Incriminarea violenței în familie în legislații internaționale
Julieta-Cristina Popa - noiembrie 6, 2016Nici Codul familiei, care deşi permite divorțul fără a condiţiona înaintarea acestuia în baza vreunui motiv, nu conține prevederi specific privitoare la custodia copilului său la dreptul de vizită dacă părintele este abuziv. Legislaţia rusă nu conţine reglementari nici în privinţa violului conjugal şi nici a agresiunii sexuale, indiferent de legătura dintre victima şi agresor. Potrivit art. 195, 196 Cod procedura penală, dacă este raportată violența sexuală, victimele sunt obligate prin lege să obțină documentația specifică de leziuni de la un expert medico-legal, înainte de a depune plângerea. Articolul 131 Cod penal incriminează violul, cu pedepse mai mari pentru cazurile care implică o victimă minor, mai mulţi violatori sau moartea victimei, fără a face referire la violul asupra unui membru al familiei.
Rusia a rămas în urmă faţă de mulți dintre vecinii săi post-sovietici cu privire la această problemă. În Lituania, de exemplu, datorită existenţei unei legi privind violenţa domestică, numărul de cazuri de violenţă intrafamiliala s-a redus cu 70%. Conform estimărilor realizate de Ministerului de Interne, între 10.000 și 14.000 de femei din Rusia mor în fiecare an ca urmare a rănilor provocate de soți sau parteneri, iar 36.000 suportă bătăi. Acesta este unul dintre motivele pentru care femeile sunt reticente în a-şi reclama soții sau partenerii pentru abuz. Un alt motiv ar fi existenţa unui număr foarte mic (aproximativ 20) de adăposturi de stat pentru victimele violenței domestice în Rusia. Cu adăposturi limitate în întreaga țară, multe femei simt că nu au unde să meargă pentru a scăpa de violență. Potrivit Centrului Naţional ANNA pentru prevenirea violenței în Rusia, guvernul a operat aproximativ 23 de adăposturi pentru femei în întreaga țară.
În anul 2013 moartea tragică a unei tinere din Rusia a readus atenția asupra unei probleme care a fost mult timp redusă și ignorata, şi anume lipsa unei legi a violenței domestice. Ca urmare a amploarei pe care a luat-o fenomenul violenței domestice în Rusia, în februarie 2013 a fost înaintat un proiect de lege prin care violența în familie să fie recunoscută ca o crimă. Acelaşi proiect prevede şi posibilitatea împuternicirii organelor de poliție și a instanțelor de a emite ordine de restricție, precum şi introducerea măsurii obligatorii prin care infractorii să se supună consilierii. Noua lege se vrea a fi îndreptată nu doar spre pedepsirea actelor de violenţă domestică, ci şi spre prevenirea acestui fenomen, de aceea proiectul de lege ţine cont şi de dependenţa financiară a femeilor şi de controlul emoţional asupra lor. În cazul în care acest proiect de lege va fi semnat, va marca un progres în Rusia.
Spania
Legislaţia spaniolă incriminează printr-o infracţiune specifică în Codul penal actele de violenţă domestică. Un alt act legislativ care cuprinde reglementări ale incriminării actelor de violenţă în familie este Legea privind protecţia victimelor de tratamentele inumane, adoptată în 1999. Această lege a modificat Codul penal spaniol, prin introducerea unor noi măsuri de protecţie. Potrivit acestei legi, instanţa de judecată, pe lângă pedeapsa aplicată pentru anumite infracţiuni distinct enumerate, mai poate aplica o pedeapsă complementară. Astfel, judecătorul poate interzice agresorului să se apropie de domiciliul victimei ori să intre în contact cu aceasta prin orice mijloace, sau de a se prezenta la domiciliul acesteia pe o perioadă de cel mult 5 ani. Totodată, judecătorul poate lua măsuri de protejare a victimei sau de atribuire a locuinţei însă, cu condiţia de a fi iniţiat procesul de divorţ.
