Conceptul criminologic de violență în familie
Vitalie Ionașcu - noiembrie 7, 2021În literatura de specialitate autohtonă, constatăm, de fapt, că sunt puține studii care abordează în mod direct conceptul de violență în familie. În acest sens, cercetătoarea O. Rotari definește violența în familie drept o „serie de comportamente sistemic repetate, de atac fizic, agresivitate verbală și psihologică, sexuală și economică, pe care un partener le manifestă asupra celuilalt în cadrul oficializat al familiei sau în relația cu conviețuire în același spațiu”[24].
L. Gorceag și coautorii descriu violența în familie drept „orice act vătămător, fizic sau emoțional care are loc între membrii unei familii. Acesta poate include un singur episod sau mai multe acte de violență, formând un model de comportament abuziv prin exercitarea controlului”[25]. În același sens, autorul N. Corcea crede, din punct de vedere criminologic, că „violența familială înglobează toate actele de abuz și violență, de neglijare, amenințare și abandon întreprinse la nivelul familiei de unul sau mai mulți făptuitori care în mod normal ar fi trebuit să furnizeze protecție, îngrijire și siguranță”[26].
Analizând multitudinea de opinii prin care s-a încercat a defini conceptul de violență în familie, identificăm mai multe caracteristici specifice acestui fenomen, și anume:
– prezența comportamentului coercitiv, abuziv și violent, manifestat fizic sau verbal;
– subiecții sunt membrii aceluiași grup familial, parteneri intimi, copii, părinți sau alte rude;
– accesul permanent la victimă;
– persistă în permanență scopul de a impune voința și controlul asupra membrilor familiei;
– caracter ciclic;
– provoacă suferință fizică, psihologică sau pagube materiale.
În această ordine de idei, putem concluziona că violența în familie constituie un comportament violent și agresiv cu caracter intenționat, manifestat față de un membru al familiei, săvârșit, de regulă, în scopul controlării și dominării acestuia care provoacă suferință fizică, psihologică sau daune materiale.
Abordând conceptul de violență în familie din punct de vedere juridic, considerăm important momentul în care pentru prima dată în Republica Moldova legiuitorul a oferit o definiție în anul 2007, când Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege organică, lege care a reprezentat, de fapt, o recunoaștere a fenomenului supus cercetării, în calitate de problemă socială, prin care și-a asumat angajamentul de a interveni în astfel de cazuri, propunând în acest scop mecanisme concrete, stabilind autorități și instituții abilitate cu funcții de prevenire și combatere a violenței în familie.
Astfel, în acest sens, fenomenul supus cercetării a fost definit drept „acte de violență fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare a altei persoane, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, comise de către un membru al familiei împotriva altui membru al aceleiași familii, prin care s-a cauzat victimei prejudiciu material sau moral”[27].
Prin urmare, una din problemele ce urmează a fi soluționate în contextul prezentelor examinări o constituie conceptul criminologic al violenței în familie și măsura în care acesta poate fi raportat la accepțiunea juridico-penală a fenomenului din care decurg consecințele specifice răspunderii penale.
Necesitatea soluționării, în mod prioritar, a problematicii semnalate derivă din însuși cadrul normativ de sancționare a violenței în familie instituit în legislația de referință a Republicii Moldova. Interpretarea sistematică a normelor penale și a normelor contravenționale din legislația consacrată în materie permite identificarea violenței în familie drept infracțiune sau contravenție.
În sensul legii penale, la art. 2011 CP al R. Moldova violența în familie este definită ca fiind „acțiunea sau inacțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin: a) maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății; b) izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei; c) privarea de mijloace economice, inclusiv lipsirea de mijloace de existență primară, neglijare, dacă au provocat victimei vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății”[28].
În același timp, violența în familie este pedepsită și în calitate de contravenție, atunci când „acțiunile violente, comise de către un membru al familiei în privința altui membru al familiei, au provocat vătămarea neînsemnată a integrității corporale”[29].
Astfel, legislația Republicii Moldova pedepsește violența în familie prin prisma unui model mixt de sancționare, punând în fața cercetătorului următoarea întrebare: la categoria criminalității de violență în familie urmează a fi atribuite doar actele de violență sancționate penal sau și cele pedepsite contravențional?
