Hotărârea CEDO din 12 mai 2020 în Cauza D. şi alţii împotriva României (Cererea nr. 48.395/16)
Redacția ProLege - decembrie 15, 2023Hotărârea CEDO din 12 mai 2020 în Cauza D. şi alţii împotriva României (Cererea nr. 48.395/16)
În M. Of. nr. 1117 din data de 12 decembrie 2023 s-a publicat Hotărârea CEDO din 12 mai 2020 în Cauza D. şi alţii împotriva României (Cererea nr. 48.395/16).
Vă prezentăm, în continuare, dispozițiile respectivei hotărâri.
I. Incidentul din 17 septembrie 2008
4. La 17 septembrie 2008, poliţia oraşului Borşa a primit un apel de urgenţă având ca obiect o altercaţie în desfăşurare care avea loc în faţa unui restaurant din localitate. La momentul la care ofiţerii de poliţie V.L. şi M.D. au ajuns la locul incidentului, D.D. sen., partea vătămată, fusese deja dus la spital. La momentul respectiv, nicio declaraţie de martor sau altă probă nu a fost strânsă de la locul faptei.
5. Un alt ofiţer de poliţie, G.H., s-a deplasat la spital şi a luat o declaraţie de la partea vătămată cu privire la cele întâmplate. D.D. sen. a afirmat că „fiul lui G.T.” (denumit în continuare „G.T. jr.”) l-a atacat cu un spray cu gaze lacrimogene şi apoi l-a lovit în cap cu o bâtă. G.T. jr. a continuat să îl lovească la cap chiar şi după ce acesta a căzut pe jos; alte două persoane, dintre care una lucra în restaurantul din localitate, au încercat să îl oprească pe G.T. jr., însă fără a reuşi. D.D. sen. a mai susţinut că, atunci când soţia sa (a treia reclamantă) a intrat în restaurant şi l-a văzut pe podea, a sunat la numărul de urgenţă şi a cerut ajutor. A fost dus atunci la spital pentru examinări medicale.
6. În declaraţia sa, partea vătămată a afirmat că vrea ca poliţia să acţioneze împotriva făptuitorului şi să îl sancţioneze în consecinţă. A confirmat şi că a fost informat de poliţie că era necesar să formuleze o plângere scrisă în ceea ce priveşte circumstanţele menţionate anterior.
7. La 30 septembrie 2008, partea vătămată a primit un raport medical eliberat de Serviciul de Medicină Legală Sighetu Marmaţiei, care confirma că aceasta suferise o rană deschisă la cap pe partea stângă, precum şi o contuzie minoră, posibil în urma lovirii cu un obiect dur. Leziunile necesitau între 45 şi 50 de zile de îngrijiri medicale, în cazul în care nu existau alte complicaţii.
(…)
32. La 20 decembrie 2010, procurorul de caz l-a trimis în judecată pe G.T. jr., sub acuzaţia de lovire sau alte violenţe asupra părţii vătămate (a se vedea infra, pct. 62), precum şi de tulburare gravă a ordinii publice. Procurorul a considerat că nu existau suficiente probe împotriva lui G.T. pentru tentativă de omor calificat; aceasta se baza pe faptul că intenţia lui G.T. jr. a fost de a-şi răzbuna tatăl care fusese lovit în ziua precedentă de către D.D. sen., şi nu să îi ia viaţa acestuia din urmă. În plus, documentele medicale care menţionau gravitatea leziunilor, necesitând între 18 şi 19 zile de îngrijiri medicale, demonstrau că loviturile nu fuseseră atât de puternice încât să poată duce la pierderea vieţii. În acest scop, procurorul a făcut referire şi la concluziile formulate de Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca, care arăta că partea vătămată nu a suferit un traumatism cranian.