Totodată, conform Legii privind protecţia victimelor de tratamentele inumane, dacă actele de violenţă fizică sau psihică asupra soţiei, fostei soţii sau asupra altor persoane cu care întreţine sau a întreţinut relaţii asemănătoare relaţiilor de familie se săvârşesc în mod obişnuit, acestea constituie infracţiunea distinctă de tortură şi alte agresiuni împotriva integrităţii morale şi este susceptibilă de o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Pentru stabilirea caracterului obişnuit al actelor de violenţă familială se ţine seama atât de intensitatea, cât şi de frecvenţa acestora. Dacă actele de violenţă nu se săvârşesc în mod obişnuit, atunci acestea vor fi încadrate, potrivit dreptului comun, în infracţiuni de omor, vătămare corporală, viol, etc. Legătura dintre agresor şi victimă constituie circumstanţă agravantă, circumstanţa de care instanţa va ţine seama la aplicarea pedepsei. În Spania violul în interiorul familiei a fost recunoscut de Tribunalul Suprem în 1995.
Violenţa manifestată în cadrul cuplului reprezintă o circumstanţă agravantă a infracţiunii de agresiune şi rănire, care necesită sancţiuni mult mai severe. Astfel, art. 147 din Codul penal, referitor la agresiune şi rănire în varianta tip, prevede în dispoziţiile sale, o condamnare la o pedeapsă privativă de libertate cuprinsă între 6 luni şi 3 ani, însă, dacă violenţa se manifestă în interiorul cuplului, sancţiunea poate urca de la 2 la 5 ani de închisoare.
Declanşarea procedurii penale împotriva agresorului nu necesită nici în Spania o plângere din partea victimei, declanşarea acesteia având loc şi în urma denunţului unei alte persoane care are cunoştinţă despre săvârşirea vreunui act de violenţă domestică, iar retragerea plângerii din partea victimei nu înlătură răspunderea penală. Dacă poliţia constata săvârşirea unor astfel de acte, aceasta are obligaţia de a trimite parchetului procesele-verbale întocmite în cursul intervenţiilor. Instituţiile publice sau serviciile sociale au, la rândul lor, obligativitatea de a sesiza parchetul dacă au informaţii despre cazuri de violenţă familială. Măsurilor de protecţie de care beneficiază victimele violenţei familiale, în baza ordinului de restricţie, pot fi emise cu titlu provizoriu pe durata desfăşurării procesului penal, sau ca pedeapsă complementară. Dacă aceste măsuri sunt încălcate, agresorii sunt susceptibili de o pedeapsă privativă de libertate cuprinsă între 3 luni şi un an, sau la muncă în folosul comunităţii pentru o perioadă cuprinsă între 90 şi 120 de zile. Prin ordinul de restricţie, instanţa îi poate interzice agresorului să revină la domiciliul conjugal, să se apropie sau să ia contact cu anumite persoane ori să se prezinte în anumite locuri.
Legea privind ordinul de protective a victimelor violentei domestice, îndreptăţeşte instanţa de a emite ordine de protecţie care,dispun măsuri de natură penală şi/sau civilă. Măsurile de natura penală vor fi dispuse într-un termen de maximum 72 de ore de la data introducerii cererii, iar măsurile civile sunt cerute în mod expres. Aceste măsurile privesc acordarea folosinţei domiciliului comun victimei, încredinţarea minorilor etc., şi pot fi dispuse pe o perioadă de maximum 30 de zile, cu excepţia situaţiei în care victima înaintează o cerere de desfacere a căsătoriei, când termenul se prelungeşte cu 30 de zile. În cazurile foarte grave de violenţa familială, instanţa are obligaţia de a pronunţa măsura de îndepărtare a agresorului pentru un termen de maximum 10 ani. Totodată, este prevăzută posibilitatea controlării modului de respectare a măsurii impuse prin mijloace electronice (exemplu:brăţara).
