Considerații privind termenul de opțiune succesorală – partea a III-a
Ioana Nicolae - martie 16, 2024🔔Vezi și Considerații privind termenul de opțiune succesorală – partea I
🔔Vezi și Considerații privind termenul de opțiune succesorală – partea a II-a
1. Reducerea termenului de opţiune succesorală
Potrivit art. 1113 C. civ., pentru motive temeinice, la cererea oricărei persoane interesate, un succesibil poate fi obligat, cu aplicarea procedurii prevăzute de lege pentru ordonanţa preşedinţială, să îşi exercite dreptul de opţiune succesorală înăuntrul unui termen stabilit de instanţa judecătorească, mai scurt decât cel prevăzut la art. 1.103[1]. Succesibilul care nu optează în termenul stabilit de instanţa judecătorească este considerat că a renunţat la moştenire.
Reducerea termenului de opțiune succesorală reprezintă o noutate introdusă odată cu intrarea în vigoare a actualului Cod civil. Caracterizând această posibilitate recunoscută de lege se impune a identifica condițiile în care poate opera. Astfel, din textul legal enunțat reținem în primul rând că persoanele interesate pot solicita reducerea termenului de opțiune succesorală. Se impune așadar a identifica persoanele interesate, sens în care în această categorie se încadrează creditorii moștenirii, moștenitorii legali, legatarii (aceștia justifică interesul de a solicita și obține executarea legatelor de către moștenitorii legali acceptanți)[2].
Totodată, se impune a sublinia că reducerea termenului pentru exercitarea dreptului de opțiune succesorală are caracter excepțional, ceea ce înseamnă că poate surveni doar în situații care impun o astfel de măsură, cum ar fi spre exemplu, situația în care bunurile ce fac parte din masa succesorală sunt supuse riscului pieirii, deteriorării ori degradării[3] și pe cale de consecință s-ar justifica solicitarea ca instanța să reducă termenul de opțiune succesorală pentru a preîntâmpina producerea pagubei respective.
Textul legal nu conține indicii cu privire la termenul minim pe care instanța îl fixează și în interiorul căruia succesibilul trebuie să își manifeste opțiunea succesorală, aflându-ne în prezența unei chestiuni de fapt cu privire la care instanța se va pronunța, luând în considerare situația concretă din speța dedusă judecății. Reținem așadar că instanța va decide reducerea termenului de opțiune succesorală de la termenul general de un an la un termen mai scurt, neexistând reglementat un termen minim.
Dacă succesibilul nu nu își exercită dreptul de opțiune succesorală în termenul mai scurt care a fost stabilit de instanță, art. 1113 alin. (2) C. civ. instituie o prezumție de renunțare. Astfel, potrivit textului legal menționat, succesibilul care nu optează în termenul stabilit de instanţa judecătorească este considerat că a renunţat la moştenire. Apreciem că ne aflăm în prezența unei prezumții absolute de renunțare[4].
Nu în ultimul rând, din textul art. 1113 C. civ rezultă că cererea având ca obiect reducerea termenului de opțiune succesorală se soluționează potrivit procedurii prevăzute de Codul de procedură civilă în materia ordonanţei preşedinţiale.
2. Retransmiterea dreptului de opţiune succesorală
Așa cum s-a subliniat în doctrină, în ipoteza retransmiterii dreptului de opțiune succesorală, dreptul de opțiune succesorală se strămută automat, adică în caz de deces al titularului opțiunii succesorale, dacă acesta nu și-a exprimat opțiunea succesorală, ea va trece automat la moștenitorii săi legali[5].
Din punct de vedere legal, reglementarea retransmiterii dreptului de opțiune succesorală o regăsim la art. 1105 C. civ. Astfel, moştenitorii celui care a decedat fără a fi exercitat dreptul de opţiune succesorală îl exercită separat, fiecare pentru partea sa, în termenul aplicabil dreptului de opţiune privind moştenirea autorului lor. Partea succesibilului care renunţă profită celorlalţi moştenitori ai autorului său.
Pentru a înțelege mai bine mecanismul retransmiterii ipoteza este următoarea: la data deschiderii moştenirii lui de cuius (primul defunct), un succesibil este în viață, însă decedează în interiorul termenului în care putea să își exercite opţiunea succesorală, fără să își manifeste opţiunea cu privire la moştenirea lui de cuius. Astfel, succesibilii celui de‑al doilea defunct pot exercita:
– atât propriul drept de opțiune succesorală (care deci privește moștenirea celui de‑al doilea defunct);
– cât și dreptul de opțiune succesorală al celui de‑al doilea defunct (care deci privește moștenirea primului defunct)[6].
Moștenirea prin retransmitere se aplică atât în ipoteza moștenirii legale, cât și în ipoteza moștenirii testamentare. Justificarea reglementării moștenirii prin retransmitere rezidă în aceea că, dacă cel de-al doilea defunct și-ar fi exercitat propriul drept de opțiune succesorală prin acceptarea moștenirii primului defunct, atunci partea cuvenită acestuia din urmă din moștenirea primului defunct i s-ar fi transmis în patrimoniu și pe cale de consecință ar transmite-o propriilor săi moștenitori.
Reținem așadar că pentru a opera retransmiterea dreptului de opțiune succesorală trebuie să existe două sau chiar mai multe moșteniri succesive, este necesar ca cel de-al doilea defunct să fii avut capacitate succesorală, adică să fi fost în viață la data decesului primului defunct, acest al doilea defunct să nu își fi exercitat dreptul său de opțiune succesorală cu privire la moștenirea autorului său, astfel că dreptul său de opțiune, urmare a decesului său, îl transmite propriilor lui moștenitori. Având în vedere că la data deschiderii primii moșteniri cel de-al doilea defunct era în viață, partea care i se cuvine acestuia din urmă din moștenirea primului defunct îi va intra în patrimoniu, iar apoi, urmare a decesului său, va reveni propriilor săi moștenitori.
