centrate pe student
SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 2: Înmatricularea studenţilor. Gestiunea integrată a diplomelor prin Registrul unic naţional integrat al diplomelor şi actelor de studii
SECŢIUNEA 3: Principiile care reglementează activitatea studenţilor
CAPITOLUL XVII: Conducerea instituţiilor de învăţământ superior
SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 2: Atribuţiile senatului universitar, ale rectorului, ale consiliului de administraţie, ale decanului şi ale directorului de departament
CAPITOLUL XVIII: Finanţarea şi patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior de stat
CAPITOLUL XIX: Comisiile consultative ale Ministerului Educaţiei
CAPITOLUL XX: Etica şi deontologia universitară
SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 2: Abaterile de la normele de etică şi deontologie universitară
SECŢIUNEA 3: Sancţiuni pentru încălcarea normelor de etică şi deontologie universitară
CAPITOLUL XXI: Răspunderea disciplinară a personalului didactic şi de cercetare, a personalului didactic şi de cercetare auxiliar, precum şi a personalului de conducere din învăţământul superior
TITLUL II: Învăţarea pe tot parcursul vieţii
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
CAPITOLUL II: Responsabilităţi referitoare la învăţarea pe tot parcursul vieţii
TITLUL III: Statutul personalului din învăţământul superior
CAPITOLUL I: Personalul din învăţământul superior
CAPITOLUL II: Funcţiile didactice şi de cercetare şi ocuparea posturilor
CAPITOLUL III: Promovarea în carieră
CAPITOLUL IV: Statele de funcţii şi norma universitară
CAPITOLUL V: Evaluarea calităţii activităţilor cadrelor didactice
CAPITOLUL VI: Drepturi şi obligaţii ale personalului didactic din învăţământul superior. Distincţii
CAPITOLUL VII: Pensionarea
TITLUL IV: Asigurarea calităţii în învăţământul superior
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
CAPITOLUL II: Metodologia asigurării calităţii educaţiei
CAPITOLUL III: Asigurarea internă a calităţii educaţiei
CAPITOLUL IV: Procesele de evaluare externă a calităţii educaţiei şi de auditare
CAPITOLUL V: Etapele şi rezultatele evaluării externe a calităţii
CAPITOLUL VI: Autorităţi responsabile cu evaluarea externă a calităţii educaţiei
TITLUL V: Răspunderea juridică
TITLUL VI: Dispoziţii tranzitorii şi finale
ANEXĂ:LISTA definiţiilor termenilor şi expresiilor utilizate în cuprinsul legii
Dispoziții relevante
„SECŢIUNEA 9: Studii universitare de scurtă durată
SUBSECŢIUNEA 1: A. Organizarea studiilor universitare de scurtă durată
Art. 52
(1) Studiile universitare de scurtă durată corespund, de regulă, unui număr de 120 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, şi se finalizează prin nivelul 5 din CNC.
(2) Programele de studii universitare de scurtă durată se organizează în domeniile de studii universitare de licenţă cuprinse în Nomenclatorul domeniilor şi al programelor de studii universitare, prevăzut la art. 30 alin. (8).
(3) Acreditarea unui program de studii universitare de scurtă durată şi stabilirea numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în cadrul programului şi cărora li se poate acorda diplomă se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau din străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, denumit în continuare EQAR, potrivit prevederilor art. 248 alin. (3).
(4) Durata specifică a studiilor universitare de scurtă durată este de 2 ani şi corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii.
(5) În cadrul studiilor universitare de scurtă durată este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia de a asigura un minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara instituţiilor de învăţământ superior.
(6) Studiile universitare de scurtă durată la forma de învăţământ cu frecvenţă se pot organiza în regim cu finanţare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul Educaţiei alocă pentru studiile de scurtă durată, la forma de învăţământ cu frecvenţă, un număr de granturi de studii finanţate de la buget, pentru instituţiile de învăţământ superior de stat.
(7) Un program de studii universitare de scurtă durată poate viza obţinerea unor calificări existente în Registrul Naţional al Calificărilor, denumit în continuare RNC, sau calificări noi, care se înscriu şi se înregistrează în RNC, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
SUBSECŢIUNEA 2: B. Admiterea
Art. 53
(1) Pot participa la admiterea la studii universitare de scurtă durată absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă.