Pe teritoriul Spaniei,atât în cadrul instanţei competente cât şi în cadrul poliţiei există secţii specializate pentru rezolvarea problemele de violenţă împotriva femeilor. Totodată, poliţia este cea care supraveghează respectarea măsurii dispuse de instanţă, având şi dreptul de a-l aresta pe agresor dacă acesta comite acte de violenţă familială sau dacă nu respectă ordinul de restricţie emis de instanţă. Statul spaniol mai acorda asistenţă financiară victimelor violentei familiale, dacă acestea s-au aflat în incapacitate de muncă pe o perioadă mai mare de 6 luni sau dacă aceasta nu beneficiază de asigurare socială. Dacă în urma violentei familiale victimele decedează, drepturile materiale cuvenite acestora revin victimelor indirecte ale violenţei. Asistenţa financiară se acordă în urma unei decizii definitive a instanţei, iar la stabilirea cuantumului pentru ajutor se va avea în vedere salariul minim pe economie şi situaţia financiară a victimei. Totodată, dacă situaţia financiară a victimei o impune, acesteia i se poate acorda asistenţă financiară temporară până la hotărârea definitivă a instanţei, iar după rămânerea definitivă a acesteia statul poate solicita rambursarea asistenţei temporare în condiţia în care instanţa decide că nu s-a comis nici o infracţiune sau dacă victima a primit despăgubiri. De asemenea, în baza aceleiaşi legii, victimele violenţei domestice reprezintă o prioritate pentru accesul la locuinţele sociale sau aziluri.
Prin Legea Organică 1/2004, din 28 decembrie privind Măsurile de protecţie integrală împotriva violenţei domestice publicată în Monitorul Oficial al Statului nr. 313 din 29decembrie 2009, se acordă şi se garantează femeilor care sunt sau au fost victime ale violenţei domestice, o serie de drepturi pentru ca acestea să poată pune capăt relaţiei violente şi să îşi poată relua viaţa. Aceste drepturi sunt universale, în sensul că le sunt garantate tuturor femeilor care au suferit vreun act de violenţă domestică, indiferent de originea şi de religia lor sau de orice altă condiţie sau circumstanţă personală sau socială.
Situaţia rezidenţei în Spania a femeilor străine victime ale violenţei domestice[20](art. 17.1 din Legea Organică 1/2004, din 28 decembrie, privind Măsurile de protecţie integrală împotriva violenţei domestice; Legea Organică 4/2000, din 11 ianuarie, privind Drepturile şi libertăţile cetăţenilor străini în Spania şi integrarea lor socială; Regulamentul Legii Organice 4/2000, aprobat prin Decretul Regal 557/2011, din 20 aprilie 2011; Decretul Regal 240/2007, din 16 februarie 2007, privind intrarea, libera circulaţie şi rezidenţa în Spania a cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene şi ai altor state care fac parte din Acordul privind Spaţiul Economic European) include o serie de reglementări privitoare la drepturile pe care le au femeile străine victime ale violentei domestice. Astfel, pentru păstrarea dreptului de rezidenţă în caz de nulitate a căsătoriei, divorţ sau anulare a înscrierii ca un cuplu înregistrat, femeia care nu provine dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat care face parte din Acordul privind Spaţiul Economic European va trebui să dovedească că a fost victima violenţei domestice în timpul căsătoriei sau atâta timp cât a format parte dintr-un cuplu înregistrat, circumstanţă care se consideră că se poate demonstra în mod provizoriu atunci când există un ordin de protecţie în favoarea şa sau un raport al procurorului în care se semnalează existenţa indiciilor de violenţă domestică şi în mod definitiv dacă s-a pronunţat o hotărâre judecătorească din care reiese că s-au produs circumstanţele menţionate.
Protejarea femeilor străine aflate într-o situaţie ilegală şi care sunt victime ale violenţei domestice(Art. 31 bis din Legea Organică 4/2000, din 11 ianuarie, privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor străini din Spania şi integrarea lor socială; Art. 131 la 134 din Regulamentul Legii Organice 4/2000, aprobat prin Decretul Regal 557/2011, din 20 aprilie)[21] reglementează modul de aplicare a acesteia în anumite situaţii. Astfel, dacă în momentul în care se denunţă un caz de violenţă domestică se comunică situaţia ilegală a femeii străine:
– nu se va deschide procedura administrativă de sancţionare pentru şederea ilegală pe teritoriul spaniol (de altfel fiind considerate o infracţiune gravă);
– se va suspenda procedura administrativă de sancţionare care s-a deschis pentru comiterea respectivei infracţiuni înainte de depunerea reclamaţiei sau, după caz, executarea posibilelor ordinele de expulzare sau de trimitere în ţară.
