Invocarea excepțiilor privind protecția datelor care au caracter personal în materia executării silite
Augustin Fuerea - martie 5, 20224. Excepțiile specifice care pot fi invocate în materia executării silite
Excepțiile specifice profesiilor juridice, în general, și materiei executării silite, în special, își au originile tot în domeniul material de aplicare a prevederilor Regulamentului[23]. Potrivit art. 2 alin. (2) lit. d), Regulamentul nu se aplică prelucrării datelor care au caracter personal „de către autoritățile competente în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării sancțiunilor penale, inclusiv al protejării împotriva amenințărilor la adresa siguranței publice și al prevenirii acestora”. Conceptul, cu valențe juridice deosebite, folosit de două ori în enunțul de mai sus, este cel cu trimitere la „scopul prevenirii”. De ce? Pentru că acțiunile care se pot derula într-un astfel de scop pot fi multiple, uneori dobândind forme și conținuturi diferite, chiar abstracte și anterioare săvârșirii infracțiunilor. Datele care au caracter personal, solicitate în acest scop, îndeosebi în cazul în care acțiunile în afara legii nu se mai săvârșesc, prevenția atingându-și ținta, este posibil, într-o interpretare strict juridică să se aprecieze că solicitările entităților abilitate nu au fost întemeiate, nejustificându-se[24]. Este necesară administrarea probelor și prezentarea lor operatorului de date sau nu? Controversa a existat și, sigur, va continua să existe. De asemenea, se pune întrebarea dacă persoana vizată trebuie să fie sau nu informată cu privire la solicitarea în cauză, chiar dacă, în mod firesc, nu i se cere consimțământul?
Regulamentul nu se aplică în situațiile enumerate la art. 2 alin. (2) lit. d), dar se aplică un alt act juridic al Uniunii Europene, și anume Directiva (UE) 2016/680[25], directivă care, apreciem că, în substanța prevederilor sale, guvernează cele mai importante excepții de la aplicarea Regulamentului și care, poate nu întâmplător, a fost publicată în aceeași zi în care a fost publicat și Regulamentul (UE) 2016/679[26]. Directiva a fost transpună prin Legea nr. 363/2018[27], dar reflectarea conținutului său este prezentă și în alte norme de drept intern[28].
Așa cum se precizează chiar în preambulul Directivei 2016/680, la considerentul 5, unul dintre motivele pe care se întemeiază adoptarea acesteia se referă la faptul că Directiva 95/46/CE, la nivelul anului 2016 fiind în vigoare, nu se aplica prelucrării datelor cu caracter personal în cursul exercitării unei activități care se înscria în domeniul de aplicare a „dreptului comunitar”, cum sunt activitățile în domeniul cooperării judiciare în materie penală și al cooperării polițienești.
Potrivit considerentului 22 din preambulul Directivei, Autoritățile publice[29] cărora le sunt divulgate date cu caracter personal în conformitate cu o obligație legală pentru exercitarea misiunii lor oficiale „nu ar trebui să fie considerate drept destinatari în cazul în care primesc date cu caracter personal care sunt necesare pentru desfășurarea unei anumite anchete de interes general, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern”. Autoritățile respective trebuie să aibă în vedere faptul că prelucrarea datelor care au caracter personal trebuie să respecte normele aplicabile privind protecția datelor, în conformitate cu scopurile prelucrării. Astfel, „orice prelucrare a datelor cu caracter personal trebuie să fie legală, echitabilă și transparentă față de persoanele fizice în cauză, iar prelucrarea trebuie să fie făcută numai pentru scopuri specifice prevăzute de lege”[30]. Directiva admite faptul că autoritățile care aplică legea au posibilitatea de a desfășura activități „precum investigațiile sub acoperire sau supravegherea video”, dar condiționează această posibilitate de scopul activității, în sensul că acestea trebuie să se desfășoare pentru a preveni, depista, investiga sau urmări penal fapte prevăzute de legea penală și calificate drept infracțiuni. Aceleași activități sunt admise și în cazul în care scopul lor este acela de a executa sancțiuni penale. În această categorie sunt incluse și protecția împotriva fraudei și a „prevenirii amenințărilor la adresa securității publice, în măsura în care sunt prevăzute de lege și constituie o măsură necesară și proporțională într-o societate democratică, ținându-se seama în mod corespunzător de interesele legitime ale respectivei persoane fizice”[31].