(2) Prin regulamentul propriu privind organizarea şi desfăşurarea procesului de admitere, instituţiile de învăţământ superior pot stabili facilităţi sau condiţii speciale referitoare la admiterea candidaţilor la programe de studii universitare de scurtă durată, care au obţinut în perioada studiilor liceale distincţii la olimpiadele şcolare şi/sau la alte concursuri naţionale sau internaţionale.
(3) Absolvenţii cu diplomă de absolvire a ciclului de studii de scurtă durată pot continua studiile în cadrul ciclului I – studii universitare de licenţă, prin participarea la examenul de admitere.
(4) Instituţiile de învăţământ superior echivalează disciplinele parcurse în cadrul ciclului de studii universitare de scurtă durată cu disciplinele din cadrul programului de studii universitare de licenţă la care studentul a fost admis, în baza unei metodologii proprii. În urma echivalării, studentul poate fi transferat într-un alt an de studii din cadrul ciclului de licenţă.
SECŢIUNEA 10: Studii universitare de licenţă
SUBSECŢIUNEA 1: A. Organizarea
Art. 54
(1) Programele de studii universitare de licenţă reprezintă ciclul I de studii universitare şi corespund unui număr cuprins între minimum 180 şi maximum 240 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, sau între minimum 240 şi maximum 300 de credite, în cazul dublei specializări, şi se finalizează prin nivelul 6 din CNC.
(2) Acreditarea unui program de studii universitare de licenţă şi stabilirea numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în cadrul programului şi cărora li se poate acorda diplomă se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau din străinătate, înregistrată în EQAR, conform art. 248 alin. (2) şi (3).
(3) La învăţământul cu frecvenţă, durata specifică a studiilor universitare de licenţă este de 3-4 ani, după caz, şi corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii.
(4) Durata programelor de studii universitare de licenţă în domeniile artele spectacolului, ştiinţe inginereşti, ştiinţe juridice şi teologie pastorală este de 4 ani, pentru cele din domeniul muzică este de 3 sau 4 ani, în funcţie de specializare, iar pentru cele din domeniile ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică este de 3 sau 4 ani, în funcţie de arma sau serviciul şi specialitatea militară.
(5) Studenţii înmatriculaţi la programe de studii universitare de licenţă organizate la forma cu frecvenţă pot parcurge‚ cu aprobarea consiliului facultăţii‚ 2 ani de studii într-un singur an‚ cu excepţia programelor de studii din domeniile medico-farmaceutice‚ militar‚ de informaţii‚ de ordine publică şi de securitate naţională, precum şi a ultimului an de studii‚ în condiţiile prevăzute de regulamentele de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(6) În cadrul studiilor universitare de licenţă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia de a asigura un minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara acestora.
(7) Studiile universitare de licenţă la forma de învăţământ cu frecvenţă se pot organiza în regim de finanţare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul Educaţiei alocă, pentru studiile universitare de licenţă la forma de învăţământ cu frecvenţă, un număr de granturi de studii finanţate de la buget, pentru instituţiile de învăţământ superior de stat şi pentru instituţiile de învăţământ superior confesional particulare pentru care se aplică prevederile art. 9 alin. (4).
(8) Un program de studiu universitar de licenţă poate viza obţinerea unor calificări existente în RNC sau calificări noi, care se înregistrează în RNC potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
(9) Studiile universitare de licenţă oferă cunoştinţe şi competenţe largi, pe domenii de studii.
Art. 55
(1) În cadrul programelor de studii universitare de licenţă cu dublă specializare se defineşte o specializare principală şi una secundară, specializarea secundară fiind aleasă, de regulă, din acelaşi domeniu fundamental de ştiinţă. Lista dublelor specializări permise se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIS, cu consultarea ANC şi CNR.
(2) În cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, pentru specializări acreditate, senatul universitar poate decide înfiinţarea şi organizarea programelor de studii universitare cu duble specializări fără parcurgerea procedurilor de acreditare, cu încadrare în numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi aprobat pentru cele două specializări acreditate. În cazul în care se solicită creşterea numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi, programul de studii cu dublă specializare va fi supus procedurii de acreditare, conform legii.
