Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (II)

3.14. Directorii societății. În cazul societăților administrate potrivit sistemului unitar, consiliul de administrație deleagă conducerea societății unuia sau mai multor directori, numindu-l pe unul dintre ei director general. Așadar, spre deosebire de legea societăților^[1], în cadrul societăților întreprinderi publice, delegarea conducerii este obligatorie; în practică, delegarea se face fie către o singură persoană (care va dobândi și calitatea de director general), fie, în cazul societăților mari, către mai multe persoane, care vor avea, fiecare, calitatea de director. Reamintim însă faptul că directorii desemnați în cadrul sistemului unitar de administrare se deosebesc de membri directoratului din cadrul sistemului dualist de administrare.

Trebuie însă precizat faptul că legea specială instituie o interdicție expresă cu privire la cumulul calităților de președinte CA / director general, în sensul că președintele consiliului de administrație al societății nu poate fi numit și director general. Aceasta este o altă derogare importantă de la dispozițiile Legii nr. 31/1990, unde cele două funcții pot fi cumulate de aceeași persoană (art. 143 alin. 3 din Legea societăților).

Directorii pot fi numiți din afara consiliului de administrație sau dintre administratori, în acest ultim caz, ei devenind administratori executivi; prin urmare, ceilalți membri ai consiliului de administrație (cei care nu au calitatea de directori), vor fi administratori neexecutivi.

Directorii, indiferent dacă sunt selectați din cadrul consiliului de administrație sau din afara acestuia, sunt numiți de consiliul de administrație, la recomandarea comitetului de nominalizare, în urma unei proceduri de selecție pentru poziția respectivă, ce se va desfășura, în mod firesc, după numirea membrilor consiliului de administrație. Procedura de selecție, evaluare și desemnare este aceeași cu cea instituită de legea guvernanței corporative pentru membrii consiliului de administrație, procedură despre care am vorbit deja în episodul anterior. Unul dintre criteriile de selecție va fi însă experiența relevantă în consultanță în management sau în activitatea de conducere a unor întreprinderi publice ori chiar din cadrul unor societăți din sectorul privat.

Anunțul privind selecția directorilor se publică prin grija președintelui consiliului de administrație, cu cel puțin 30 de zile înainte de data-limită pentru depunerea candidaturilor, în cel puțin două ziare economice și/sau financiare de largă răspândire și pe pagina de internet a întreprinderii publice ; anunțul va cuprinde și condițiile care trebuie să fie întrunite de candidați și criteriile de evaluare a acestora. Numirea directorilor se va face prin selectarea candidaților din lista scurtă.

În caz de vacanță a unuia sau mai multor posturi de directori, consiliul de administrație va declanșa o nouă procedură de selecție în termen de 30 de zile de la vacantare, urmând ca procedura să se finalizeze în termen de cel mult 150 zile de la declanșarea acesteia. În cazul în care au fost delegate atribuții de conducere către directori, iar postul/posturile de director rămâne/rămân vacant/vacante, consiliul de administrație poate desemna un director provizoriu până la finalizarea procedurii de selecție. Durata mandatului este de 4 luni, cu posibilitatea prelungirii acestuia, pentru motive temeinice, până la maximum 6 luni.

Ca și în cazul membrilor consiliului de administrație, lista directorilor și CV-urile acestora vor fi publicate, prin grija președintelui consiliului de administrație, pe pagina de internet a întreprinderii publice, pe întreaga durată a mandatului acestora.

Legea guvernanței corporative mai prevede și faptul că directorul financiar al societății întreprindere publică va fi selectat întotdeauna conform procedurii speciale, chiar și în cazul în care acestuia nu îi sunt delegate atribuții de conducere de către consiliul de administrație.

Toate precizările în prima parte a articolului referitoare aprobarea componentei de administrare a planului de administrare (întocmită de către membrii consiliului de administrație) se vor aplica mutatis mutandis și în cazul directorilor, cu precizarea că aceștia vor întocmi componenta de management.

Evaluarea activității directorilor se face anual de către consiliul de administrație și vizează atât execuția contractului de mandat, cat și a componentei de management a planului de administrare. Raportul de evaluare se publică pe pagina de internet a autorității publice tutelare, la data de 31 mai a anului următor celui pentru care se efectuează evaluarea.

Directorii pot fi revocați de către consiliul de administrație, în condițiile stabilite prin contractul de mandat, cu precizarea că, în cazul în care revocarea survine fără justă cauză, directorul este îndreptățit la plata unor daune-interese, potrivit contractului de mandat. De asemenea, ca și în cazul administratorilor, în situația in care, din motive imputabile, directorii nu își îndeplinesc indicatorii de performanță stabiliți prin contractele de mandat, consiliul de administrație îi va putea revoca din funcție (în opinia noastră, fără posibilitatea de a cere plata de daune-interese). În acest ultim caz, consiliul de administrație va demara și finaliza o nouă procedură de ocupare a posturilor de director, cu respectarea termenelor despre care am făcut vorbire la vacantarea membrilor consiliului de administrație. Directorii revocați nu mai pot candida timp de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii pentru funcții similare.