Directiva conține o serie de detalii pentru ca informațiile din domeniul protecției datelor care au caracter personal să fie prelucrate în mod „echitabil”. Pentru a se respecta această regulă a „prelucrării echitabile” este necesar să fie îndeplinite cerințele impuse prin acest act juridic, și anume[32]: persoanele fizice „trebuie să fie informate cu privire la riscurile, normele, garanțiile și drepturile în materie de prelucrare a datelor acestora cu caracter personal”, dar și cu privire la „modul în care urmează să își exercite respectivele drepturi”; „scopurile specifice în care datele cu caracter personal sunt prelucrate (…) trebuie să fie explicite, legitime și să fie determinate la momentul colectării datelor”; mai mult, „datele cu caracter personal (…) trebuie să fie adecvate și relevante pentru scopurile în care sunt prelucrate”; datele cu caracter personal colectate nu trebuie să fie excesive și nu trebuie „stocate mai mult timp decât este necesar pentru îndeplinirea scopului în care sunt prelucrate”; „datele cu caracter personal (…) trebuie prelucrate doar în cazul în care scopul prelucrării nu poate fi îndeplinit, în mod rezonabil, prin alte mijloace”.
O altă prevedere ce are incidență pentru materia noastră este cea de la considerentul 30 al preambulului Directivei, în cuprinsul căruia se face referire la procedurile judiciare, proceduri în cadrul cărora „declarațiile care conțin date cu caracter personal se bazează pe o percepție subiectivă a persoanelor fizice și nu sunt întotdeauna verificabile”. În consecință, principiul exactității datelor „nu ar trebui să se aplice exactității unei declarații, ci doar faptului că o anumită declarație a fost făcută”.
Necesitatea realizării unui echilibru just între transparență și confidențialitate nu este o noutate la nivelul Uniunii Europene, în materie. Amintim, în acest sens, Directiva (UE) 2019/1023[33] privind restructurarea și insolvența, care, din punctul de vedere al armonizării legislațiilor naționale, pentru o bună interoperabilizare normativă și instituțională, în plan vertical și orizontal, raportându-se la Regulamentul (UE) 2016/679, sub aspectul diferențelor de forță juridică între cele două acte juridice ale UE, autoritățile naționale sunt în situația de a pune în aplicare și a respecta acest echilibru.
În ceea ce privește Legea nr. 363/2018, prin care a fost transpusă Directiva (UE) 2016/680, vizând domeniile la care am făcut deja referire, potrivit art. 1 alin. (2), prelucrarea datelor care au caracter personal pentru realizarea activităților de menținere și asigurare a ordinii și siguranței publice se realizează numai dacă acestea sunt prevăzute de lege și sunt necesare pentru prevenirea unui pericol cel puțin asupra vieții, integrității corporale sau sănătății unei persoane ori a proprietății acesteia, precum și pentru combaterea infracțiunilor”. Relevantă pentru domeniul executării silite este precizarea potrivit căreia între scopurile enunțate se regăsește, alături de cel referitor la „prevenirea unui pericol cel puțin asupra vieții unei persoane”, și cel privind „proprietatea acesteia”.
Primul alineat al art. 3 este, de asemenea, relevant pentru domeniu, deoarece se menționează faptul că legea se aplică „prelucrării datelor cu caracter personal de către autoritățile competente”, în cazul nostru Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești din România, prin executorii judecătorești.
Legiuitorul român, luând în considerare definiția consacrată prin Directiva (UE) 2016/680[34], la art. 4 lit. g) al Legii nr. 363/2018, precizează că „autoritate competentă” poate fi „orice autoritate publică sau orice alt organism sau entitate învestită cu exercițiul autorității de stat, competentă în materie de prevenire, descoperire, cercetare, urmărire penală și combatere a infracțiunilor sau de executare a pedepselor, inclusiv în materia menținerii și asigurării ordinii și siguranței publice”.
Relevantă pentru domeniul executării silite este Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Stimulează reflecții și trebuie analizat faptul dacă, potrivit art. 1 alin. (1) lit. b), între autoritățile și instituțiile publice cu atribuții de „de reglementare, informare și control în domeniu”, se regăsește și Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești din România, respectiv executorii judecătorești, alături de unitatea de informații financiare a României, adică Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Această clarificare este importantă, deoarece, potrivit art. 11, toate aceste autorități, în cazul în care acționează în domeniul de aplicare al legii, „cooperează în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și a activităților de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului”.