(3) Instituţiile de învăţământ superior care înfiinţează programe de studii universitare de licenţă cu dublă specializare au obligaţia de a transmite aceste programe la Ministerul Educaţiei şi ARACIS, pentru informare, şi la ANC, pentru a fi înscrise în Registrul Naţional al Calificărilor, anterior începerii şcolarizării.
SUBSECŢIUNEA 2: B. Admiterea
Art. 56
(1) Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă.
(2) Prin regulamentul propriu privind organizarea şi desfăşurarea procesului de admitere, instituţiile de învăţământ superior pot stabili facilităţi sau condiţii speciale referitoare la admiterea la programe de studii universitare de licenţă a candidaţilor care au obţinut în perioada studiilor liceale distincţii la olimpiade şcolare şi/sau la alte concursuri naţionale sau internaţionale.
(3) Candidaţii la studiile universitare de licenţă care au obţinut, în perioada studiilor liceale, premiile I, II sau III la olimpiade şcolare internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei şi premiul I la olimpiade naţionale finanţate de Ministerul Educaţiei beneficiază de dreptul de a se înscrie fără susţinerea concursului de admitere pe locuri finanţate de la bugetul de stat pentru un program de studii universitare de licenţă, conform alin. (4).
(4) Instituţiile de învăţământ superior pot corela, prin regulamentul propriu privind organizarea şi desfăşurarea procesului de admitere, disciplinele şcolare la care au fost obţinute premiile prevăzute la alin. (3) cu domeniile de studii pentru care se organizează admiterea la studii.
SECŢIUNEA 11: Studii universitare de masterat
SUBSECŢIUNEA 1: A. Organizarea
Art. 57
(1) Programele de studii universitare de masterat reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare şi se finalizează prin nivelul 7 din Cadrul european al calificărilor, denumit în continuare EQF/CEC, şi din CNC. Acestea au, de regulă, durata de 1-2 ani şi corespund unui număr minim de credite de studii transferabile, cuprins între 60 şi 120.
(2) Diploma de licenţă a absolvenţilor unor programe de studii de 5 sau 6 ani din cadrul învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, este echivalentă cu diploma de studii universitare de masterat.
(3) Un program de studiu universitar de masterat poate viza obţinerea unei calificări existente în RNC sau a unei calificări noi, care se înscrie şi se înregistrează în RNC, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 58
(1) Programele de studii universitare de masterat pot fi:
a) masterat profesional, orientat preponderent spre formarea competenţelor profesionale;
b) masterat de cercetare, orientat preponderent spre formarea competenţelor de cercetare ştiinţifică. Programele de studii universitare de masterat de cercetare se organizează exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă, reglementată conform art. 32 alin. (1) lit. a);
c) masterat didactic, organizat exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă.
(2) În categoria programelor de studii universitare de masterat profesional se încadrează şi:
a) masteratul profesional de conducere interarme, orientat exclusiv pe evoluţia ofiţerilor în cariera militară, organizat de către instituţiile de învăţământ superior militar din cadrul Ministerului Apărării Naţionale;
b) masterat MBA/Executive MBA, ce oferă educaţie managerială, în concordanţă cu tendinţele şi practicile pieţei;
c) masteratul profesional pentru formarea iniţială a ofiţerilor/ofiţerilor de poliţie din Ministerul Afacerilor Interne.
Art. 59
(1) Acreditarea pentru o instituţie de învăţământ superior a unui domeniu de studii universitare de masterat, împreună cu stabilirea numărului maxim al studenţilor care pot fi şcolarizaţi şi cărora li se poate acorda diplomă, se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau străinătate, înregistrată în EQAR, conform art. 248 alin. (2) şi (3).
(2) În cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii universitare de masterat, programele de studii promovate sunt stabilite anual de către senatul universitar şi comunicate Ministerului Educaţiei până la data de 1 februarie a fiecărui an, pentru a fi publicate centralizat.
(3) Instituţiile de învăţământ superior pot stabili parteneriate cu operatorii economici, asociaţii profesionale şi/sau instituţii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de masterat care să răspundă cerinţelor pieţei muncii.
