O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc – modificări (Legea nr. 124/2015)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 15 alin. (4) lit. c) prevedea faptul că operaseră jocuri de noroc la distanţă, aşa cum erau prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. h)-n) în România şi fără să declare şi să plătească sumele datorate conform respectivei ordonanţe de urgenţă. Operatorii care exploatau jocurile de noroc la distanţă prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. h)-n), care nu achitaseră taxele de licenţă şi de autorizare, precum şi alte sume datorate, erau introduşi pe o «listă neagră» a organizatorilor nelicenţiaţi până la clarificarea situaţiei şi erau scoşi din «lista neagră» doar prin decizia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. Condiţiile de introducere şi de scoatere a operatorilor în «lista neagră» erau reglementate prin ordin al preşedintelui O.N.J.N.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 15 alin. (6) lit. a) în partea introductivă și lit. (i) avea următorul conținut: pentru jocurile tip slot-machine, numărul minim de mijloace de joc care puteau fi exploatate de acelaşi operator economic este de 100 de slot-machine, care puteau fi exploatate în cadrul aceleiaşi locaţii sau în locaţii diferite. Dacă numărul autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc plătite de organizator scădea sub numărul prevăzut în respectiva ordonanţă de urgenţă, licenţa de organizare a jocurilor de noroc se revoca de drept, fără îndeplinirea altor proceduri prealabile. Numărul de slot-machine, pentru fiecare locaţie, era de:

(i) sală de jocuri – minimum 20 slot-machine pentru municipiul Bucureşti sau minimum 15 slot-machine în alte locaţii decât municipiul Bucureşti. Pentru spaţiile în care se desfăşuara acest gen de activitate, ca activitate principală, în aceste locaţii se puteau desfăşura şi alte activităţi economice, inclusiv cele prevăzute de respectiva ordonanţă de urgenţă. Pentru această categorie se acorda Autorizaţie Clasa A, conform punctului 1 subpunctul II din anexa ce făcea parte integrantă din respectiva ordonanţă de urgenţă.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 16 alin. (1) prevedea faptul că operatorii economici care deţineau licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi exploatau, pe bază de autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, jocuri tip slot-machine, puteau organiza sisteme de tip „jack-pot” prin interconectarea jocurilor tip slot-machine dintr-o locaţie, dacă se utilizau sisteme de joc de tip „mistery”, sau a aparatelor de acelaşi tip, dacă se utilizau sisteme de joc de tip „progresiv”. Organizatorii sistemelor de tip „jack-pot”, pentru fiecare sistem, notificau acest fapt O.N.J.N.-ului anterior începerii exploatării activităţii, parametrii de definire a algoritmului aleatoriu de acordare a premiilor, precum şi valoarea maximă a premiilor ce poate fi atinsă, seriile jocurilor tip slot-machine interconectate în sistem şi locaţia/locaţiile în care sunt exploatate acestea. Organizatorii de jocuri de noroc erau obligaţi să informeze O.N.J.N. cu privire la mutarea mijloacelor de joc pentru care deţineau autorizaţie de exploatare anterior realizării operaţiunii.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 16 alin. (4) prevedea faptul că operatorii economici care deţineau licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi exploatau, pe bază de autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor puteau organiza turnee de poker în baza unui regulament aprobat de comisie şi cu condiţia plăţii taxei de organizare. Cuantumul taxei de organizare anuale era cel stabilit prin anexa la respectiva ordonanţă de urgenţă şi constituia venit la bugetul de stat.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 17 alin. (10) prevedea: Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. aproba o listă a laboratoarelor din România şi din statele membre ale Uniunii Europene, sau din celelalte state semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European ori din Confederaţia Elveţiană, care puteau face teste pentru echipamentele de jocuri de noroc şi pentru software-ul care contribuia la conectarea on-line a jocurilor de noroc, aproba tipurile şi modificările aduse unor astfel de echipamente testate de aceste laboratoare, care puteau fi fabricate şi importate pentru a fi operaţionale în România. Condiţiile legale care trebuiau îndeplinite pentru introducerea în listă, cerinţele pentru testarea echipamentelor pentru jocuri de noroc şi a software-ului jocurilor de noroc, precum şi procedura pentru efectuarea inspecţiilor, se stabileau prin normele de aplicare ale respectivei ordonanţe de urgenţă şi prin ordin al preşedintelui O.N.J.N. Echipamentele pentru jocuri de noroc şi software-ul, care nu sunt aprobate de Comitet, nu puteau funcţiona pe teritoriul României.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 17 alin. (11) dispunea: Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. instituia o „listă neagră” a organizatorilor de jocuri de noroc nelicenţiaţi în România. „Lista neagră” care conţinea organizatorii de jocuri care desfăşurau ori desfăşuraseră activităţi de jocuri de noroc nelicenţiate era iniţiată la propunerea direcţiilor de specialitate din cadrul O.N.J.N., iar aprobarea pentru introducerea şi eliminarea din „lista neagră” se făcea cu respectarea prevederilor respectivei ordonanţe de urgenţă, ale normelor de aplicare ale acesteia şi ale ordinului preşedintelui O.N.J.N. O.N.J.N. publica pe site-ul propriu „lista neagră” actualizată a acestor organizatori nelicenţiaţi.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 19 alin. (1) prevedea: Controlul tehnic al maşinilor, instalaţiilor, dispozitivelor, meselor de jocuri de noroc şi al altor mijloace de joc, cu excepţia celor pentru care existau certificate recunoscute la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, în Turcia sau într-un stat care era parte contractantă la Acordul privind Spaţiul Economic European sau al programelor informatice care nu făceau parte integrantă din mijlocul de joc respectiv, se exercita de către Biroul Român de Metrologie Legală sau de către organisme de evaluare a conformităţii acreditate în acest scop de către Asociaţia de Acreditare din România – Organismul Naţional de Acreditare, denumite în continuare firme specializate în domeniu şi aprobate de Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. Condiţiile legale pe care trebuia să le îndeplinească organismele de evaluare a conformităţii acreditate în acest scop de către Asociaţia de Acreditare din România – Organismul Naţional de Acreditare, denumit în continuare RENAR, se stabilesc prin ordin al preşedintelui O.N.J.N.