Potrivit alin. (3) al art. 1, Oficiul coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțarea terorismului la nivel național, în cooperare cu autoritățile implicate, dar „cu asigurarea protecției datelor cu caracter personal”.
În continuare, legiuitorul stabilește conținutul noțiunii de „organism de autoreglementare”. Astfel, potrivit lit. n) a art. 2, „organism de autoreglementare înseamnă uniunile, corpurile profesionale sau alte forme asociative ale profesiilor reglementate, care au competențe de reglementare a activității membrilor lor, prin emiterea de regulamente și instrucțiuni privind activitatea și conduita etică a membrilor, de control și supraveghere a exercitării atribuțiilor legale ale acestora”.
Potrivit art. 5 alin. (1) lit. f), intră sub incidența legii, sub aspectul entităților raportoare, inclusiv „notarii publici, avocații, executorii judecătorești și alte persoane care exercită funcții juridice liberale în cazul în care acordă asistență pentru întocmirea sau perfectarea de operațiuni pentru clienții lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale ori elemente ale fondului de comerț, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienților, operațiuni sau tranzacții care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcționării sau administrării unei societăți; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăți, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum și în cazul în care participă în numele sau pentru clienții lor în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; crearea, funcționarea sau administrarea de fiducii, societăți, fundații sau structuri similare”.
O notă de un real interes întâlnim la art. 6 alin. (1) lit. d), potrivit căruia „entitățile raportoare (…) sunt obligate să transmită un raport pentru tranzacții suspecte exclusiv Oficiului dacă acestea cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că (…) în orice alte situații sau cu privire la elemente care sunt de natură să ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivația tranzacției, cum ar fi existența unor anomalii față de profilul clientului, precum și atunci când există indicii că datele deținute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuză să le actualizeze ori oferă explicații care nu sunt plauzibile”.
Măsurile standard de cunoaștere a clientului includ date care au caracter personal: „client sau beneficiar real”, „asigurări de viață” sau „al altor tipuri de asigurări”.
Articolul 15 precizează, la alin. (1) lit. a), că „identificarea clienților și a beneficiarilor reali cuprinde cel puțin în cazul persoanelor fizice – toate datele de stare civilă prevăzute în documentele de identitate”. Remarcăm faptul că acestea sunt date care au caracter personal, de asemenea, încadrate între excepțiile specifice.
Există o serie de riscuri, vulnerabilități, amenințări cu privire la datele care au caracter personal, persoanele vizate cărora le aparțin și actele/documentele care le includ.
a) datele care au caracter personal, întâlnite și în materia executării silite și care, ca regulă, sunt protejate, ori, ca excepție pot fi transmise, în anumite condiții, sunt: numele, prenumele și domiciliul debitorului și creditorului – persoană fizică menționate în cererea de executare silită (art. 664 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură civilă, denumit, în continuare, pr. civ.); onorariul executorului judecătoresc, al avocatului, expertului, traducătorului și interpretului [art. 670 alin. (3) pct. 2-4 C. pr. civ.]; dacă din lege nu rezultă contrariul, pentru toate actele de executare efectuate în cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să încheie procese-verbale care vor cuprinde următoarele mențiuni: numele și calitatea celui care încheie procesul-verbal; numele și domiciliul (…) debitorului și creditorului; semnătura executorului, precum și când este cazul, a altor persoane interesate în executare sau care asistă la efectuarea actului de executare; ștampila executorului judecătoresc [art. 679 alin. (1) lit. b), e) l) și m) C. pr. civ.]; numele și prenumele judecătorilor instanțelor care dispun executarea silită, judecătorul sindic învestit cu procedura de insolvență[35]; conținutul scrisorilor, imaginile din fotografii, tablourile personale sau de familie, ca bunuri neurmăribile [art. 727 lit. e) C. pr. civ.]; incapacitatea temporară de muncă, maternitatea ș.a. [art. 729 alin. (4) și (7) C. pr. civ.]; remunerația administratorului-sechestru (art. 748 C. pr. civ.); numele sau denumirea și adresa potențialului cumpărător [art. 754 alin. (1) C. pr. civ.] ș.a.