Răspunsul la întrebarea nuanțată urmează a fi identificat prin luarea în considerație a semnificației pe care conceptul de crimă îl are în știința criminologică, în calitate de element structural al fenomenului criminalității. Vizavi de semnificația socială și juridică a crimei avută în sfera domeniului de studiu al criminologiei, literatura de specialitate a statuat două puncte de vedere în baza cărora manifestările antisociale sunt atribuite fenomenului criminalității.
Potrivit primului punct de vedere, noțiunea de „crimă” utilizată în criminologie nu urmează a fi redusă doar la fapta infracțională, incriminată ca atare în legea penală, ci cuprinde și alte fapte antisociale sau ilegale. Din perspectiva prezentei accepțiuni, în domeniul criminalității pot fi incluse atât violența în familie condamnabilă penal, cât și cea pedepsită contravențional.
Opiniile potrivit cărora orice faptă antisocială constituie obiectul criminologiei sunt specifice acelor specialiști care abordează criminalitatea de pe pozițiile sociologiei și psihologiei sociale[30].
Se arată că obiectul criminologiei îl constituie fapta penală (infracțiunea, crima, delictul), conferindu-i acestuia o accepțiune foarte largă ce depășește sfera normativului juridic. De exemplu, autorii E.H. Sutherland și D.R. Cressey susțin că obiectul criminologiei îl constituie infracțiunea ca fenomen social. Însă ei includ în concept nu numai faptele penale, ci și pe cele care privesc încălcări ale legii de natură civilă sau contravențională[31].
Din punctul de vedere al obiectului criminologiei, prin crimă (infracțiune), de regulă, se înțelege orice încălcare a normelor din societate, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unor incriminări în textele de lege[32].
Confirmând aceeași idee, V. Bujor și coautorii susțin că, de fapt, crima în calitate de fenomen social urmează a fi considerată „(…) drept relație (comportament) socială individuală negativă; prin atare relație socială individul manifestă o atitudine de negare a relațiilor sociale dominante în societatea dată”[33].
Potrivit celui de-al doilea punct de vedere, semnificația de crimă în știința criminologică urmează a fi redusă doar la sfera ilicitului penal. În această accepțiune, criminalitatea de violență în familie include, strict, doar faptele sancționate penal, iar cele sancționate contravențional se află în afara acesteia, urmând a fi studiate din punct de vedere criminologic în perspectiva devianțelor sociale. De pe aceste poziții, unii criminologi definesc fenomenul criminalității ca fiind „ansamblul infracțiunilor penale de toate felurile într-o societate și într-o perioadă dată”[34].
Unii criminologi ruși apreciază că încălcările de drept, care nu constituie infracțiuni, însă care sunt strâns legate de acestea, prezintă interes pentru studiul criminologic în contextul analizării și examinării cauzelor și condițiilor de săvârșire a infracțiunilor, precum și pentru elaborarea metodelor de prevenire a criminalității; cercetarea acestor fenomene și a problemelor de contracarare, nu formează obiectul de studiu al criminologiei[35].
În această ordine de idei, unii cercetători români sunt de părere că „criminalitatea ca fenomen socio-uman are în componența sa întregul arsenal de comportamente umane care sunt interzise de legea penală și care reflectă individualitatea biopsihosocială a celor care au comis infracțiunea”[36].
Suntem de părere că știința criminologică studiază și trebuie să cerceteze conceptul de violență în familie în calitate de fenomen social negativ pentru a explica geneza acestui tip de criminalitate, a determina coordonatele biopsihosociale ale personalității infractorului și ale victimei, a stabili și analiza indicii cantitativi și calitativi, a elabora un sistem adecvat de prevenire și combatere a fenomenului.
În acest context, urmează a se stabili dacă problemele de natură criminologică pe care le comportă studiul infracțiunii de violență în familie pot fi extinse, din perspectiva domeniilor de studii ale criminologiei, și asupra contravențiilor de violență în familie. De exemplu, se poate vorbi oare despre o cauzalitate diferită generatoare a infracțiunilor de violență în familie în raport cu faptele contravenționale sau despre personalități și trăsături biopsihosociale distincte caracteristice infractorilor ce comit fapte penale de violență de cele aferente delincvenților ce săvârșesc asemenea fapte contravenționale sau despre personalități și trăsături biopsihosociale distincte caracteristice victimelor etc.?