Art. 19 alin. (4) dispunea faptul că normele tehnice de verificare utilizate de Biroul Român de Metrologie Legală şi de firmele specializate în domeniu, se stabileau prin ordin comun al preşedintelui O.N.J.N. şi al ministrului economiei, comerţului şi turismului. Tarifele practicate pentru activităţile de control tehnic în domeniul jocurilor de noroc se stabileau prin ordin comun al preşedintelui O.N.J.N. şi al ministrului finanţelor publice.

În sfârșit, art. 19 alin. (5) stabilea faptul că în normele tehnice de verificare utilizate de Biroul Român de Metrologie Legală şi de firmele specializate în domeniu se cuprindea şi verificarea drepturilor de utilizare asupra programelor informatice utilizate, cu evidenţierea distinctă a verificării efectuate şi a rezultatelor acesteia în documentele eliberate de Biroul Român de Metrologie Legală şi de către firme specializate în domeniu.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 19 alin. (8) prevedea: Controlul mijloacelor de joc utilizate pentru exploatarea jocurilor de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune, indiferent de modul constructiv sau operaţional al acestora, se realiza de către Biroul Român de Metrologie Legală şi de firmele specializate în domeniu.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 19¹ alin. (1) stabilea: Controlul tehnic, monitorizarea şi supravegherea pentru jocurile de noroc prevăzute la art. 10 alin. (1) din respectiva ordonanţă de urgenţă, se realiza exclusiv de către Direcţiile de specialitate din cadrul O.N.J.N.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 20 alin. (1) prevedea faptul că operatorii economici care desfăşurau activităţi de: producţie, distribuţie, reparaţii şi întreţinere pentru mijloacele de joc, import, export, achiziţie intracomunitară, livrare intracomunitară sau alte activităţi cu componente sau mijloace de joc, în scopul comercializării sau utilizării, sub orice formă, pe teritoriul României, erau obligaţi să obţină licenţă de la Comitetul de supraveghere al O.N.J.N. De asemenea, au obligaţia ca în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării operaţiunilor de producţie, import, export, achiziţie sau livrare intracomunitară în documentele contabile, sau a operaţiunilor de comercializare ori utilizare sub orice formă pe teritoriul României, conform prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să declare aceste mijloace de joc O.N.J.N., conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

