Construcția legislativă coerentă – condiție sine qua non a dezvoltării turismului
Anca Jeanina Niță - iulie 4, 20213. Observații cu privire la incoerența în transpunerea, în legislația națională, a Directivei 2302/2015
Legea turismului, declarată „prioritate zero” de către miniștrii care s-au succedat la conducerea ministerului de resort, a rămas la stadiu de proiect[13].
Se impunea cu necesitate nu doar adoptarea unui act normativ care să ia locul O.G. nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în Romania, ci și revizuirea legislației în ceea ce privește activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.
Această necesitate a fost relevată cu precădere de situația generată de transpunerea în legislația națională a Directivei 2302/2015 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 90/314/CEE a Consiliului[14].
Având în vedere caracterul predominant transfrontalier al serviciilor de călătorie, prin Directiva (UE) 2302/2015, au fost stabilite aceleași reguli în toate statele membre ale Uniunii Europene, pentru a permite călătorilor și comercianților să beneficieze pe deplin de avantajele pieței interne, asigurând în același timp un nivel ridicat de protecție a consumatorilor în întreaga Uniune Europeană.
După cum se dispune explicit prin O.G. nr. 107/1999, în forma republicată, actul normativ transpune prevederile Directivei Consiliului 90/314/CEE din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite[15].
Din economia prevederilor legale cuprinse în O.G. nr. 107/1999, rezultă cu prisosință că, prin modificările aduse actului normativ, s-a urmărit armonizarea legislației cu cea a statelor membre ale Uniunii Europene privind pachetele de servicii turistice vândute sau oferite spre vânzare pe teritoriul României, indiferent de locul de realizare al acestora.
În anul 2014, Comisia Europeană, prin Direcția Generală Justiție și Consumatori, a adresat o scrisoare României prin care semnalează nereguli privind modul deficitar de funcționare a sistemului de asigurare privind rambursarea sumelor achitate de turiști precum și a sumelor necesare în vederea repatrierii acestora, în cazul insolvabilității sau falimentului agențiilor de turism.
În acest sens, Comisia Europeană a deschis Dosarul EU Pilot 7052/14/JUST, notificând România pentru remedierea în cel mai scurt timp a problemelor legate de sistemul de asigurare, invocând încălcarea art. 7 al Directivei 90/314/CEE, în conformitate cu care „organizatorul și/sau distribuitorul parte în contract trebuie să furnizeze dovezi suficiente de garantare pentru restituirea sumelor achitate și pentru repatrierea clienților în caz de insolvabilitate”.
Acest aspect a fost surprins în Nota de fundamentare a O.G. nr. 26 din 30 august 2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.
Prin O.G. nr. 26/2017[16] s-a consacrat o protecție sporită a drepturilor consumatorilor în sensul garantării tuturor sumelor plătite în avans pentru achiziționarea de pachete turistice[17].
Cu ocazia consultărilor pe textul proiectului de ordin comun al Ministerului Turismului și al Autorității de Supraveghere Financiară, ce urma să fie elaborat conform prevederilor art. II (1) din O.G. nr. 26/2017 și care prevedea stabilirea noilor plafoane de asigurare, reprezentanții firmelor de asigurare care activează pe teritoriul României și-au exprimat reticența în a furniza pe piața asigurărilor un produs care să acopere în integralitate riscul rambursării tuturor sumelor plătite de consumatori pentru pachetele de servicii turistice.
Pentru ca transpunerea Directivei să nu se blocheze, Ministerul Turismului a revizuit conținutul Ordonanței Guvernului nr. 26/2017, prin amendare, în cadrul procedurii parlamentare de adoptare a proiectului legii respectivului act normativ.
În noua formă, O.G. nr. 26/2017 prevedea înființarea unui Fond Național de Garantare a Pachetelor de Servicii Turistice (FNGPST), ce urma să fie alimentat cu bani de la agenții și să funcționeze în subordinea Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM).
Soluția i-a convins pe parlamentari, care, prin Legea nr. 277/28.12.2017[18], au aprobat O.G.nr. 26/2017.
Potrivit art. II al Legii, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 277/2017 urma să se aprobe, prin hotărâre a Guvernului, normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.
Guvernul nu a adoptat hotărârea de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 277/2017.
A fost însă lansat în dezbatere publică de către Ministerul Economiei proiectul de Ordonanță[19] pentru transpunerea Directivei (UE) nr. 2302/2015 a Parlamentului European și a Consiliului.
Un nou proiect de Ordonanță pentru transpunerea aceleași directive a fost lansat în dezbatere publică de către Ministerul Turismului[20].
Depășirea termenului-limită de transpunere în legislația națională a Directivei (UE) nr. 2302/2015[21] a fost relevată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ, fiind inserate și detaliate consecințele declanșării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României[22].
La 2 august 2018, a fost emisă O.G. nr. 2 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociat[23], act normativ în cuprinsul căruia se precizează că „transpune prevederile Directivei (UE) 2.302/2015 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate”.