 3.15. Sistemul dualist de administrare. Sistemul dualist de administrare, așa cum este reglementat acesta de Legea nr. 31/1990, presupune existența, în cadrul societății, a două organe colegiale de conducere, respectiv, consiliul de supraveghere și directoratul. Desigur, și în acest caz, organul suprem de deliberare și decizie este adunarea generală a acționarilor, ca în cazul oricărei alte societăți pe acțiuni.

În cazul societăților întreprinderi publice administrate potrivit sistemului dualist, consiliul de supraveghere trebuie să aibă un număr impar de membri, cuprins între 5 și 9. Directoratul va avea un număr, de asemenea, impar de membri, cuprins între 3 și 7.

Potrivit regulii generale, membrii consiliului de supraveghere sunt desemnați de către adunarea generală ordinară a acționarilor iar membrii directoratului sunt desemnați de către consiliul de supraveghere.

Toată procedura expusă în prima parte a articolului (în cadrul sistemului unitar) cu privire la selecția, evaluarea și propunerea candidaților, precum și la desemnarea membrilor consiliului de administrație și la aprobarea contractelor de mandat ale acestora de către adunarea generală a acționarilor se aplică, în mod corespunzător, și în cazul membrilor consiliului de supraveghere din sistemul dualist. De asemenea, în cazul membrilor directoratului din cadrul sistemului dualist, vor fi aplicabile, în mod corespunzător, toate procedurile de selecție la care am făcut referire cu ocazia alegerii directorilor în cadrul sistemului unitar; în acest caz însă, procedura de selecție a membrilor directoratului va fi efectuată de către consiliul de supraveghere.

Vor fi aplicabile și dispozițiile legale referitoare la planul de administrare, cu precizarea că, deși vom avea aceleași două componente, acestea vor fi propuse de către consiliul de supraveghere (pentru componenta de administrare), respectiv, de către directorat (pentru componenta de management). Planul de administrare în sine va urma aceleași proceduri de aprobare de către adunarea generală a acționarilor, urmând a fi parcurse aceleași runde de negociere.

Evaluarea membrilor directoratului va fi identică cu procedura de evaluare a activității directorilor din sistemul unitar, cu precizarea că această evaluare va fi făcută de către consiliul de supraveghere, iar nu de către consiliul de administrație (care nu există în sistemul dualist).

 3.16. Alegerea membrilor organelor de conducere prin metoda votului cumulativ. După cum ne reamintim, Legea nr. 31/1990 privind societățile nu prevede procedura de alegere a membrilor consiliului de administrație prin metoda votului cumulativ, însă aceasta este reglementată de Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, ceea ce înseamnă că este aplicabilă societăților tranzacționate. Potrivit art. 235 din legea pieței de capital, membrii consiliului de administraţie al societăţilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată pot fi aleşi prin metoda votului cumulativ; așadar, utilizarea votului cumulativ este facultativă în cazul acestor societăți. Totuși, prin excepție, la cererea unui acţionar semnificativ (acționar care deține cel puțin 10 % din capitalul social), alegerea pe baza acestei metode va fi obligatorie, urmând ca administrarea societății se fie asigurată de un consiliu de administrație format din cel puțin 5 membri. Subliniem însă, pentru evitarea oricăror confuzii, că aceste precizări sunt aplicabile strict în cazul societăților tranzacționate pe o piață de capital; le-am readus însă în discuție, tocmai pentru o abordare mai facilă a conceptului în cadrul guvernanței corporative.

Așadar, revenind la problematica prezentului articol, să vedem care sunt dispozițiile legale aplicabile în materia votului cumulativ în cazul societăților întreprinderi publice.

Aspectele în discuție sunt reglementate de dispozițiile art. 32 din legea guvernanței corporative, text de lege care stabilește procedura votului cumulativ în cazul tuturor societăților întreprinderi publice, fie că acestea sunt administrate în sistem unitar (caz în care votul cumulativ va fi folosit pentru alegerea membrilor consiliului de administrație), fie în sistem dualist (când votul cumulativ va fi folosit pentru alegerea membrilor consiliului de supraveghere). De asemenea, trebuie precizat și faptul că aceste dispoziții reprezintă norma juridică general incidentă în cazul tuturor societăților întreprinderi publice, însă numai dacă o astfel de societate nu este tranzacționată; în acest ultim caz, adică atunci când avem de-a face cu o societate întreprindere publică ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe o piață de capital, se vor aplica cu prioritate prevederile legii pieței de capital, iar nu cele ale legii guvernanței corporative. Mai mult, în completare, unei societăți întreprinderi publice tranzacționate i se vor aplica și toate celelalte reglementări speciale adoptate de ASF (și CNVM) în materia pieței de capital. Cu alte cuvinte, așa cum spuneam și cu altă ocazie, societățile tranzacționate beneficiază întotdeauna de o reglementare legală specială, care este derogatorie de la orice alte acte normative, inclusiv de la prevederile Legii nr. 31/1990 și iată, în cazul nostru, de la cele ale O.U.G. nr. 109/2011; desigur, legislația pieței de capital aplicabilă unor astfel de societăți reprezintă norma juridică specială, urmând ca legea societăților sau legea guvernanței corporative, să reprezinte norma juridică generală (generalia specialibus derogant).