De asemenea, art. 20 alin. (3) stabilea faptul că erau interzise producerea, importul, distribuirea, deţinerea, instalarea de mijloace de joc pe teritoriul României, în scopul organizării de jocuri de noroc, astfel cum acestea erau definite prin respectiva ordonanţă de urgenţă, fără licenţă şi fără notificarea O.N.J.N. Scopul organizării jocurilor de noroc se prezuma dacă mijlocul de joc era identificat la sediul social, la punctele de lucru, în anexele acestora sau în mijloacele de transport utilizate de operatorii economici care aveau în obiectul de activitate organizarea de jocuri de noroc, precum şi în orice spaţiu public în care se aflau mijloace de joc, indiferent de proprietarul acestora.

În sfârșit, art. 20 alin. (6) dispunea faptul că operatorii economici care desfăşurau activităţi conexe în domeniul jocurilor de noroc la distanţă în România, respectiv: operatorii care ofereau management şi facilităţi de găzduire pe platforma lor de jocuri, procesatorii de plăţi, producătorii şi distribuitorii de software, afiliaţii, certificatori şi auditori, erau obligaţi să obţină licenţă de la Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. pentru desfăşurarea acestui gen de activităţi, conform prevederilor normelor de aplicare ale respectivei ordonanţe de urgenţă.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 21 alin. (6) prevedea faptul că partenerii, acţionarii, membrii echipei manageriale şi ai corpului de control al organizatorului licenţiat de jocuri de noroc, proprietarul sau chiriaşul unui local în care se desfăşurau jocuri de noroc, angajaţii operatorului de jocuri de noroc şi personalul O.N.J.N., nu puteau participa la jocuri de noroc operate în România.

Alte prevederi ale Legii nr. 124/2015

Potrivit art. II alin. (1), operatorii economici care deţin licenţă de organizare şi autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, valabilă la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi nu doresc continuarea activităţii în noile condiţii pot desfăşura această activitate până la data expirării autorizaţiilor, cu respectarea prevederilor art. 27 din O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a următoarelor condiţii:

a) în cazul în care societatea se află în perioada de valabilitate a licenţei, pentru perioada tranzitorie, societatea are obligaţia ca pentru desfăşurarea activităţii să achite taxa de licenţă în cuantumul prevăzut de vechea normă legală, licenţa fiind valabilă până la data expirării ultimei autorizaţii;

b) autorizaţiile de exploatare aprobate până la data de 13 februarie 2015 îşi menţin valabilitatea, cu condiţia achitării acestora în cuantumul prevăzut la data acordării;

c) până la data expirării tuturor autorizaţiilor de exploatare deţinute, organizatorii de jocuri de noroc menţionaţi mai sus nu vor fi obligaţi să întregească numărul minim de mijloace de joc autorizate.

La alin. următor prevede faptul că la operatorii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei legi şi nu doresc continuarea activităţii pentru care au fost licenţiaţi se instituie obligativitatea efectuării unei inspecţii fiscale până la data expirării ultimei autorizaţii.

Conform art. II alin. (3), Operatorii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei legi şi nu doresc continuarea activităţii pentru care au fost licenţiaţi nu vor mai putea solicita o nouă licenţă decât după un interval de 12 luni de la expirarea autorizaţiei/ultimei autorizaţii.

La alin. (4) prevede faptul că de la data intrării în vigoare a respectivei, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi (iii) din O.U.G. nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.

Conform alin. (5), condiţiile referitoare la numărul de mijloace de joc/locaţii şi cuantumul garanţiilor rămân valabile până la expirarea autorizaţiei/ultimei autorizaţii.

Potrivit alin. (6), conectarea aparatelor de joc tip slot-machine, astfel cum sunt definite la art. 10 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (O.N.J.N.), precum şi celelalte condiţii referitoare la numărul minim de mijloace de joc şi constituirea garanţiilor pentru cei care continuă activitatea în noile condiţii se vor realiza până la data de 31 decembrie 2015.