(4) Ministerul Educaţiei alocă, pentru studiile universitare de masterat la forma de învăţământ cu frecvenţă un număr de granturi de studii finanţate de la buget, pentru instituţiile de învăţământ superior de stat.
SUBSECŢIUNEA 2: B. Admiterea
Art. 60
(1) Pot candida la programe de studii universitare de masterat absolvenţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă.
(2) Instituţiile de învăţământ superior elaborează regulamente specifice prin care se reglementează modalitatea de admitere la programele de studii universitare de masterat, precum şi desfăşurarea acestora, în conformitate cu metodologia-cadru aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Programele de masterat MBA/Executive MBA se organizează în regim dual sau cu taxă. Finanţarea studiilor de masterat MBA/Executive MBA poate fi realizată şi de către angajator.
SECŢIUNEA 12: Studii universitare de doctorat
SUBSECŢIUNEA 1: A. Organizarea
Art. 61
(1) Studiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permit dobândirea unei calificări de nivelul 8 din EQF/CEC şi din CNC. Acestea se desfăşoară în conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Instituţiile de învăţământ superior adoptă prin hotărâre a senatului universitar, la propunerea CSUD, regulamentul propriu privind studiile universitare de doctorat.
(2) Programele de studii universitare de doctorat se organizează în şcoli doctorale. Şcolile doctorale se pot organiza de o instituţie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumită în continuare IOSUD, recunoscută ca atare de Ministerul Educaţiei, pe baza acreditării.
(3) Instituţiile de învăţământ superior pot dobândi recunoaşterea calităţii de IOSUD în urma procesului de evaluare externă a calităţii, în condiţiile prevăzute în cadrul titlului IV privind asigurarea calităţii în învăţământul superior.
(4) Un IOSUD poate încheia parteneriate pentru desfăşurarea de programe de studii universitare de doctorat cu alte instituţii de învăţământ superior şi/sau cu unităţi de cercetare-dezvoltare.
(5) Academia Română are calitatea de IOSUD şi se supune prevederilor legale privind evaluarea periodică în vederea menţinerii acreditării şi pentru acreditarea de domenii de studii universitare de doctorat. Studenţii-doctoranzi înmatriculaţi în cadrul Academiei Române au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca studenţii-doctoranzi din instituţiile de învăţământ superior.
(6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri:
a) doctorat ştiinţific, care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinţifică originală, relevantă internaţional, pe baza unor metode ştiinţifice, organizat numai la forma de învăţământ cu frecvenţă. Doctoratul ştiinţific este o condiţie pentru cariera profesională în învăţământul superior şi cercetare;
b) doctorat profesional, în domeniile artelor, sportului, ale ştiinţelor militare, respectiv pentru învăţământul universitar dual, care are ca finalitate producerea de cunoaştere originală pe baza aplicării metodei ştiinţifice, a reflecţiei sistematice sau a cercetării aplicative asupra unor creaţii artistice, asupra unor performanţe sportive de înalt nivel naţional şi internaţional sau asupra unor teme de importanţă practică şi care constituie o bază pentru cariera profesională în învăţământul superior şi în cercetare, în domeniile vizate.
(7) Studiile universitare de doctorat dispun, în cadrul instituţional al IOSUD, de sisteme proprii şi specifice de conducere şi administrare a programelor de studii şi cercetare, inclusiv la nivelul şcolilor doctorale. La nivelul IOSUD funcţionează CSUD. La nivelul fiecărei şcoli doctorale funcţionează consiliul şcolii doctorale. Aceste structuri funcţionează conform prevederilor prezentei legi şi ale Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat prevăzut la alin. (1).
Art. 62
(1) Programul de studii universitare de doctorat se desfăşoară sub coordonarea unui conducător de doctorat şi cuprinde:
a) un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate, în cadrul şcolii doctorale;
b) un program individual de cercetare ştiinţifică sau de cercetare aplicativă, după caz, pentru domeniile în care se organizează doctorat profesional.
(2) În domeniile de studii reglementate la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat respectă reglementările aplicabile acestora.
(3) Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 4 ani. În situaţii speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile, sau redusă cu un an, la solicitarea doctorandului, cu avizul conducătorului de doctorat şi cu aprobarea senatului universitar.