Potrivit legii guvernanței corporative, adunarea generală a acționarilor având pe ordinea de zi alegerea membrilor consiliului de administrație sau ai consiliului de supraveghere prin aplicarea metodei votului cumulativ se va convoca de către consiliul de administrație sau de către directorat, la cererea acționarilor reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 5% din capitalul social subscris și vărsat. O primă observație este cea legată de cel care are inițiativa convocării, în sensul că, spre deosebire de prevederile Legii nr. 31/1990 și chiar ale Legii nr. 297/2004 (unde convocarea poate fi făcută și la inițiativa consiliului de administrație, urmând ca, desigur, adunarea generală să aprobe sau nu, în cadrul ședinței, utilizarea votului cumulativ), în cazul societăților întreprinderi publice, inițiativa o poate avea doar un acționar sau un grup de acționari care dețin cel puțin 5 % din capitalul social. A doua discuție o vom face cu privire la procent, urmând a observa că, în fapt, nu avem o derogare propriu-zisă în materia guvernanței corporative, dat fiind că, oricum, legea societăților conferă dreptul acționarului (sau acționarilor) care dețin 5 % din capitalul social de cere convocarea adunării generale și de a propune ordinea de zi (art. 119 alin. 1 Legea nr. 31/1990). Trebuie reamintit aici că, în caz de refuz, convocarea adunării generale a acționarilor va fi făcută de instanță, care, potrivit regulilor generale (cuprinse în legea societăților) va stabili ordinea de zi (în cazul nostru, alegerea membrilor organelor de conducere prin metoda votului cumulativ), precum și persoana care va prezida ședința (de regulă, aceasta persoană este cea care a cerut convocarea). În fine, trebuie spus că, în cadrul ședinței adunării generale, urmează să se aprobe sa nu, cu majoritatea prevăzută de lege, aplicarea votului cumulativ, astfel că, în fapt, dacă nu se va aproba, acest vot nu se va aplica.

Lucrurile stau cu totul altfel însă, atunci când cererea de convocare a adunării generale vine din partea unui acționar care deține mai mult de 10% din capitalul social al societății întreprindere publică, caz în care aplicarea metodei votului cumulativ este obligatorie. Practic, în acest caz, adunarea generală convocată în acest scop nu va mai putea pune în discuție modul de alegere a membrilor organelor de conducere (cum se va întâmpla în prima situație, când cererea este făcută de acționarii care dețin cel puțin 5 % din capitalul social), urmând ca, obligatoriu, acesta să fie ales prin metoda votului cumulativ, iar nu prin metoda „clasică”. A se observa aici și faptul că, spre deosebire de prima ipoteză, este necesar ca un singur acționar (iar nu unul sau mai mulți, împreună) să dețină mai mult (iar nu cel puțin) de 10% din capitalul social.

În toate situațiile însă, indiferent de cine cere convocarea (acționarii sau consiliul de administrație ori, după caz, directoratul) legea acordă dreptul oricărui acționar, indiferent de cota de participare, de a propune, în scris, consiliului de administrație sau directoratului, aplicarea metodei votului cumulativ. Această propunere poate fi făcută doar într-un termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a convocatorului adunării generale a acționarilor ce are pe ordinea de zi alegerea membrilor consiliului de administrație sau ai consiliului de supraveghere. Avem în vedere, așadar, în acest caz, ipoteza în care adunarea generală este convocată pentru alegerea membrilor organelor de conducere, însă în convocator nu se precizează faptul că acești membri vor fi aleși prin metoda votului cumulativ.

În concret, prin metoda votului cumulativ, fiecare acționar are dreptul de a-și atribui voturile cumulate uneia sau mai multor persoane propuse pentru a fi alese ca membri în consiliul de administrație sau în consiliul de supraveghere. Voturile cumulate se obțin în urma înmulțirii voturilor deținute de către orice acționar, potrivit participării la capitalul social, cu numărul membrilor ce urmează să formeze consiliul de administrație sau, după caz, consiliul de supraveghere. Acționarii pot acorda toate voturile cumulate unui singur candidat sau mai multor candidați prin menționarea, pe buletinul de vot, în dreptul fiecărui candidat, a numărului de voturi acordate. Persoanele care au obținut cele mai multe voturi cumulate în cadrul adunării generale a acționarilor vor forma consiliul de administrație sau consiliul de supraveghere. În situația în care două sau mai multe persoane propuse obțin același număr de voturi cumulate, este declarată aleasă persoana care a fost votată de un număr mai mare de acționari, iar în caz de balotaj și ca urmare a acestui criteriu (adică în situația în care două sau mai multe persoane propuse obțin același număr de voturi cumulate, exprimate de același număr de acționari), adunarea generală a acționarilor va decide noi criterii de departajare.

DOWNLOAD FULL ARTICLE