Incriminarea violenței în familie în legislații internaționale
Julieta-Cristina Popa - noiembrie 6, 2016În acest sens, concomitent cu această infracţiune au mai fost introduse în Codul penal o serie de alte reglementări privitoare la înăsprirea condiţiilor de sancţionare a anumitor infracţiuni şi care, urmăresc combaterea fenomenului violenţei domestice. Totodată, conţinutul infracţiunii de viol a fost extins incluzând în condiţiile de existenţa orice fel de acte sexuale, chiar şi penetrarea cu diferite obiecte, atâta timp cât aceste acte au loc fără consimţământul femeii.
O altă reglementare priveşte protejarea minorilor şi a altor rude apropiate în urma violării grave a integrităţii. În acest sens, dacă un bărbat comite o serie de acte de violenţă în mod repetat (exploatare sexuală, viol, agresiune etc.) asupra unei femei cu care este sau a fost căsătorit sau a coabitat ori coabitează, şi prin această îi diminuează încrederea în sine, instanţa îi poate aplica agresorului pe lângă pedeapsa pentru infracţiunea iniţială: lovituri, vătămări, viol etc. şi o pedeapsă pentru infracţiunea de violare gravă a integrităţii femeii. Aceasta prevedere da posibilitatea instanţei de a lua în considerare toate circumstanţele în care s-a produs agresiunea, fapt ce-i permite acesteia să pronunţe pedepse mult mai severe în funcţie de gravitatea şi frecvenţa actelor de violenţă. Cerinţa esenţială impusă, pentru că instanţa să pronunţe o condamnare pentru infracţiunea de violare gravă a integrităţii femeii, o reprezintă comiterea actelor de violenţă în mod repetat, iar urmarea acesteia să ducă la o scădere a încrederii în sine a femeii abuzate. Pedeapsa prevăzută pentru această infracţiune este o pedeapsă privativă de libertate cu o durată cuprinsă între 6 luni şi 6 ani.
Legii privind serviciile sociale i se aduc îmbunătăţiri printr-o nouă reglementare care impune autorităţilor responsabile de serviciile sociale la nivel local să acţioneze astfel încât să asigure victimelor violenţei domestice ajutor şi suport în vederea îmbunătăţirii situaţiei acestora. Procedura urmăririi penale se pune în mişcare la orice reclamaţie a unei persoane care deţine dovezi despre săvârşirea un act de violenţă în familie, nefiind necesară o plângere din partea victimei, iar retragerea plângerii din partea victimei nu înlătură răspunderea penală. Emiterea ordinului de interdicţie pentru protejarea victimei împotriva agresorului, este condiţionată de începerea unui proces de divorţ. O altă măsură de protecţie este prevăzută în Legea privind interdicţia de vizită, adoptată în anul 1988, conform căreia i se dă dreptul oricărei persoane care este hărţuită să ceară procurorului un ordin de interdicţie prin care să i se obstrucţioneze agresorului orice contact cu aceasta prin orice fel de mijloace şi indiferent de motiv. Această măsura poate fi dispusă pe o perioadă de maximum un an, cu posibilitatea prelungirii pe încă un an, dacă situaţia o impune.
Potrivit completării aduse Legii privind interdicţia de vizită în anul 2003, aceasta măsură poate fi cerută atât de poliţie cât şi de serviciile sociale. Totodată, în cazul în care situaţia o cere, procurorul poate dispune o măsură împotriva agresorului prin care să-i interzică acestuia să se apropie de locuinţa victimei, de locul de muncă sau să frecventeze anumite locuri pe care victima le uzitează în mod obişnuit. Aceste măsuri pot fi dispuse de către procuror doar împotriva agresorilor care nu coabitează cu victima (foşti soţi ori concubini). Dacă victima locuieşte cu agresorul, aceasta poate obţine un astfel de ordin dacă există dovezi ca victimei îi sunt puse în pericol viaţa, integritatea corporală, liniştea sau libertatea sa. Măsură poate fi dispusă pe un termen ce nu poate depăşi 30 de zile, existând însă posibilitatea prelungirii cu încă 7 zile dacă situaţia o impune. Nerespectarea măsurii constituie infracţiune, pedepsită cu amendă sau cu o pedeapsă privativă de libertate de până la un an, existând şi posibilitatea extinderea ariei geografice a interdicţiei.