b) actele care conțin date care au caracter personal pot fi: comunicarea actelor de procedură de către executorul judecătoresc fie personal, fie prin intermediul agentului său procedural (art. 672 C. pr. civ.); citarea la ultimul domiciliu, în situația în care debitorul (persoană fizică) nu mai are domiciliul cunoscut– cu privire la decăderea debitorului din beneficiul termenului de plată [ 675 alin. (2) C. pr. civ.]; notificarea executorului judecătoresc [cazul obligațiilor alternative art. 676 alin. (1) C. pr. civ.]; citarea terțului [art. 680 alin. (2) C. pr. civ.]; înștiințarea colectivă prin citație a tuturor moștenitorilor defunctului la domiciliul acestora [art. 688 alin. (2) C. pr. civ.]; registrele ținute în cazul creanțelor bănești rezultate din înscrierile contabile [document solicitat potrivit art. 692 alin. (2) C. pr. civ.]; cererea depusă la executorul judecătoresc, care conține date care au caracter personal: persoană fizică, bunuri ș.a. [art. 692 alin. (1)-(4) C. pr. civ.]; copia de pe cererea de intervenție și de pe documentele justificative care se comunică creditorului urmăritor [art. 693 alin. (1) C. pr. civ.]; copia certificată a încheierii de încuviințare a cererii de intervenție [art. 694 alin. (1) C. pr. civ.]; întocmirea anunțurilor și publicațiilor de vânzare [art. 700 alin. (1) C. pr. civ.]; încheierea de încetare a executării [art. 703 alin. (2) C. pr. civ.]; contestația la executare, formulată de către „cei interesați sau vătămați prin executare” [art. 712 alin. (1) C. pr. civ.]; hotărârea judecătorească sau arbitrală [art. 713 alin. (1) C. pr. civ.]; înștiințarea privind înființarea popririi [art. 717 alin. (1) pct. 2 C. pr. civ.]; încheierea de încuviințare a executării sau somația [art. 715 alin. (1) pct. 3 C. pr. civ.]; contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc [art. 715 alin. (2) C. pr. civ.]; contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu [art. 715 alin. (3) C. pr. civ.]; copiile certificate de executorul judecătoresc de pe actele de executare contestate [art. 717 alin. (2) C. pr. civ.]; hotărârea pronunțată cu privire la contestație [art. 718 alin. (1) C. pr. civ.]; cererile adresate judecătorului-sindic pe calea ordonanței președințiale având ca obiect măsuri vremelnice privind ridicarea, suspendarea și suspendarea provizorie a măsurilor de executare silită luate de organele de executare fiscală, în cazurile în care executarea silită a fost începută de acestea în temeiul art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014[36]; hotărârea de admitere sau de respingere a contestației [art. 720 alin. (4) C. pr. civ.]; înscrisurile privind sechestrul asupra bunurilor deja identificate [art. 739 alin. (1) și (2) C. pr. civ.]; certificatul de înmatriculare și cartea de identitate a vehiculului sechestrat [art. 740 alin. (1) C. pr. civ.]; procesul-verbal de sechestru [art. 740 alin. (1) C. pr. civ.]; polița de asigurare negociabilă [art. 740 alin. (5) C. pr. civ.]; documentele care se găsesc în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare și alte registre de publicitate [art. 741 alin. (2) C. pr. civ.]; documentele întocmite pentru publicitatea sechestrului în Registrul comerțului, în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, registrul succesoral ținut de Camera Notarilor Publici și alte registre de publicitate [art. 742 alin. (1) C. pr. civ.]; procesul-verbal de sechestru (art. 744 C. pr. civ.); copia certificată a procesului-verbal de sechestru [art. 743 alin. (3) C. pr. civ.]; comunicarea și înmânarea citaților, în general [de exemplu, art. 744 alin. (3) C. pr. civ.]; caietul de sarcini [art. 757 alin. (5) C. pr. civ.]; cererea de expertiză [art. 758 alin. (5) C. pr. civ.]; publicațiile și anunțurile de vânzare care cuprind numele, prenumele și domiciliul debitorului și creditorului [art. 762 alin. (2) lit. d) C. pr. civ.], precum și numele executorului judecătoresc [art. 762 alin. (2) lit. c) C. pr. civ.]; actul de adjudecare [art. 854 lit. d) C. pr. civ.].