După încheierea procedurii penale:
– cu o sentinţă de condamnare sau cu o hotărâre judecătorească din care reiese că femeia a fost o victimă a violenţei domestice, inclusiv prin arhivarea cauzei datorită faptului că inculpatul se află la adresă necunoscută sau prin clasarea provizorie datorită expulzării denunţatului, se va acorda femeii străine permisul de rezidenţă temporară şi de muncă pentru circumstanţe excepţionale şi, după caz, permisele solicitate în favoarea copiilor minori sau care au un handicap şi nu sunt capabili din punct de vedere obiectiv să-şi acopere propriile nevoi.
– cu o sentinţă care nu condamnă sau cu o hotărâre judecătorească din care nu se poate deduce existenţa unei situaţii de violenţă domestică i se va respinge femeii străine permisul de rezidenţă temporară şi de muncă datorat unor circumstanţe excepţionale şi, după caz, permisele solicitate în favoarea copiilor minori sau care au un handicap şi nu sunt capabili din punct de vedere obiectiv să-şi acopere propriile nevoi. În plus, îşi va pierde valabilitatea permisul provizoriu de rezidenţă şi de muncă acordat femeii străine şi, după caz, permisele provizorii acordate în favoarea copiilor minori sau care au un handicap şi nu sunt capabili din punct de vedere obiectiv să-şi acopere propriile nevoi. Şi se va deschide sau se va continua procedura administrativă de sancţionare pentru şederea ilegală pe teritoriul Spaniei.
Deşi în Spania nu există un ordin jurisdicţional extraordinar, trebuie menţionat faptul că, în cadrul ordinelor jurisdicţionale specificate, sunt create instanţe speciale în funcţie de materia abordată. Spre exemplu, există instanţe pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor, instanţe comerciale, instanţe de supraveghere a executării pedepselor sau instanţe pentru minori. Toate aceste instanţe se înscriu în jurisdicţia de drept comun, însă sunt specializate într-o anumită materie.
Alte reglementari care cuprind dispoziţii privitoare la victimele violentei domestice sunt cuprinse în Dispoziţiile referitoare la agenţii din funcţii publice victime ale violenţei bazate pe gen. Astfel,conform Planului Concilia semnat în decembrie 2005 de către guvernul Spaniei victimele violentei bazate pe sex au:
– dreptul de a cere transfer în altă unitate sau în altă localitate;
– dreptul de a fi pusă în disponibilitate, chiar dacă nu a lucrat o perioadă de timp considerată minimă – se urmăreşte ca victima să se simtă în siguranţă.
Acest drept se aplica chiar dacă victima nu a avut un loc de muncă stabil; pe parcursul primelor două luni ale perioadei de disponibilizare, persoana în cauză continuând să-şi primească salariul.
La 26 iulie 2013, Guvernul a aprobat Strategia Națională pentru eradicarea violenței împotriva femeilor pentru perioada 2013-2016. Strategia cuprinde 250 de măsuri de combatere a violenței de gen, și are un buget de 100 de milioane de euro (135 milioane dolari)[22].
Suedia
Suedia a recunoscut ca infracţiune „violarea integrităţii femeii” încă din anul 1998 , fapt pentru care a şi introdus-o în Codul penal, definind-o ca fiind repetabilitatea infracţiunilor împotriva vieţii, a libertăţii sau a infracţiunilor sexuale comise împotriva unei femei de către cel cu care aceasta a avut sau are o relaţie intimă. Această infracţiune este sancţionată cu închisoare de la 6 luni la 6 ani, iar în caz de vătămare sau rănire pedeapsa poate fi mărită. În ceea ce priveşte violul marital (recunoscut ca infracţiune distinctă încă din 1965) şi nedenunţarea infracţiunilor sexuale, acestea îşi găsesc reglementarea în infracţiuni distincte. În încercarea de a combate violenţa în familie, Guvernul suedez stabileşte 3 puncte importante de pornire în abordarea violentei împotriva femeii:
– îmbunătăţirea şi creşterea rigurozităţii legislaţiei în domeniu;
– amplificarea masurilor preventive;
– îmbunătăţirea intervenţiilor legate de femeile victime ale violentei în familie.
[21] http://www.seigualdad.gob.es/violenciaGenero/portada/home.
[22] www.msssi.gob.es/ssi/violenciaGenero/Recursos/GuiaDerechos/DOC/Rumano.
[23] http://www.state.gov.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.