Ne raliem opiniei exprimate în literatura de specialitate[24]: „Legiuitorul român trebuie să înceapă o reformă structurală a procedurilor de transpunere în dreptul intern a directivelor Uniunii Europene și să reușească o armonizare a lor cu specificul național al domeniului reglementat, dar și cu stadiul reglementărilor legale existente. O simplă traducere a actelor normative europene, mai ales a celor care nu se bucură nici ele de o mare claritate, poate duce la dificultăți de aplicare și la bulversarea unui întreg sector de activitate economică”.
4. În așteptarea unei Legi a turismului, noi „ajustări” ale O.G. nr. 58/1998
La 23 august 2017, Guvernul a adoptat Ordonanța nr. 15/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România[25].
Elementele de noutate aduse prin O.G. nr. 15/2017, aprobată prin Legea nr. 275/2018[26], sunt următoarele:
– înființarea organizației de management al destinației (O.M.D.) care elaborează strategiile de marketing al destinației prin a căror implementare se realizează activitatea de promovare a destinațiilor turistice;
– reprezentarea României atât în țările membre U.E, cât și în țările terțe, în domeniul politicii turismului și promovării produselor și serviciilor turistice, precum și a formelor de turism autohtone de către atașați de turism.
Cu referire la O.M.D., este de menționat faptul că aceasta reprezintă o formulă de parteneriat între autoritățile publice locale și mediul privat, fiind motorul dezvoltării turistice în toată Europa.
Existența cadrului legal pentru înființarea și funcționarea Organizațiilor de Management al Destinației (O.M.D.) a permis și înființarea primei organizații de management al destinației din țara noastră[27].
În ceea ce privește condiția atașatului de turism, actul normativ stabilește că aceasta este „o nouă funcție care se înființează în cadrul Ministerului Turismului”, care „va asigura reprezentarea României în străinătate, în domeniul politicii turismului și promovării produselor și serviciilor turistice, precum și a formelor de turism autohtone”.
Potrivit O.G. nr. 15/2017: „Definirea funcției de atașat de turism prin stabilirea în mod concret a competențelor, rangului de reprezentativitate externă și modalității de recrutare în vederea reprezentării intereselor României și a sectorului economic al turismului la nivel internațional, vine în contextul desființării reprezentanțelor de promovare turistică, ca urmare a recomandărilor Curții de Conturi prezentate în Raportul de audit al performanței fostei Autorități Naționale pentru Turism”.
Numai că, la aproape 4 ani de la consacrarea normativă a rețelei de atașați în turism, aceasta nu a devenit funcțională.
Guvernul a „valorificat” ignorarea propriul act normativ și, la 29 iunie 2021, a adoptat O.U.G. nr. 65/2021 pentru modificarea O.G. nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România și a altor acte normative[28].
În Nota de fundamentare[29] a actului normativ sus-menționat se arată, printre alte argumente, că:
„Prioritatea în ceea ce privește dezvoltarea turismului și creșterea notorietății României ca destinație turistică atât pe plan intern cât și pe piețele externe, o constituie implementarea reformei privind reglementarea înființării Organizațiilor de Management al Destinațiilor într-o structură pe mai multe niveluri, prin implicarea cât mai mult a tuturor părților interesate, îndeosebi cele din sectorul privat care reprezintă principalii actori interesați în succesul turistic al destinațiilor, în procesul decizional privind cursul de acțiune în activitatea de promovare, reformă propusă și în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Totodată, în vreme ce reforma privind promovarea turismului prin Planul Național de Redresare și Reziliență va fi finanțată prin fonduri europene, rețeaua de atașați în turism ar fi finanțată în întregime din bugetul de stat.”
Problema finanțării, scuza perfectă pentru ignorarea respectării propriilor acte normative, este invocată de această dată prin raportare la Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.)[30].
Prin măsurile propuse în Pilonul IV, componenta 11, Turism și cultură, P.N.R.R. propune trei reforme și două investiții pentru a răspunde provocărilor și a propulsa turismul de destinație, cu un buget total alocat de 200 milioane euro.
În contextul în care P.N.R.R. nu a fost încă aprobat de Comisia Europeană, la acest moment certitudine este doar actul normativ – O.U.G. nr. 65/2021, iar nu și banii… Un act normativ care nu vine nici pe departe să dea coerență legislației în domeniu și să contribuie, prin măsurile consacrate, la eficientizarea activității în turism.
5. În loc de concluzii
Turismul, sector extrem de dinamic, trebuie să se adapteze schimbărilor mediului economic, modificării comportamentului și cerințelor consumatorilor, schimbărilor structurale ale economiei și ocupării forței de muncă și, nu în ultimul rând, alinierii la standardele europene.
Potențialul turistic al României reprezintă o componentă necesară, dar nu și suficientă pentru dezvoltarea acestei ramuri a economiei naționale.