Astfel, dată fiind identitatea de concept existent între violența în familie de ordin penal și de cel contravențional, ca entități juridice asemănătoare după esență, însă sancționate de legi diferite, susținem ideea că aria de cercetare criminologică urmează a fi extinsă și asupra actelor de violență în familie soldate cu vătămarea neînsemnată a integrității corporale, iar totalitatea faptelor de acest gen pot fi incluse în „cadrul legal” al fenomenului criminalității.
În vederea confirmării și susținerii opiniei propuse, putem înainta mai multe argumente.
Unul din argumente ar fi că, din data de 03.09.2010, momentul în care violența în familie a fost incriminată pentru prima dată în legea penal[37] până la ultimele modificări operate în Codul penal și Codul contravențional, din data de 16.09.2016[38], referitoare la incriminarea acestor fapte, violența în familie a fost considerată, în mod exclusiv, drept infracțiune, indiferent de consecințele survenite.
Un alt argument este că există o bază de date care conține informație atât despre infracțiunile de violență în familie, cât și despre contravenții, fapt ce ne permite să analizăm indicii calitativi și cei cantitativi ai fenomenului dat.
Considerăm un argument forte și prevederile Convenției Consiliului Europei cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie care definește violența în familie drept toate actele de violență fizică, sexuală, psihologică sau economică care au loc în familie sau unitatea domestică sau între foști sau actualii soți sau parteneri, indiferent de faptul dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima[39], iar Comitetul de Miniștri al statelor membre recomandă ca actele de violență în familie să fie calificate infracțiuni.
Concluzie
Prin urmare, în urma cercetării literaturii de specialitate și a diferitor acte normative, putem defini criminalitatea de violență în familie drept un fenomen social-juridic negativ, cu caracter de masă, variabil din punct de vedere istoric, care este constituit din totalitatea faptelor ilegale (infracțiuni și contravenții) săvârșite cu intenție asupra membrilor de familie, de regulă, în scopul controlării și dominării acestuia, care provoacă suferință fizică, psihologică sau daune materiale, comise pe un anumit teritoriu, într-o anumită perioadă de timp, ce se caracterizează prin indici cantitativi (nivelul și dinamica) și calitativi (structura și caracterul).
Bibliografie
1. Bujor V. ș.a., Elemente de criminologie, Academia MAI al RM „Ștefan cel Mare”, Chișinău, 1997, 86 p.;
2. Ciobanu Ig., Criminologie, Universitatea de Stat din Moldova, Tipografia Centrală, Chișinău, 2011, 560 p.;
3. Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 3-6/15 din 16 ianuarie 2009;
4. Codul penal al Republicii Moldova, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 128-129/1012 din 13 septembrie 2002 (în vigoare din 24 mai 2009);
5. Convenția Consiliului Europei cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie de la Istanbul, din 11 mai 2011;
6. Corcea N., Hotărârile Curții Europene pentru Drepturile Omului cu privire la violența în familie: cazurile contra Republicii Moldova, în Revista națională de drept nr. 3/2015, pp. 49-56;
7. Corcea N., Identificarea etimologică a termenului „Violența în familie”, în Revista națională de drept nr. 1/2015, pp. 48-55;
8. Florea B., Violența în familie – etiologie și forme de manifestare, în Studii și cercetări din domeniul științelor socio-umane, vol. 14, Ed. Agronaut, Cluj-Napoca, 2005, pp. 271-279;
9. Gorceag L., Sîrbu S., Ioniță D., Intervenția eficientă a poliției la cazurile de violență în familie, Bons Offices, Chișinău, 2013, 104 p.;
10. Hogaș D.L., Prevenirea și sancționarea violenței domestice prin normele dreptului penal, Ed. „Lumen”, Iași, 2010, 226 p.;
11. Legea Republicii Moldova nr. 167 din 9 iulie 2010 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 155-158 din 3 septembrie 2010;
12. Legea Republicii Moldova nr. 196 din 28 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 306-313 din 16 septembrie 2016;
