Decizia ÎCCJ (Complet DCD/P) nr. 3/2018 (M. Of. nr. 327/13.04.2018): efectele cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor se produc exclusiv în cauza penală determinată
Redacția ProLege - aprilie 10, 2018
Decizia ÎCCJ |
Complet ÎCCJ | Actul normativ | Articol | Sumar |
Decizia nr. 3/2018
(M. Of. nr. 327 din 13 aprilie 2018) |
Completul DCD/P | Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor (rep. M. Of. nr. 288 din 18 aprilie 2014) |
Art. 19 |
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, efectele cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor se produc exclusiv în cauza penală determinată, având ca obiect una sau mai multe infracţiuni comise de persoana care, înaintea sau pe parcursul urmăririi penale ori al judecăţii acelei cauze, a denunţat şi facilitat tragerea la răspundere penală a participanţilor la săvârşirea unor infracţiuni grave; autorul denunţului nu poate beneficia de reducerea la jumătate a limitelor speciale de pedeapsă în cauze penale distincte, chiar dacă au ca obiect infracţiuni concurente comise de acesta. |
În M. Of. nr. 327 din 13 aprilie 2018, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet DCD/P) nr. 3/2018 cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor (rep. M. Of. nr. 288 din 18 aprilie 2014), în condiţiile în care inculpatul a facilitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanei denunţate într-o altă cauză penală şi a beneficiat de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă, efectele dispoziţiei penale menţionate se aplică tuturor cauzelor penale aflate pe rolul instanţelor de judecată, fără nicio limitare.
Obiectul dezlegării chestiunii de drept
Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor
„Art. 19
Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.
Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
Instanța care a făcut sesizarea consideră că din economia dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, – din raţiuni ce ţin de asigurarea descoperirii infracţiunilor grave – rezultă că legiuitorul a înţeles să confere persoanei care are calitatea de martor, în sensulart. 2 lit. a) pct. 1 din lege, şi care a comis o infracţiune gravă, în ipoteza în care denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni grave, beneficiul unei cauze de reducere la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
În acest sens, sintagma „denunţă şi facilitează tragerea la răspundere penală” presupune formularea, de către persoana care a săvârşit o infracţiune gravă, a unui denunţ prin care dezvăluie săvârşirea unei infracţiuni grave de către o altă persoană, uşurând şi făcând posibilă tragerea la răspundere penală a acesteia din urmă de către organul judiciar competent, pentru acea infracţiune care, în lipsa denunţului, ar fi rămas nedescoperită.
S-a apreciat că, în situaţia în care inculpatul a formulat un denunţ şi a beneficiat, într-o altă cauză penală, de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă, în cazul de faţă în Dosarul penal nr. 9.343/212/2014, el nu mai poate beneficia de această cauză de reducere a pedepsei în alte dosare penale, fără limitare în timp.
S-a concluzionat că problema de drept în discuţie este dacă dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, pot fi aplicate de mai multe ori, pentru fapte penale judecate în dosare separate, fără a fi limitată aplicarea acestora.
Jurisprudența instanțelor naționale în materie
La nivelul instanțelor naționale, s-a evidenţiat opinia majoritară potrivit căreia inculpatul care a formulat un denunţ şi a beneficiat, într-o cauză penală, de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, nu mai poate beneficia de aceeaşi cauză de atenuare a pedepsei în alte dosare penale, fără limitare în timp.
În opinia contrară s-a apreciat că beneficiul cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, trebuie recunoscut în toate cauzele penale în care autorul este cercetat sau trimis în judecată la data formulării denunţului.
Ministerul Public – PÎCCJ, Secţia judiciară s-a exprimat în sensul inadmisibilităţii sesizării, apreciindu-se că textul legal a cărui interpretare se solicită este clar, univoc, nicio altă interpretare nefiind posibilă, astfel că intervenţia instanţei supreme prin mecanismul întrebării prealabile nu se justifică.
Jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție
La nivelul ÎCCJ, din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată.
Însă, în ceea ce priveşte deciziile de speţă, au fost identificate două hotărâri judecătoreşti în care instanţa supremă a examinat explicit chestiunea de drept ce face obiectul respectivei sesizări.
Astfel, prin Decizia penală nr. 1.453 din 8 mai 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală s-a reţinut că „denunţurile inculpatului s-au materializat prin identificarea şi trimiterea în judecată a inculpaţilor (…) prin rechizitoriul nr. X, însă, în legătură cu acest denunţ, inculpatul a beneficiat deja de cauza de reducere a pedepsei prevăzute în art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, în dosarul nr. Y – Decizia penală nr. 2.617 din 29 iunie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, prin care i s-a redus pedeapsa de la 12 la 7 ani închisoare. Ca atare, cum inculpatul nu poate invoca aceeaşi cauză de reducere a pedepsei în două dosare diferite, recursul său este nefondat sub acest aspect”.