c) persoanele vizate ale căror date care au caracter personal pot fi colectate și prelucrate includ: executorii judecătorești; judecătorii; membrii majori ai familiei ori altă persoană majoră care participă la identificarea bunurilor urmăribile, martorii [ 680 alin. (1) C. pr. civ.]; moștenitorii sau curatorul succesiunii, în cazul în care debitorul a decedat [art. 687 alin. (2) C. pr. civ.]; curatorul special [art. 688 alin. (1) C. pr. civ.]; reprezentanții sau ocrotitorii legali în cazul minorilor sau al persoanelor puse sub interdicție judecătorească [art. 688 alin. (3) C. pr. civ.]; creditorii [art. 690 alin. (2) C. pr. civ.]; organele de executare fiscală[37]; persoana căreia urmează să i se facă comunicările în cazul în care contestatorul nu locuiește în localitatea de reședință a instanței și contestatorul [art. 716 alin. (2) C. pr. civ.]; debitorul sau terțul garant [art. 721 alin. (1) C. pr. civ.]; agentul de poliție, jandarmul sau alți agenți ai forței publice [art. 734 alin. (1) C. pr. civ.]; specialiștii pentru deschiderea localului, încăperilor, caselor de fier ș.a. (art. 736 C. pr. civ.); administratorul-sechestru desemnat de creditor [art. 739 alin. (2) C. pr. civ.]; organul de poliție rutieră [art. 740 alin. (3) C. pr. civ.]; persoana căreia i se lasă în depozit bunurile sechestrate, înscrisă în procesul-verbal de sechestru [art. 744 alin. (1) lit. g) C. pr. civ.]; soțul contestator [art. 752 alin. (3) C. pr. civ.]; terțul cumpărător [art. 754 alin. (2) C. pr. civ.] ș.a.
Cu siguranță, situația privind datele care au caracter personal, documentele în care se înscriu acestea și persoanele cărora le aparțin, relevante pentru executarea silită, este susceptibilă de îmbunătățiri/completări consistente, dacă ne raportăm la permanenta evoluție a domeniului.
5. Concluzii
Problematica datelor care au caracter personal, precum și instituirea procedurilor și a mecanismelor de protecție a acestora a fost, este și va rămâne, în continuare, de mare actualitate, dacă avem în vedere evoluțiile pe care le înregistrează viața, în general, și, în mod corelativ, datele care aparțin persoanelor fizice, în special. Înființarea Academiei de Protecție a Datelor[38], pentru a facilita și a sprijini schimburile dintre autoritățile de reglementare europene și internaționale, va răspunde exigențelor din ce în ce mai bine conturate în materie. Un motiv în plus, în sensul evoluțiilor care vor fi cunoscute în plan intern, european și internațional, îl reprezintă chiar echilibrul care trebuie consolidat între regulile instituite în domeniu și excepțiile care pot fi invocate, inclusiv în materia executării silite.
[23] Directiva 95/46/CE, la art. 3, nu distinge între domeniul material și cel teritorial. Aceasta face vorbire doar de „Domeniul de aplicare”, precizând, în cuprinsul celor două alineate, cazurile în care se aplică prevederile sale, respectiv situațiile în care nu se aplică.
[24] A se vedea pct. 12 din preambulul Directivei (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului, publicată în JO L 119, 4.5.2016.
[25] Precitată.
[26] 4 mai 2016, JO L119 (ambele au fost adoptate la data de 27 aprilie 2016).
[27] Legea nr. 363/2018, privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 7 ianuarie 2019.
[28] De exemplu, Decizia nr. 133/2018 a ANSPDCP privind aprobarea procedurii de primire și soluționare a plângerilor.
[29] Aici sunt incluse: autoritățile fiscale și vamale, unitățile de investigare financiară, autoritățile administrative independente sau autoritățile piețelor financiare, responsabile de reglementarea și de supravegherea piețelor valorilor mobiliare.
[30] Potrivit considerentului 26 din preambulul Directivei.
[31] Idem.
[32] Idem.
[33] Directiva (UE) 2019/1023 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 (Directiva privind restructurarea și insolvența), publicată în JO L 172, 26.6.2019.
[34] Art. 3 pct. 7.
[35] Decizie de admitere RIL nr. 17/2020.
[36] Potrivit Decizie de admitere RIL 17/2020.
[37] Idem.
[38] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, Protecția datelor ca pilon al capacitării cetățenilor și al abordării UE privind tranziția digitală ‒ doi ani de aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor, Bruxelles, 24.6.2020, COM(2020) 264 final.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.