Se impune a preciza că prin mecanismul retransmiterii dreptului de opțiune succesorală se poate ajunge la situația în care o persoană să culeagă bunuri lăsate de o persoană faţă de care nu ar fi avut vocaţie succesorală concretă. Astfel, dacă unicul moştenitor a lui de cuius, a cărui moştenire s‑a deschis la data de 20 octombrie 2021, era un unchi, rudă de gradul IV, iar acesta din urmă a decedat la data de 30 decembrie 2021, fără să-și fi exercitat dreptul de opţiune succesorală, fiica acestui unchi va putea accepta şi moştenirea lui de cuius, exercitând astfel dreptul de opţiune succesorală retransmis de tatăl său, în ciuda faptului că, fiind rudă de gradul V, nu este rudă în grad succesibil cu de cuius[7].
Concluzionând, vom expune condițiile retransmiterii dreptului de opțiune succesorală[8], după cum urmează:
1. există două persoane decedate, la un anumit interval de timp;
2. cea de‑a doua persoană decedată trebuie să aibă vocație la moștenirea primului decedat;
3. cel de‑al doilea defunct să fi decedat în termenul de opțiune succesorală privind moștenirea autorului său;
4. cel de‑al doilea defunct să nu își fi exercitat dreptul de opțiune succesorală anterior decesului său.
Astfel, în interiorul termenului de un an de la deschiderea moștenirii autorului direct, succesibilul în cauză va trebui să exercite două drepturi de opțiune succesorală, distincte, după cum urmează:
a) un prim drept de opțiune succesorală care vizează moștenirea autorului său direct;
b) cel de‑al doilea drept de opțiune succesorală, în ipoteza acceptării moștenirii, vizând moștenirea retransmisă autorului său direct de la primul decedat și care se găsește în patrimoniul acestuia.
Este de precizat că moștenitorul are libertatea de a accepta sau de a renunța la moștenirea primului decedat, dar dacă succesibilul își manifestă opțiunea succesorală în sensul renunțării la moștenirea autorului său direct, el nu va mai avea un drept de opțiune cu privire la dreptul de opțiune din patrimoniul acestuia, întrucât renunțînd la moștrenirea autorului său direct a devenit străin de moștenirea acestuia, deci inclusiv în privința dreptului de opțiune al acestuia cu privire la moștenirea primului decedat[9]. În alte cuvinte, renunțând la moștenirea autorului direct, succesibilul pierde dreptul de a opta în privința moștenirii primului decedat.
De asemenea, să nu pierdem din vedere textul art. 1105 alin. (2) C. civ, respectiv că partea succesibilului care renunţă profită celorlalţi moştenitori ai autorului său. Astfel, spre exemplu, dacă primul defunct a avut doi copii, unul dintre acești copii decedează la 3 luni de la decesul autorului, fără a-și fi manifestat opțiunea succesorală, acesta având la rândul său un descendent. Dacă descendentul celui de-al doilea defunct acceptă moștenirea autorului său direct, dar repudiază moștenirea primului defunct, de această renunțare va profita descendentul în viață al primului defunct, care va prelua întreaga moștenire a primului decedat. Descendentul celui de-al doilea defunct îl va moșteni pe autorul său direct, dar în moștenirea acestuia nu vor intra bunurile la care ar fi avut dreptul din moștenirea primului defunct, urmare a opțiunii sale succesorale de a renunța la moștenirea cuvenită autorului său de la primul defunct.
3. Concluzii
Prezentului studiu a analizat posibilitatea rescunoscută persoanelor interesate de a solicita reducerea termenului de opţiune succesorală, în anumite condiții, precum și retransmiterea dreptului de opţiune succesorală, fiecare dintre acestea cu particularitățile sale specifice.
Bibliografie:
1. Bacaci Al., Comăniță Gh., Drept civil. Succesiunile, Editura Universul Juridic, București, 2013;
2. Boroi G., Anghelescu C.A., Nicolae I., Fișe de drept civil, Ed. a 7-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2022;
3. Genoiu I., Dreptul la moștenire în Codul civil, Ediția 2, Ed. C.H. Beck, București, 2013;
4. Kocis J., Vasilescu P., Drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016;
5. Nicolae I., Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed. Hamangiu, București, 2016.
DOWNLOAD FULL ARTICLE[1] Art. 1.103. Termenul de opţiune succesorală. (1) Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii.
(2) Termenul de opţiune curge:
a) de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;
b) de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;
c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii;
d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.
(3) Termenului prevăzut la alin. (1) i se aplică prevederile cuprinse în cartea
a VI-a referitoare la suspendarea şi repunerea în termenul de prescripţie extinctivă.
[2] G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, Ed. a 7-a, revizuită și adăugită, Ed.Hamangiu, București, 2022, p. 693.
[3] Al.Bacaci, Gh.Comăniță, Drept civil.Succesiunile, Editura Universul Juridic, București, 2013, p. 201.
G.Boroi, C.A Anghelescu, I.Nicolae, Fișe de drept civil, Ed. a 7-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2022, p. 693.
[4] G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, Ed. a 7-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2022, p. 693.
[5] J. Kocis, P. Vasilescu, Drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016, p. 260.
[6] G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, Ed. a 7-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2022, pp. 693-694.
[7] G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, Ed. a 7-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2022, p. 694.
[8] G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, Ed. a 7-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2022, pp. 694-695.
[9] G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, Ed. a 7-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2022, p. 695.
Arhive
- aprilie 2024
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.