Toate dezideratele mai sus enunțate nu pot fi concepute în lipsa unei legislații naționale previzibile și predictibile, ce se impune cu necesitate să fie în concordanță cu legislația comunitară.
Față de aspectele semnalate, fără teama de a greși, opinăm că, în cadrul analizei SWOT a turismului național, se impune cu necesitate ca la punctele slabe (starea improprie a infrastructurii – drumuri/transport, fondurile insuficiente pentru dezvoltarea unui program complex de management al turismului, dificultățile generate de lipsa forței de muncă, etc) să fie adăugată și lipsa unui cadru legislativ coerent în materie.
Observând inflația de acte normative ce guvernează domeniul turismului, opinăm că, fără o construcție legislativă coerentă, dezvoltarea durabilă a turismului rămâne la nivel de simplă utopie.
Dacă înființarea posturilor aferente rețelei de atașați în turism nu constituie o prioritate în contextul crizei actuale, după cum se menționează în preambulul O.U.G. nr. 65/2021, opinăm că adoptarea unei Legi a turismului se impune cu necesitate. Și îndrăznim să credem că decidenții sunt în acord cu noi și vor acționa în consecință.
[13] Proiectul Legii Turismului, rezultat în urma consultării publice demarate în data de 24 august 2017, pe site-ul turism.gov.ro/web/category/consultare-publica/.
Potrivit proiectului Legii, art. 3 pct. vv, turismul este „ramură prioritară a economiei naționale, cu funcții complexe și implicații multisectoriale, care cuprinde ansamblul activităților desfășurate în scopul producerii de bunuri și servicii pentru turiști”.
[14] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 326/1/11.12.2015.
[15] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 158/23.06.1990.
[16] Publicată în M. Of. nr. 706 din 31 august 2017.
[17] Conform art. 24 din Ordonanță: „Agențiile de turism care își desfășoară activitatea pe teritoriul național și comercializează către consumatori persoane fizice pachete de servicii turistice sau componente ale acestora au obligația să asigure furnizarea serviciilor turistice sau rambursarea tuturor plăților efectuate de către sau pe seama turiștilor, în măsura în care respectivele servicii contractate nu sunt furnizate ca urmare a faptului că agenția de turism se află în dificultate financiară, definită conform dispozițiilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare”.
[18] Publicată în M. Of. nr. 8 din 4 ianuarie 2018.
[19] Proiectul lansat de Ministerul Economiei economie.gov.ro/…/NF%20OUG%20privind%20pachetele%20de%20servicii%20de%.
[20] Proiect lansat de Ministrul Turismului https://www.juridice.ro/…/NF-proiect-OUG-privind-pachetele-de-servicii-de-calaltorie.
[21] Termenul-limită pentru transpunerea Directivei nr. 2305/29015: 1.01.2018.
[22] „Având în vedere depășirea termenului de transpunere, se poate declanșa procedura de infringement de către Comisia Europeană împotriva României, pentru neimplementarea în dreptul intern a prevederilor directivei și pentru neîndeplinirea obligației de transpunere a acesteia.
În privința sancțiunilor pecuniare, potrivit art. 260 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia poate solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene, atunci când introduce o acțiune în temeiul art. 258 din TFUE, să impună plata unei sume forfetare sau a unei penalități cu titlu cominatoriu prin aceeași hotărâre în care constată neîndeplinirea de către statul membru respectiv a obligației de a comunica măsurile de transpunere a unei directive adoptate în conformitate cu o procedură legislativă.
Penalitățile pe zi de întârziere se calculează înmulțind suma de bază standard mai întâi cu un coeficient pentru gravitate și un coeficient pentru durată, iar apoi cu factorul «n» stabilit pe țară, care ține cont de capacitatea de plată a statului membru în cauză. Potrivit Comunicării Comisiei Europene C(2017)8720, pentru România această sumă este de minimum 1 887 000 EUR, iar factorul «n» este 3,27.”
[23] Publicată în M. Of. nr. 728 din 23 august 2018.
[24] I. Dumitru, Dificultăți de interpretare și aplicare a Directivei 90/314/CEE privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite, Universul Juridic nr. 12/2006.
[25] Publicată în M. Of. nr. 689 din 24 august 2017.
[26] Publicată în M. Of. nr. 1027 din 3 decembrie 2018.
[27] Prin încheierea pronunțată la data de 5.09.2019, în dosarul nr. 4624/254/2019 al Judecătoriei Mangalia, s-a dispus înscrierea O.M.D. Mangalia în Registrul asociațiilor și fundațiilor.
[28] Publicată în M. Of. nr. 643 din 30 iunie 2021.
[29] Disponibilă pe site-ul https://gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ/note-de-fundamentare/nota-de-fundamentare-oug-nr-65-29-06-2021&page=2.
[30] Document disponibil pe site-ul https://mfe.gov.ro/pnrr/.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.