(4) O şcoală doctorală poate recunoaşte, conform regulamentului propriu privind studiile universitare de doctorat şi în condiţiile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat şi/sau a unor stagii de cercetare ştiinţifică, desfăşurate în ţară sau în străinătate, în instituţii de învăţământ superior sau în centre de cercetare recunoscute, precum şi recunoaşterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de masterat de cercetare.
(5) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condiţiile stabilite prin regulamentul propriu privind studiile universitare de doctorat. Durata acestor studii se prelungeşte corespunzător cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate.
(6) Modul de desfăşurare a programului de studii universitare de doctorat, conform alin. (1), este stabilit de conducătorul de doctorat, cu consultarea studentului-doctorand, şi avizat de consiliul şcolii doctorale.
Art. 63
(1) Studiile universitare de doctorat se organizează cu finanţare de la bugetul de stat, în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite.
(2) Finanţarea studiilor de doctorat poate fi realizată şi de persoane juridice de drept privat sau de institute de cercetare-dezvoltare, pe baza unui contract cu instituţia de învăţământ superior.
(3) Prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei se alocă anual, pentru studiile universitare de doctorat, un număr de locuri egal cu numărul de granturi. În metodologia de calcul al finanţării instituţiilor de învăţământ superior se vor avea în vedere costurile, pe domenii şi tipuri ale doctoratului, pentru programul de studii avansate şi pentru programul de cercetare.
(4) Alocarea locurilor şi a granturilor către IOSUD se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale la forma cu frecvenţă şi nu includ cuantumul burselor individuale la forma cu frecvenţă redusă.
Art. 64
Doctoratul se poate desfăşura în limba română, într-o limbă a minorităţilor naţionale sau într-o limbă de circulaţie internaţională, conform contractului de studii doctorale încheiat între IOSUD, conducătorul de doctorat şi studentul-doctorand.
Art. 65
(1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă, caz în care studentul-doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă ţară sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători de doctorat din instituţii diferite din România, pe baza unui acord scris între instituţiile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat şi în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeaşi IOSUD.
(2) IOSUD poate angaja, pe bază de contract, specialişti din străinătate care deţin dreptul legal de a conduce doctorat.
SUBSECŢIUNEA 2: B. Admiterea
Art. 66
Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolvenţii cu diplomă de masterat sau echivalentă acesteia, iar numărul cumulat de credite de studii transferabile dobândite, pentru ciclul de studii universitare de licenţă şi de masterat, să fie de cel puţin 300.
SUBSECŢIUNEA 3: C. Studentul-doctorand
Art. 67
(1) Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat, respectiv pe durata cuprinsă între înmatriculare şi până la finalizarea programului de studii universitare de doctorat, persoana înscrisă în programul de studii are calitatea de student-doctorand. Studenţii-doctoranzi pot fi încadraţi de către instituţia de învăţământ superior ca asistenţi de cercetare sau asistenţi universitari, pe perioadă determinată.
(2) Pe toată durata activităţii, studentul-doctorand beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate, precum şi de asistenţă medicală şi stomatologică gratuită în condiţiile prevăzute de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de contractul-cadru, fără plata contribuţiilor sociale obligatorii reglementate prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Studentul-doctorand poate desfăşura activităţi didactice remunerate, în limita normei de asistent universitar, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 68
(1) Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat este asimilată, conform legislaţiei domeniului pensiilor, pentru stabilirea stagiului de cotizare.
(2) După susţinerea tezei de doctorat, IOSUD eliberează o adeverinţă care atestă perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat.
SUBSECŢIUNEA 4: D. Conducătorul de doctorat
Art. 69
(1) Pot fi conducători de doctorat persoanele care au obţinut dreptul de conducere de doctorat anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi persoanele care obţin atestatul de abilitare şi devin membre ale unei şcolii doctorale din cadrul unei IOSUD, pe bază de contract individual de muncă.
(2) Se pot înscrie în vederea obţinerii atestatului de abilitare numai persoanele care au diplomă de doctor şi care îndeplinesc standardele minimale naţionale elaborate de Comisia Naţională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, denumită în continuare CNATDCU, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Persoanele interesate în dobândirea calităţii de conducător de doctorat se adresează unei instituţii de învăţământ superior acreditate, recunoscute ca IOSUD, cu o cerere în acest scop.
