Hotărârea CEDO din 1 martie 2022 în Cauza S. împotriva României (Cererea nr. 23.126/16)
Redacția ProLege - aprilie 5, 2023Hotărârea CEDO din 1 martie 2022 în Cauza S. împotriva României (Cererea nr. 23.126/16)
În M. Of. nr. 288 din data de 6 aprilie 2023 s-a publicat Hotărârea CEDO din 1 martie 2022 în Cauza S. împotriva României.
Vă prezentăm, în continuare, dispozițiile respectivei hotărâri.
„1. Reclamantul s-a plâns că redeschiderea urmăririi penale faţă de el şi condamnarea lui ulterioară au încălcat dreptul său la apărare, principiul egalităţii armelor, dreptul de a nu fi judecat şi pedepsit de două ori pentru aceeaşi infracţiune, dreptul la o cale de atac efectivă, precum şi principiul securităţii juridice. Acesta a invocat art. 6 şi 13 din Convenţie şi art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenţie.
(…)
5. La 3 aprilie 2013, reclamantul conducea un autovehicul pe un drum public şi a fost oprit de poliţie pentru un control de rutină. Atunci când agenţii de poliţie i-au cerut documentele autoturismului, reclamantul a recunoscut că nu posedă permis de conducere.
6. La 26 aprilie 2013, agenţii din cadrul Postului de Poliţie Comunal Târnova au început urmărirea penală faţă de reclamant, în temeiul articolului 86 alineatul (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice pentru conducerea unui autovehicul fără deţinerea unui permis de conducere.
7. La 4 noiembrie 2013, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu («procurorul») a dispus scoaterea de sub urmărire penală a reclamantului, pe motiv că fapta acestuia era lipsită de pericolul social al unei infracţiuni, având în vedere atingerea minimă adusă valorilor apărate de legea penală şi faptul că reclamantul şi-a recunoscut faptele şi le-a regretat, precum şi faptul că a cooperat cu anchetatorii. Procurorul a considerat că era necesar să se aplice reclamantului sancţiunea cu caracter administrativ a amenzii, în cuantum de 500 lei [113 euro (EUR)], care era suficientă pentru reeducarea acestuia.
9. La 13 august 2014, un procuror ierarhic superior de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara («procurorul ierarhic superior») a infirmat ca nelegală ordonanţa din 4 noiembrie 2013 şi a dispus redeschiderea urmăririi penale faţă de reclamant. Acesta a invocat articolul 335 alineatul (1) din Codul penal, care intrase în vigoare la 1 februarie 2014 şi abrogase articolul 86 alineatul (1) din Ordonanţă. În plus, procurorul ierarhic superior a trimis dosarul cauzei la un judecător de cameră preliminară pentru a examina legalitatea şi temeinicia ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale, în conformitate cu articolul 335 alineatul (4) din Codul de procedură penală.
(…)
40. Dispoziţiile relevante din vechiul Cod de procedură penală, care a fost în vigoare până la 1 februarie 2014, referitoare la ordonanţele emise de procurori prin care s-au dispus scoaterea de sub urmărire penală, pe motiv că fapta cercetată nu prezenta gradul de pericol social al unei infracţiuni, şi aplicarea sancţiunii cu caracter administrativ a amenzii sunt prezentate în Hotărârea în Cauza Mihalache.
41. Art. 335 din Codul de procedură penală, astfel cum era în vigoare la momentul faptelor, are următorul cuprins:
Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale
«(1) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia [de clasare] constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale […]
(2) În cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, procurorul revocă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale.
(3) Când constată că suspectul sau inculpatul nu şi-a îndeplinit cu rea-credinţă obligaţiile stabilite conform art. 318 alin. (3), procurorul revocă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale.
(4) Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulităţii. Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale».
(…)
46. Reclamantul s-a plâns că redeschiderea urmăririi penale şi condamnarea acestuia au încălcat dreptul său la apărare şi principiul egalităţii armelor, întrucât (i) legalitatea ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale fusese examinată de un judecător de cameră preliminară în absenţa lui şi fără ca acesta să fi fost citat să participe la proces şi (ii) instanţele de judecată au refuzat să examineze argumentele sale referitoare la nelegalitatea ordonanţei în cauză, deşi CCR recunoscuse inechitatea unei asemenea proceduri de judecată în camera preliminară şi o declarase neconstituţională, înainte de încheierea procesului acestuia. Reclamantul s-a plâns, de asemenea, că ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale a încălcat principiul securităţii juridice, întrucât a fost pronunţată după nouă luni de la încetarea acţiunii împotriva sa, în lipsa apariţiei unor fapte sau probe noi în cauză.
Reclamantul a invocat art. 6 din Convenţie, care, în măsura în care este relevant, prevede următoarele:
«1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil […] a cauzei sale, de către o instanţă […], care va hotărî […] asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa.
3. Orice acuzat are, în special, dreptul:
(c) să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el».
(…)
53. Curtea subliniază de la început că plângerile reclamantului cuprind două aspecte. Pe de o parte, acestea privesc pretinsa încălcare a dreptului său la apărare, a principiului egalităţii armelor şi a principiului securităţii juridice în cadrul procedurii de judecată în camera preliminară, în care a fost examinată legalitatea ordonanţei procurorului ierarhic superior de a redeschide urmărirea penală faţă de acesta. Pe de altă parte, acestea privesc pretinsa încălcare a dreptului său la apărare şi a principiului egalităţii armelor în cursul procedurii de judecată. Prin urmare, Curtea va examina mai întâi primul capăt de cerere formulat de reclamant şi apoi pe cel de-al doilea.