De asemenea, prin Decizia penală nr. 3.967 din 11 decembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală s-a reţinut, referitor la cererea recurentului inculpat de a se constata incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, că „aceste dispoziţii legale sunt aplicabile persoanei care are calitatea de martor şi care a comis o infracţiune gravă, iar înainte sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă sau facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni şi au drept consecinţă reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.
Notând cauza distinctă în care autorul denunţului era cercetat la data formulării acestuia, instanţa supremă a constatat că „(…) denunţul nu s-a formulat de către recurent în cauza dedusă judecăţii şi, în consecinţă, nu sunt incidente prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor. Dacă s-ar accepta opinia apărării, ar însemna ca un inculpat, care a formulat un denunţ finalizat cu tragerea la răspundere penală a unei persoane pentru o infracţiune gravă, să invoce prevederile legale sus-menţionate şi să beneficieze de reducerea cu jumătate a limitelor de pedeapsă, pentru toate infracţiunile pe care le-ar comite ulterior, ceea ce nu a fost avut în vedere de către legiuitor”.
La nivelul CCR, decizia relevantă pentru problema de drept analizată este Decizia nr. 67 din 26 februarie 2015 a Curţii Constituţionale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 18 martie 2015), prin care, ca urmare a admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, s-a constatat că „soluţia legislativă reglementată de art. 19 din Legea nr. 682/2002 care exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care nu a comis o infracţiune gravă este neconstituţională”.
În argumentarea acestei decizii s-a arătat că „(…) raţiunea cauzei de reducere a limitelor pedepsei reglementată de norma supusă controlului de constituţionalitate este aceea de a institui un instrument eficient pentru combaterea infracţiunilor grave, prin determinarea persoanelor care deţin informaţii decisive în acest sens de a le furniza organelor judiciare. Prin urmare, determinantă şi suficientă pentru acordarea beneficiului reducerii limitelor pedepsei este acţiunea martorului de a denunţa şi facilita tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni grave, indiferent de natura şi gravitatea faptei comise de el însuşi. (…) Aşa fiind, comiterea de către martor a unei infracţiuni care nu se încadrează în categoria infracţiunilor grave, aşa cum sunt ele definite în art. 2 lit. h) din lege, nu poate fi un element care să îl excludă pe acesta de la beneficiul cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă. Drept urmare, diferenţa operată de norma supusă controlului de constituţionalitate între cele două categorii de martori, după cum aceştia au săvârşit sau nu o infracţiune gravă, nu se bazează pe un criteriu raţional şi nu justifică un tratament juridic diferenţiat (…)”.
Această decizie a marcat revenirea Curţii Constituţionale asupra propriei jurisprudenţe în materie, reflectată anterior în deciziile nr. 666 din 18 mai 2010 şi nr. 378 din 24 septembrie 2013, prin care au fost respinse excepţii de neconstituţionalitate vizând dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, reţinându-se, inter alia, că „principiul egalităţii în drepturi nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor infracţiunilor, iar reglementarea unui regim sancţionator diferenţiat în funcţie de conduita persoanelor cercetate care pot contribui la aflarea adevărului în anumite cauze este expresia firească a principiului constituţional menţionat, care impune ca, la aceleaşi situaţii juridice, să se aplice acelaşi regim, iar la situaţii juridice diferite, tratamentul juridic să fie diferenţiat. Aceasta constituie o măsură de politică penală determinată de recrudescenţa unor fenomene antisociale grave, precum criminalitatea organizată, terorismul, traficul de droguri şi traficul de persoane, respectiv de necesitatea instituirii de către stat a unui sistem de măsuri în vederea asigurării protecţiei martorilor şi nu este de natură să aducă atingere principului egalităţii în drepturi”.
Raportul asupra chestiunii de drept
Prin raportul întocmit în cauză, s-a opinat în sensul admiterii sesizării formulate de Curtea de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în Dosarul nr. 17.774/212/2013/a2 şi a considerat că dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor trebuie interpretate în sensul în care norma consacră o cauză legală de reducere a pedepsei cu aplicare limitată la cauza în legătură cu care a intervenit atitudinea de denunţare şi facilitare a martorului care a săvârşit o infracţiune, nu şi în cauze distincte, chiar dacă au ele ca obiect infracţiuni concurente.
Prin Decizia nr. 3/2018 ÎCCJ (Complet DCD/P) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în Dosarul nr. 17.774/212/2013/a2, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.
Înalta Curte a stabilit faptul că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, efectele cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor se produc exclusiv în cauza penală determinată, având ca obiect una sau mai multe infracţiuni comise de persoana care, înaintea sau pe parcursul urmăririi penale ori al judecăţii acelei cauze, a denunţat şi facilitat tragerea la răspundere penală a participanţilor la săvârşirea unor infracţiuni grave; autorul denunţului nu poate beneficia de reducerea la jumătate a limitelor speciale de pedeapsă în cauze penale distincte, chiar dacă au ca obiect infracţiuni concurente comise de acesta.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.