(4) Pentru realizarea etapelor prevăzute la alin. (5), CSUD din cadrul IOSUD numeşte o comisie de specialitate, denumită în continuare comisia de abilitare, formată din cel puţin 3 persoane, care au calitatea de conducător de doctorat, în ţară sau în străinătate. Cel puţin două dintre persoane îşi desfăşoară activitatea în alte IOSUD decât aceea organizatoare, respectiv aceea din care provine candidatul.
(5) Procesul de abilitare, la nivelul unei IOSUD, cuprinde următoarele etape:
a) redactarea unei teze de abilitare care prezintă, în mod documentat, realizările profesionale obţinute ulterior obţinerii diplomei de doctor, prin care probează originalitatea şi relevanţa contribuţiilor academice, ştiinţifice şi profesionale;
b) constatarea de către comisia de abilitare a îndeplinirii de către candidat a standardelor stabilite de IOSUD, care nu pot fi sub nivelul standardelor minimale naţionale elaborate de CNATDCU. După constatare, comisia de abilitare stabileşte data susţinerii publice a tezei de abilitare;
c) susţinerea publică a tezei de abilitare în faţa unei comisii de abilitare care adoptă o rezoluţie de admitere sau de respingere a tezei de abilitare;
d) rezoluţia de admitere sau de respingere a tezei de abilitare pronunţată de comisia de abilitare, împreună cu dosarul depus de către candidat, se transmite de CSUD senatului universitar, în vederea validării;
e) în situaţia în care rezoluţia comisiei de specialitate este de admitere a tezei de abilitare şi aceasta este validată de către senatul universitar, instituţia de învăţământ superior transmite CNATDCU dosarul tezei de abilitare, în vederea verificării.
(6) Procesul de abilitare, la nivelul Ministerului Educaţiei, cuprinde următoarele etape:
a) analizarea dosarului tezei de abilitare, pentru a verifica respectarea standardelor minimale prevăzute la alin. (2) de către CNATDCU;
b) adoptarea avizului de către CNATDCU în vederea emiterii ordinului ministrului;
c) emiterea ordinului ministrului educaţiei pentru acordarea atestatului de abilitare, pe baza avizului CNATDCU;
d) comunicarea către IOSUD implicată în procesul de abilitare a ordinului ministrului privind atestatul de abilitare.
(7) Verificarea dosarului prevăzut la alin. (5) lit. b) presupune analiza procedurii administrative desfăşurate la nivelul instituţiei de învăţământ superior. Metodologia de obţinere a atestatului de abilitare se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(8) Specialiştii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituţii de învăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate pot obţine atestatul de abilitare după cum urmează:
a) specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România prin emiterea ordinului ministrului educaţiei de acordare a atestatului de abilitare;
b) specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în una din instituţiile de învăţământ superior, din afara ţărilor prevăzute la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior ale lumii dobândesc automat atestatul de abilitare prin emiterea ordinului ministrului educaţiei de acordare a atestatului de abilitare. Ministerul Educaţiei stabileşte o listă a instituţiilor de învăţământ superior, din afara ţărilor prevăzute la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior ale lumii în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
c) specialiştii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor instituţii din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit. a) sau b), pot obţine atestatul de abilitare în România fie printr-o convenţie internaţională de recunoaştere reciprocă, fie conform prevederilor alin. (5) şi (6).
(9) Un conducător de doctorat poate îndruma studenţi-doctoranzi numai în domeniul pentru care a obţinut acest drept.
(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (9), la înfiinţare, un nou domeniu de studii universitare de doctorat poate funcţiona cu conducători de doctorat din aceeaşi ramură de ştiinţă.
(11) Abilitarea se poate desfăşura în limba română sau într-o limbă oficială a Uniunii Europene.
Art. 70
(1) Un conducător de doctorat nu poate îndruma simultan studenţi-doctoranzi decât într-o singură IOSUD, excepţie făcând doctoratele conduse în cotutelă.