13. Legea Republicii Moldova nr. 45 din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 55-56 din 18 martie 2008;
14. Nistoreanu Gh., Păun C., Criminologie, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1994, 352 p.;
15. Ogein A., Sociologia devianței, Ed. Polirom, Iași, 2002, 264 p.;
16. Pisapua G., Fondamento et oggelto della criminologia, Ed. Cedam, Padova, 1983, p. 14;
17. Popa J.C., Violența în familie: conceptul și obiectul ocrotirii penale, în Materialele Conferinței științifice internaționale anuale a doctoranzilor și tinerilor cercetători. Vol. II, ed. a VI-a, Chișinău, 2012, 432 p.;
18. Rădulescu M.S., Devianță, criminalitate și patologie socială, Ed. Lumina Lex, București, 1999, 288 p.;
19. Rădulescu S.M., Sociologia violenței (intra)familiale: victime și agresori în familie, Ed. Lumina Lex, București, 2001, 350 p.;
20. Rotari O., Criminologie, Ed. ULIM, Chișinău, 2011, 890 p.;
21. Sălăvăstru D., Psihologia educației, Ed. Polirom, Iași, 2004, 288 p.;
22. Sellin T., Culture conflict and crime, Social Science Research Council, New York, 1983, 116 p.;
23. Sutherland E.H., Cressey D.R., Principes de criminologie, Ed. Cujas, Paris, 1966, 662 p.;
24. Tucicov-Bogdan A., Dicționar de psihologie socială, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1981, 256 p.;
25. Turliuc M.N., Adina K.H., Oana D., Violența în familie. Teorii, particularități și intervenții specifice, Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009, 232 p.;
26. Vouin R., Leautea J., Droit pénal et criminologie, Presses Universitaires de France, Paris, 1965, 629 p.;
27. Corobeinicov B.V., Cuznețov I.F., Mincovschi G.M., Criminologie, Ed. Literatură juridică, Moscova, 1988, p. 384;
28. Colpacov L.A., Violența în familie: aspect victimologic, diferențiere responsabilitate şi chestiuni de tehnică legislativă, Iaroslav, 2007, p. 232;
29. Fateev A.N., Violența în familie: experiența cercetării criminologice, Moscova, 2006, p. 19;
30. Șaclov V.I., Violența în familie: drept penal și criminologic, Iaroslav, 2003, p. 197;
31. Iliașenco A.N., Contracararea crimei violente, Institutul Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei, 2003, p. 492.
[24] Rotari O., Criminologie, Ed. ULIM, Chișinău, 2011, p. 518.
[25] Gorceag L., Sîrbu S., Ioniță D., Intervenția eficientă a poliției la cazurile de violență în familie, Bons Offices, Chișinău, 2013, p. 19.
[26] Corcea N., Hotărârile Curții Europene pentru Drepturile Omului cu privire la violența în familie: cazurile contra Republicii Moldova, în Revista națională de drept nr. 3/2015, p. 51.
[27] Legea Republicii Moldova nr. 45 din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 55-56 din 18 martie 2008, art. 2.
[28] Codul penal al Republicii Moldova, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 128-129/1012 din 13 septembrie 2002 (în vigoare din 24 mai 2009), art. 2011 alin. (1).
[29] Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 3-6/15 din 16 ianuarie 2009, art. 781.
[30] Pisapua G., Fondamento et oggelto della criminologia, Ed. Cedam, Padova, 1983, p. 14.
[31] Sutherland E.H., Cressey D.R., Principes de criminologie, Ed. Cujas, Paris, 1966, pp. 11-15.
[32] Sellin T., Culture conflict and crime, Social Science Research Council, New York, 1983, p. 15.
[33] Bujor V. ș.a., Elemente de criminologie, Academia MAI al RM „Ștefan cel Mare”, Chișinău, 1997, p. 6.
[34] Vouin R., Leautea J., Droit pénal et criminologie, Presses Universitaires de France, Paris, 1965, p. 45.
[35] Corobeinicov B.V., Cuznețov I.F., Mincovschi G.M., Criminologie, Ed. Literatură juridică, Moscova, 1988, p. 4.
[36] Nistoreanu Gh., Păun C., op. cit., p. 40.
[37] Legea Republicii Moldova nr. 167 din 9 iulie 2010 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 155-158 din 3 septembrie 2010.
[38] Legea Republicii Moldova nr. 196 din 28 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 306-313 din 16 septembrie 2016.
[39] Convenția Consiliului Europei cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie de la Istanbul, din 11 mai 2011, art. 3 lit. b).
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.