Conform alin. (7), Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. poate acorda drept de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc la distanţă, până la data de 31 decembrie 2015, operatorilor economici care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) depun documentele doveditoare ale societăţii;

b) deţin un cont bancar pentru depozitarea banilor jucătorilor deschis la o bancă din România;

c) probează faptul că software-ul utilizat pentru desfăşurarea jocurilor de noroc la distanţă a fost certificat de către un laborator specializat, autorizat să funcţioneze pe teritoriul României, într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un alt stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European ori în Confederaţia Elveţiană – care deţine certificare ISO 17025;

d) desemnează un reprezentant autorizat al societăţii, în cazul în care aceasta este înregistrată într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau într-un alt stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, reprezentant care trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României şi puteri reprezentative într-o măsură în care el este împuternicit pentru încheierea contractelor în numele persoanei străine şi pentru reprezentare în faţa autorităţilor de stat şi a instanţelor din România;

e) probează faptul că sistemul informatic central al organizatorului are un sistem de înregistrare şi de identificare a participanţilor la joc şi prezintă auditarea întregului sistem de către un laborator specializat, autorizat să funcţioneze pe teritoriul României, într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un alt stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European ori în Confederaţia Elveţiană – care deţine certificare ISO 27001;

f) dovedeşte că echipamentele de comunicaţii şi punctul central unde este amplasat sistemul informatic central al organizatorului sunt pe teritoriul României sau pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene ori pe teritoriul unui alt stat membru al Acordului privind Spaţiul Economic European sau în Confederaţia Elveţiană;

g) prezintă dovada plăţii în avans a taxelor prevăzute în O.U.G. nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Se datorează taxă de autorizare pentru toţi participanţii la joc care accesează platforma de joc de pe teritoriul României şi toţi participanţii la joc cetăţeni români care nu au rezidenţă fiscală într-un alt stat;

h) pune la dispoziţie datele privitoare la cifra de afaceri a companiei şi un plan de afaceri;

i) pune la dispoziţie o listă a contractelor pe care le deţine cu: procesatorul de plăţi, platforma de joc, auditor, certificator şi afiliaţi, chiar dacă aceştia nu deţin în prezent licenţă în România;

j) pune la dispoziţia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. o declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal al operatorului, din care să reiasă faptul că a desfăşurat/nu a desfăşurat, prin intermediul unei platforme de joc personalizate la nivelul organizatorului, jocuri de noroc la distanţă în România, pentru toţi participanţii la joc care au accesat platforma de joc de pe teritoriul României şi toţi participanţii la joc cetăţeni români care nu au rezidenţă fiscală într-un alt stat;

k) pune la dispoziţie orice alte documente sau informaţii solicitate de O.N.J.N.;

l) toată corespondenţa, documentele şi informaţiile solicitate de O.N.J.N. vor fi puse la dispoziţie în limba română, certificate de un traducător autorizat, după caz.

La alin. (8) prevede faptul că, prin derogare de la prevederile O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, nu este considerată infracţiune în sensul art. 23 alin. (1) desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie a jocurilor de noroc la distanţă până la data de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă organizatorii de jocuri de noroc la distanţă care au operat în România plătesc taxele de licenţă pentru perioada în care au operat şi taxa de autorizare în cuantum de 20% din veniturile organizatorului aşa cum sunt definite la art. 1¹ din ordonanţă. Pentru calculul taxei de autorizare prevăzute în prezentul alineat organizatorul are obligaţia să pună la dispoziţia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. un audit financiar din care să reiasă sumele încasate de la jucători cu titlul de taxă de participare la joc şi premiile acordate (inclusiv „jack-pot”-ul) pentru fiecare tip de joc pe o zi/lună calendaristică sau, după caz, pentru jocurile de noroc în care organizatorul încasează un comision de la participanţii/câştigătorii la jocurile de noroc, încasările obţinute (comisioanele reţinute de la participanţii la joc), respectiv cota-parte din suma percepută de organizator, conform regulamentelor de joc pe o zi/lună calendaristică. Plata celor două taxe în cuantumurile prevăzute în prezentul alineat exonerează de răspundere penală şi fiscală firmele care au desfăşurat activitatea de jocuri de noroc la distanţă până la termenul prevăzut în respectivul alineat.

DOWNLOAD NEWS ARTICLE