(2) Un conducător de doctorat poate îndruma simultan 8 studenţi-doctoranzi. Prin excepţie, pot fi îndrumaţi până la maximum 12 studenţi-doctoranzi/conducător numai cu aprobarea senatului universitar, dar nu pentru mai mult de 20% din conducătorii de doctorat dintr-o şcoală doctorală.
(3) Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate, conducătorii de doctorat sunt remuneraţi în conformitate cu legislaţia în vigoare.
SUBSECŢIUNEA 5: E. Teza de doctorat
Art. 71
(1) Teza de doctorat se elaborează conform cerinţelor stabilite de IOSUD prin Regulamentul propriu privind studiile universitare de doctorat şi în concordanţă cu reglementările prevăzute în Regulamentul-cadru privind studiile universitare de doctorat.
(2) Comisia de susţinere publică a tezei de doctorat, denumită în continuare comisie de doctorat, este propusă de conducătorul de doctorat şi aprobată de conducerea IOSUD. Comisia de doctorat este alcătuită din minimum 5 membri: preşedintele, ca reprezentant al IOSUD, conducătorul de doctorat şi cel puţin 3 referenţi din ţară sau din străinătate, specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat şi din care cel puţin 2 îşi desfăşoară activitatea în afara IOSUD respective. Membrii comisiei de doctorat au diplomă de doctor şi au cel puţin funcţia didactică de conferenţiar universitar sau de cercetător ştiinţific gradul II ori au calitatea de conducător de doctorat, în ţară sau în străinătate.
(3) IOSUD are obligaţia ca înaintea susţinerii publice a tezei de doctorat să verifice teza de doctorat prin intermediul unui program informatic de depistare a similitudinilor, în conformitate cu Regulamentul-cadru privind studiile universitare de doctorat. Verificarea se realizează pe baza standardelor cuprinse în Ghidul naţional privind redactarea tezelor de doctorat, elaborat de către CNATDCU. Rezultatele analizei vor fi puse la dispoziţia studentului-doctorand şi comisiei de doctorat.
(4) Teza de doctorat se susţine în şedinţă publică în faţa comisiei de doctorat, după evaluarea de către toţi referenţii şi depunerea referatelor acestora cu cel puţin 15 zile înainte de susţinerea tezei. Susţinerea tezei de doctorat poate avea loc în prezenţa a cel puţin 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu participarea fizică obligatorie a preşedintelui comisiei şi a conducătorului de doctorat, ceilalţi membri ai comisiei putând participa şi în sistem sincron online. Susţinerea publică include obligatoriu o sesiune de întrebări din partea membrilor comisiei de doctorat şi a publicului.
(5) Pe baza susţinerii publice a tezei de doctorat, a rapoartelor referenţilor, a declaraţiei privind originalitatea lucrării şi a analizei privind gradul de similitudine, comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra acordării diplomei de doctor, cu respectarea standardelor minimale elaborate de CNATDCU pentru acordarea diplomei de doctor.
(6) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de cercetare ştiinţifică, precum şi standardele minimale aferente domeniului, comisia de doctorat propune acordarea diplomei de doctor, propunere care se înaintează împreună cu dosarul de doctorat, în maximum 30 de zile calendaristice, către CNATDCU.
(7) În termen de 90 de zile calendaristice de la primirea dosarului de doctorat, CNATDCU emite un aviz conform, cu privire la respectarea procedurii administrative desfăşurate la nivelul IOSUD şi respectarea criteriilor minimale pentru acordarea diplomei de doctor. Procedura administrativă include ca pas distinct verificarea declaraţiei privind originalitatea lucrării şi a analizei privind gradul de similitudine.
(8) În termen de 30 de zile calendaristice de la primirea avizului conform, instituţia de învăţământ superior emite decizia de acordare a diplomei de doctor, semnată de rector, întocmeşte şi eliberează diploma de doctor.
(9) În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat procesul de validare a tezei de doctorat, IOSUD primeşte din partea CNATDCU o motivare scrisă de invalidare, iar dosarul poate fi retransmis CNATDCU pentru reevaluare după remedierea motivelor care au stat la baza invalidării, potrivit procedurii prevăzute la alin. (7).