Ministerul suedez de sănătate şi probleme sociale a numit o comisie guvernamentală în anul 1993 însărcinată cu cercetarea actelor de violenţa împotriva femeilor şi care să emită recomandări în vederea combaterii acestui tip de violenţă. Prin raportul final încheiat în iunie 1995, Comisia a atras atenţia organelor asupra problemei pe care o reprezintă violenţa familială. Aceasta recomandare a determinat statul suedez să intensifice măsurile de protecţie şi prevenţie. Pentru aceasta, s-a dispus ca fiecare comisariat de poliţie să pune la dispoziţia victimelor un echipaj de intervenţie în caz de urgenţă, existând chiar şi posibilitatea asigurării unei gărzi de corp pentru victimă, iar dacă situaţia o impune putând să ofere victimei şi posibilitatea de a-şi schimba identitatea. Din anul 1994, în Suedia există Centrul Naţional pentru Femeile Maltratate sau Violate, unde femeile pot primi ajutor medical de urgenţă şi totodată pot beneficia de servicii sociale de protecţie din partea poliţiei precum şi de consiliere juridică.
Statele Unite ale Americii
În America, acum 40 de ani agresorul era obligat de poliţia venită la domiciliu în urma unei reclamaţii, să alerge câteva străzi în jurul locuinţei sale până se calmează. Astăzi, în unele state din SUA violenţa în familie este considerată ca fiind o crimă majoră care nu poate fi tolerata şi căreia trebuie să i se acorde toată atenţia. Urmare acestor considerente, SUA a adoptat în anul 1995 o lege, promulgata în 1994, împotriva violenţei femeilor (Violence Against Women Act) care asigura milioane de dolari din bugetul federal pentru a ajuta victimele violentei domestice, incluzând fonduri pentru asistenţă legală, adăposturi, examen medical, sesiuni de instruire a poliţiştilor, judecătorilor şi avocaţilor. Totodată, printr-un ordin general s-a înfiinţat un Departament responsabil cu întărirea aspectelor legale de protecţie a victimelor şi de punere sub acuzare a suspecţilor în cazurile de violenţa familială, atunci când exista suficiente elemente care să indice prezenţa unor asemenea acte. Acest ordin general este în concordanţă cu prevederile Codului Penal din SUA. O particularitate a acestui ordin consta în definirea distinctă a noţiunii de violenţa domestică şi cea de violenţa familială. În acest sens violenţa domestică este definită ca „abuzul comis împotriva unui adult sau adolescent care este angajat cu un partener într-o relaţie de tipul: familială, concubinaj, separare, prietenie”, iar violenţa familială este definită ca fiind „acel tip de violenţa domestică care include orice formă de abuz împotriva familiei şi/sau locatarilor casei, de asemenea”. Familia şi/sau locatarii includ: „soţ/soţie, fost (a) soţ/soţie, părinte, copil sau orice persoană care locuieşte permanent sau în mod regulat în casa”. Potrivit aceluiaşi ordin noţiunea de abuz consta în „cauzarea sau încercarea de a cauza cu sau fără intenţie vătămări corporale, sau în faptul că victima percepe pericolul unei vătămări corporale grave asupra şa sau asupra unei alte persoane”.
Totodată conform acestor prevederi, departamentelor de poliţie le revine obligativitatea raportării în scris a tuturor incidentele de acest tip, precum şi tinerea unei evidente cât mai exacte a tuturor cazurilor prelevate în instanţă privitor la ordinele de protecţie pe care aceasta le eliberează. În privinţa procedurii, organele abilitate trebuie să depună toate eforturile pentru a identifica victima reală a atacului. Arestarea are loc atunci când suspectul a fost identificat şi când exista dovezi certe care indică o încălcare a legii.
În lupta pentru oprirea violentei domestice în SUA se lucrează continua la nivel legislativ şi social. În 17 decembrie 2005 Congresul SUA a adus la zi şi a extins Legea împotriva violenţei domestice promulgata în 1994. Despre această nouă lege s-a spus că ea asigură resurse pentru oraşele Americii de care acestea au nevoie pentru a combate violenţa domestică, pentru a proteja victimele, precum şi pentru sancţionarea autorilor actelor de violenţă. În Statele Unite, victimele criminalităţii, indiferent de statutul de imigrare sau de cetăţenie, pot accesa asistenţa oferită de agenţiile guvernamentale şi neguvernamentale, care poate include consiliere, translatori, găzduire în regim de urgenţă şi chiar asistenţă financiară.
Numerele de telefon la nivel naţional sau „hotlines” au operatori care sunt instruiţi să ajute victimele 24 de ore pe zi în mod gratuit.
În ce priveşte violului conjugal, în SUA acesta este ilegal în toate cele 50 de state.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.