33. Procurorul de caz a decis, de asemenea, încetarea procedurii faţă de alţi făptuitori, şi anume G.T. sen., V.D., O.D. şi F.M. A considerat relevant că în prima sa plângere partea vătămată însăşi l-a indicat pe G.T. jr. ca fiind făptuitor, fără a menţiona implicarea oricărei alte persoane (a se vedea supra, pct. 5). Mai mult, nu exista alt mijloc de probă pentru a dovedi că cei patru suspecţi au săvârşit fapta penală împotriva părţii vătămate.
34. Decizia procurorului de caz de neîncepere a urmăririi penale faţă de G.T. sen., V.D., O.D. şi F.M. nu a fost contestată de partea vătămată.
IV. Cauza penală în faţa instanţelor naţionale
35. La 9 august 2011, în timp ce procesul penal împotriva lui G.T. jr. se afla pe rolul Judecătoriei Vişeu de Sus, partea vătămată a murit.
(…)
46. La 16 octombrie 2013, Curtea de Apel Cluj a admis recursul şi a retrimis cauza instanţei inferioare pentru rejudecare. A hotărât că o corectă încadrare juridică a faptelor penale de examinat era cea de tentativă de omor calificat, dat fiind că agresorul folosise o bâtă sau o bâtă de baseball pentru a lovi la cap partea vătămată, prin care i-a produs o rană deschisă la cap. Instanţa a subliniat că în încadrarea unei fapte penale elementul esenţial era intenţia făptuitorului, şi nu neapărat numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru rănile produse.
Instanţa a criticat, de asemenea, faptul că instanţa inferioară a analizat doar probele prezentate în faţa sa, ignorând cu totul, fără nicio justificare, probele prezentate în faza de urmărire penală.
47. Cauza a fost trimisă pentru rejudecare în faţa Tribunalului Maramureş, care a reexaminat toate probele disponibile, inclusiv audiind din nou părţile.
48. La 30 septembrie 2015, tribunalul l-a condamnat pe G.T. jr. la 6 ani de închisoare pentru infracţiunea de tentativă de omor calificat.
(…)
Motivarea Curţii
(a) Principii generale
76. Cerând statului să adopte măsurile corespunzătoare pentru a proteja viaţa persoanelor aflate sub jurisdicţia sa, art. 2 impune obligaţia statului de a asigura dreptul la viaţă prin punerea în aplicare a unor norme penale eficiente pentru a descuraja săvârşirea de infracţiuni împotriva persoanei, susţinută de un mecanism de aplicare a legii pentru prevenirea, eliminarea şi sancţionarea încălcărilor unor astfel de norme. Această obligaţie impune, implicit, efectuarea unei anume forme de anchetă oficială efectivă dacă există motive pentru a crede că o persoană a suferit vătămări care i-au pus viaţa în pericol în împrejurări suspecte, chiar dacă presupusul făptuitor al atacului mortal nu este un agent al statului [a se vedea Mustafa Tunc şi Fecire Tunc împotriva Turciei (MC), nr. 24.014/05, pct. 171, 14 aprilie 2015, şi trimiterile citate].
77. Curtea a mai precizat şi că respectarea cerinţelor procedurale de la art. 2 se evaluează pe baza câtorva parametri esenţiali: caracterul adecvat al măsurilor de anchetă; promptitudinea anchetei; implicarea familiei persoanei decedate; independenţa anchetei. Aceste elemente sunt strâns legate între ele şi fiecare, considerat separat, nu este un scop în sine. Sunt criterii care, considerate împreună, permit să se evalueze gradul de eficacitate al măsurilor de anchetă (ibid., pct. 225).
78. Curtea subliniază şi că, în măsura în care ancheta duce la acuzaţii care să fie formulate în faţa instanţelor naţionale, aceasta consideră că obligaţiile procedurale în temeiul art. 2 se extind la faza procesuală a procedurilor. În astfel de cauze, procedura în ansamblul său, inclusiv faza de judecată, trebuie să îndeplinească cerinţele acestei dispoziţii din Convenţie (a se vedea Sarbyanova-Pashaliyska şi Pashaliyska împotriva Bulgariei, nr. 3.524/14, pct. 38, 12 ianuarie 2017).