(10) În cazul neîndeplinirii standardelor minimale necesare acordării diplomei de doctor, comisia de doctorat va preciza elementele care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi va solicita o nouă susţinere publică a tezei. A doua susţinere publică a tezei are loc în faţa aceleiaşi comisii de doctorat ca în cazul primei susţineri. În cazul în care nici la a doua susţinere publică nu sunt îndeplinite standardele minimale, diploma de doctor nu va fi acordată, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(11) În cazul în care CNATDCU decide că procedura administrativă desfăşurată la nivelul IOSUD nu a respectat prevederile Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat, dosarul de doctorat va fi transmis înapoi către IOSUD pentru a fi reanalizat şi completat. Acesta poate fi retransmis CNATDCU pentru o nouă analiză, conform prevederilor alin. (7).
(12) Numele şi prenumele titularului tezei de doctorat, numele şi prenumele conducătorului de doctorat, respectiv numele şi prenumele membrilor comisiei de doctorat sunt date publice. Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redactează şi în format digital. În domeniul artelor, teza de doctorat poate fi însoţită de înregistrarea pe suport digital a creaţiei artistice originale. Teza de doctorat şi anexele sale vor fi disponibile pentru consultare 90 de zile calendaristice, înainte de susţinerea publică, pe platforma naţională gestionată de UEFISCDI, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în domeniul drepturilor de autor. După emiterea diplomei de doctor, teza de doctorat, în format tipărit, se arhivează la biblioteca instituţiei de învăţământ superior, cu termen permanent.
(13) În perioada în care teza de doctorat se află în transparenţă, înaintea susţinerii publice, orice persoană fizică sau juridică poate formula observaţii cu privire la existenţa unor abateri de la standardele de etică şi deontologie profesională, inclusiv din perspectiva existenţei plagiatului. Observaţiile pot fi depuse online sau la registratura instituţiei de învăţământ superior unde are loc susţinerea. Observaţiile se consemnează într-un raport care va fi transmis IOSUD pentru analiză şi decizie în vederea validării susţinerii publice a tezei de doctorat şi face parte din dosarul de doctorat.
(14) Dacă studentul-doctorand nu optează pentru publicarea distinctă a tezei sau a unor capitole din aceasta, forma digitală a tezei rămâne publică şi va putea fi accesată liber pe platforma naţională gestionată de UEFISCDI, inclusiv după emiterea deciziei de acordare a diplomei de doctor. Tezei i se va atribui o licenţă de protecţie a dreptului de autor.
(15) Dacă studentul-doctorand optează pentru publicarea distinctă a tezei de doctorat sau a unor capitole din aceasta, el primeşte un termen de graţie de maximum 24 de luni pentru realizarea acestei publicări, timp în care teza de doctorat, în format digital, devine inaccesibilă publicului. După expirarea termenului de graţie, în cazul în care în platforma gestionată de UEFISCDI nu a fost încărcată nicio notificare cu privire la publicarea distinctă a tezei, documentul în format digital devine automat liber accesibil, cu atribuirea unei licenţe de protecţie a dreptului de autor.
(16) După publicarea tezei sau a unor capitole din aceasta, autorul are obligaţia de a notifica IOSUD asupra acestui fapt şi de a transmite indicaţia bibliografică şi un link către publicaţie, care vor fi făcute apoi publice pe platforma naţională gestionată de UEFISCDI.
(17) După decizia de acordare a diplomei de doctor, în termen de maximum 180 de zile, IOSUD are obligaţia transmiterii către Biblioteca Naţională a României a unui exemplar tipărit al tezei de doctorat şi al anexelor acesteia, conform Legii nr. 111/1995 privind Depozitul legal de documente, republicată, exemplar destinat Fondului intangibil, precum şi a unui exemplar digital al acestora, pe suport electronic, destinat consultării la cerere, la sediul Bibliotecii Naţionale a României, de către orice persoană interesată, în condiţiile respectării reglementărilor legale în vigoare.
(18) IOSUD are obligaţia de a elabora şi adopta regulamente privind standardele de calitate care trebuie respectate în elaborarea tezei de doctorat.
(19) Nerespectarea regulilor de deontologie profesională sau pentru existenţa plagiatului poate atrage răspunderea publică a IOSUD.”
DOWNLOAD FULL ARTICLE
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.