(…)
55. Curtea reiterează faptul că dreptul la un proces echitabil prevăzut la art. 6 § 1 este un drept absolut. Cu toate acestea, un proces echitabil nu poate fi obiectul unei singure reguli invariabile, ci trebuie să depindă de circumstanţele fiecărei cauze în parte. Preocuparea principală a Curţii, în temeiul art. 6 § 1, este să aprecieze caracterul echitabil al procesului penal în ansamblu. Curtea reiterează că garanţiile prevăzute la art. 6 se aplică de la momentul la care o «acuzaţie în materie penală» există în sensul jurisprudenţei Curţii şi pot fi prin urmare relevante în cadrul procedurilor premergătoare judecăţii dacă şi în măsura în care este posibil să se aducă atingere caracterului echitabil al procesului printr-o omisiune iniţială a respectării acestora. Faza de urmărire penală poate prezenta o importanţă deosebită pentru pregătirea procesului penal. De exemplu, probele obţinute în această fază determină deseori cadrul în care infracţiunea imputată va fi analizată în proces. Totuşi, modul în care art. 6 urmează să fie aplicat în faza de urmărire penală depinde de particularităţile procedurii respective şi de împrejurările cauzei.
(…)
71. Curtea consideră, aşadar, că nemulţumirea reclamantului priveşte mai degrabă calitatea motivelor prezentate de instanţele de judecată pentru respingerea argumentelor sale, în special modul de interpretare a cadrului juridic relevant aplicabil în cauza sa, decât absenţa unor astfel de motive.
72. Din jurisprudenţa Curţii reiese că o hotărâre judecătorească internă poate fi caracterizată ca fiind «arbitrară» într-o măsură care prejudiciază caracterul echitabil al procesului numai dacă este lipsită de motivare sau dacă motivarea se bazează pe o vădită eroare de fapt sau de drept săvârşită de instanţa naţională, având ca rezultat o «denegare de dreptate».
73. Având în vedere probele de care dispune, inclusiv dispoziţiile interne relevante aplicabile în speţă şi constatările sale de mai sus, Curtea nu poate identifica niciun element în motivarea hotărârilor instanţelor de judecată care să indice că acestea s-au bazat pe erori vădite, care ar face ca ordonanţele în cauză să fie arbitrare într-o măsură care prejudiciază caracterul echitabil al procedurii în cauza reclamantului.
(…)
91. Curtea observă că Guvernul a recunoscut, de asemenea, că ordonanţa prin care procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penală a reclamantului a implicat o «condamnare» în sensul material al termenului. Curtea consideră că nu există niciun motiv pentru a adopta o poziţie diferită.
92. În plus, în pofida argumentelor contrare invocate de Guvern, Curtea a stabilit deja că ordonanţa menţionată mai sus rămăsese definitivă, în sensul Convenţiei, la 13 august 2014, dată la care procurorul ierarhic superior şi-a exercitat puterea discreţionară de a redeschide urmărirea penală faţă de reclamant.
93. Potrivit jurisprudenţei Curţii, ordonanţa prin care un procuror ierarhic superior a dispus redeschiderea unei proceduri încheiate printr-o condamnare definitivă, ordonanţă care este rezultatul unei simple reexaminări a faptelor în lumina legislaţiei aplicabile, în lipsa unor fapte sau probe noi ori recent descoperite şi fără să fi fost identificat un viciu fundamental în cadrul acestei proceduri, nu este inclusă în circumstanţele excepţionale menţionate la art. 4 § 2 din Protocolul nr. 7, care justifică o posibilă redeschidere a procedurii.
(…)
98. Simpla apreciere că ancheta desfăşurată în cauza reclamantului a condus la o scoatere «eronată» de sub urmărire penală nu poate, în sine, în lipsa unor erori judiciare sau a unor încălcări grave ale procedurii judiciare, a unui abuz de putere, a unor erori vădite în aplicarea dreptului material sau a altor motive importante legate de interesele justiţiei, să indice existenţa unui viciu fundamental în procedura anterioară. În caz contrar, povara consecinţelor lipsei de diligenţă a organelor de urmărire penală în cursul cercetării preliminare ar fi transferată în întregime către reclamant şi, mai important, o simplă alegaţie privind existenţa unei deficienţe sau a unei erori în cadrul anchetei, oricât de minoră şi nesemnificativă ar fi, ar crea posibilitatea nelimitată ca acuzarea să comită un abuz de procedură, solicitând redeschiderea unei proceduri încheiate.
99. Prin urmare, Curtea nu poate fi de acord cu afirmaţia Guvernului potrivit căreia redeschiderea urmăririi penale faţă de reclamant a fost justificată de un viciu fundamental în procedura anterioară”.
Hotărârea Curții:
1. declară cererea admisibilă în ceea ce priveşte capătul de cerere formulat în temeiul art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenţie şi inadmisibilă în ceea ce priveşte celelalte capete de cerere;
2. hotărăşte că a fost încălcat art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenţie;
3. hotărăşte:
(a) că statul pârât trebuie să plătească, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, următoarele sume, care trebuie convertite în moneda naţională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii:
(i) 5.000 EUR (cinci mii de euro) pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit;
(ii) 408 EUR (patru sute opt euro) pentru cheltuielile de judecată, plus orice sumă ce poate fi datorată de reclamant cu titlu de impozit;
(b) că, de la expirarea termenului de trei luni menţionat şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată anuală egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale;
4. respinge cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.