79. În ultimul rând, o cerinţă de promptitudine şi rapiditate rezonabilă este implicită în acest context. Trebuie acceptat că pot exista obstacole sau dificultăţi care împiedică mersul anchetei într-o anumită situaţie. Cu toate acestea, o reacţie promptă a autorităţilor în cercetarea morţilor suspecte poate fi, în general, considerată esenţială pentru a menţine încrederea publicului că acestea respectă statul de drept şi pentru a preveni orice aparenţă de complicitate la fapte ilicite sau de toleranţă faţă de acestea (a se vedea Olewnik-Cieplinska şi Olewnik împotriva Poloniei, nr. 20.147/15, pct. 137, 5 septembrie 2019, şi trimiterile citate).
(…)
83. Curtea remarcă, de la început, că în urma plângerii penale depuse de D.D. sen. la 12 noiembrie 2008, organele de urmărire penală au luat primele măsuri în anchetă după mai mult de 4 luni de la incidentul violent de la 17 septembrie 2008, adică la 4 februarie 2009, atunci când procurorul de caz a audiat pentru prima dată partea vătămată.
84. Curtea reiterează că, în situaţia când viaţa a fost pusă în pericol cu intenţie, autorităţile trebuie să acţioneze din oficiu odată ce problema le este adusă la cunoştinţă. Nu pot lăsa la iniţiativa rudei apropiate să depună plângerea oficială sau să îşi asume răspunderea în realizarea procedurilor de anchetă. Mai mult, ancheta trebuie să fie eficientă în sensul că poate duce la identificarea şi pedepsirea celor vinovaţi. Aceasta nu este o obligaţie de rezultat, ci una de mijloace. Autorităţile trebuie să ia toate măsurile pe care le au la dispoziţie pentru colectarea probelor legate de incident, inclusiv, inter alia, declaraţii ale martorilor oculari şi probe criminalistice [a se vedea, mutatis mutandis, Al-Skeini şi alţii împotriva Regatului Unit (MC), nr. 55.721/07, pct. 165-66, CEDO 2011].
(…)
95. Prin urmare, Curtea concluzionează că, în pofida unor eforturi intermitente ale organelor de urmărire penală de a elucida circumstanţele leziunilor suferite de D.D. sen., gradul de adecvare în general al măsurilor de investigare aplicat trebuie să fie pus sub semnul întrebării. Curtea face trimitere în special la absenţa unei reacţii oportune şi adecvate din partea acestor autorităţi în fazele preliminare ale anchetei, la care se referă plângerea din prezenta cauză, inclusiv în ceea ce priveşte modul în care partea vătămată a fost implicată în anchetă. Neajunsurile au fost confirmate chiar de autorităţi atunci când au admis în două rânduri plângerile părţii vătămate care priveau tergiversarea procedurii.
96. Curtea nu poate decât să concluzioneze că deficienţele menţionate mai sus au avut inevitabil un impact negativ atât asupra eficacităţii, cât şi asupra duratei măsurilor de investigare ulterioare, prin periclitarea competenţei de a stabili faptele şi amplificarea posibilităţii ca infracţiunea să rămână nepedepsită (a se vedea, mutatis mutandis, Anna Todorova împotriva Bulgariei, nr. 23.302/03, pct. 79, 24 mai 2011).
97. În consecinţă, a fost încălcat art. 2 din Convenţie sub aspect procedural.
Hotărârea Curții:
1. declară cererea admisibilă;
2. hotărăşte că a fost încălcat art. 2 din Convenţie;
3. hotărăşte:
a) că statul pârât trebuie să plătească reclamanţilor în solidar, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, următoarele sume care trebuie convertite în moneda naţională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii:
(i) 15.000 EUR (cincisprezece mii de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral;
(ii) 8.000 EUR (opt mii de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată de reclamanţi cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecată;
b) că, de la expirarea termenului menţionat şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu trei puncte procentuale;
4. respinge cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere.
DOWNLOAD FULL ARTICLE
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.