Ce efecte generale ar putea produce recunoașterea căsătoriei între persoanele de același sex pe teritoriul României?
Nadia-Cerasela Aniței - octombrie 5, 20214. Ce efecte juridice ar putea produce recunoașterea căsătoriei între persoanele de același sex pe teritoriul României?
Calificarea noțiunii de „efecte generale ale căsătoriei” aparține doctrinei[9]. În spațiul conflictelor de legi, textul legal [art. 2589 alin. (2) C. civ.] precizează că lex causae este incidentă celor două categorii de efecte ale căsătoriei ‒ efecte personale și efecte patrimoniale ‒ cu exceptările exprese pentru categoria din urmă [art. 2589 alin. (3); art. 2590; art. 2592 C. civ.].
Dintre efectele patrimoniale, vor fi supuse legii menționate la art. 2589 alin. (1) C. civ., doar efectele patrimoniale „pe care această lege le reglementează și de la care soții nu pot deroga, indiferent de regimul matrimonial ales de aceștia”. Sub aspectul calificării noțiunilor, „efectele patrimoniale de la care soții nu pot deroga”, sunt circumscrise regimului primar imperativ. Așadar, legea determinată în cascadă, prin cele trei puncte de legătură (reședința obișnuită, cetățenia, lex loci celebrationis), se va aplica relațiilor personale dintre soți și raporturilor juridice reglementate de lege, de la care soții nu pot să deroge. Efect direct al căsătoriei „asupra bunurilor soților, asupra intereselor lor patrimoniale, regimul primar este statutul patrimonial de bază, de ordine publică, incident oricărei (fiecărei) căsătorii”.
Prima excepție [de la regula legii aplicabile regimului primar imperativ, adică de la legea prevăzută de art. 2589 alin. (1) C. civ.] privește drepturile soților asupra locuinței familiei, precum și regimul unor acte juridice asupra acestei locuințe. Aspectele menționate sunt supuse legii locului unde locuința este situată.
A doua excepție vizează regimul matrimonial. Noțiunea de „regim matrimonial” este calificată primar ca „ansamblu de norme juridice care guvernează raporturile dintre soți cu privire la drepturile și obligațiile pecuniare ale vieții conjugale, precum și relațiile care privesc gestionarea acestora”. Regimul matrimonial nu intră în sfera legilor determinate în cascadă, menționate de art. 2589 C. civ., ci are propria reglementare (art. 2590-2595 C. civ.).
4.1. Sediul juridic al dispozițiilor referitoare la legea aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei conform dispozițiilor Codului civil român
Art. 2589 C. civ., cu denumirea marginală „Legea aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei”, dispune: „Efectele generale ale căsătoriei sunt supuse legii reședinței obișnuite comune a soților, iar în lipsă, legii cetățeniei comune a soților. În lipsa cetățeniei comune, se aplică legea statului pe teritoriul căruia căsătoria a fost celebrată. [alin. (1)] Legea determinată potrivit alin. (1) se aplică atât efectelor personale, cât și efectelor patrimoniale ale căsătoriei pe care această lege le reglementează și de la care soții nu pot deroga, indiferent de regimul matrimonial ales de aceștia. [alin. (2)] Prin excepție de la prevederile alin. (2), drepturile soților asupra locuinței familiei, precum și regimul unor acte juridice asupra acestei locuințe sunt supuse legii locului unde aceasta este situată” [alin. (3)].
4.2. Cum interpretăm dispozițiile art. 2589 C. civ. referitoare la legea aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei?
Aplicând dispozițiile art. 2589 C. civ. și căsătoriei homosexuale (în cazul nostru, hotărârea CJUE pronunțate în cauza C-673/16, Relu Adrian Coman,) rezultă că efectelor generale ale căsătoriei (atât efectelor personale, cât și efectelor patrimoniale), cu excepția situației referitoare la drepturile soților asupra locuinței familiei, precum și regimul unor acte juridice asupra acestei locuințe, care sunt supuse legii locului unde locuința este situată, li se va aplica, în ordine, fără a se putea deroga, indiferent de regimul matrimonial ales de soți: 1. legea reședinței obișnuite comune a soților (în baza hotărârii CJUE pronunțate în cauza C-673/16, Relu Adrian Coman, le aplicăm legea română dacă au reședința în România), iar în lipsă, 2. legea cetățeniei comune a soților (în cazul în care nu au reședința în România, dar au ambii cetățenia americană (în baza hotărârii CJUE pronunțate în cauza C-673/16, Relu Adrian Coman, le aplicăm legea americană ca lege a cetățeniei comune), iar în lipsa, 3. legea statului pe teritoriul căruia căsătoria a fost celebrată (căsătoria, în speța noastră, Relu Adrian Coman, a fost celebrată în Belgia, deci legea belgiană.
4.3. Cum calificăm primar noțiunea de „efecte generale ale căsătoriei” din perspectiva dreptului internațional privat român?
În ceea ce privește dreptul internațional privat român, calificarea primară se face după legea română, lege a forului pentru orice autoritate publică română. Astfel, potrivit art. 2558 C. civ., „Când determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmează să fie dată unei instituții de drept sau unui raport juridic, se ia în considerare calificarea juridică stabilită de legea română. [alin. (1)] În caz de retrimitere, calificarea se face după legea străină care a retrimis la legea română. [alin. (2)] Natura mobiliară sau imobiliară a bunurilor se determină potrivit legii locului unde acestea se află sau, după caz, sunt situate. [alin. (3)] Dacă legea română nu cunoaște o instituție juridică străină sau o cunoaște sub o altă denumire ori cu un alt conținut, se poate lua în considerare calificarea juridică făcută de legea străină. [alin. (4)] Cu toate acestea, când părțile au determinat ele însele înțelesul noțiunilor dintr-un act juridic, calificarea acestor noțiuni se face după voința părților”[alin. (5)].
Deci, conform art. art. 2558 alin. (1) C. civ., calificarea primară se face întotdeauna după legea română, adică în conformitate cu noțiunile utilizate, de sistemul de drept românesc. Totuși trebuie făcute două observații: prima că termenul de „instituție de drept” trebuie interpretat lato sensu, incluzând și noțiunile juridice, iar a doua că excepțiile de la alin. (2), (3), (4) și (5) sunt de strictă interpretare. De asemenea, calificarea unei probleme ca fiind de drept procedural sau de drept material se face după legea română[10].
În acest context, ținând cont de prevederile art. 2558 alin. (1) C. civ., vom efectua calificarea primară, adică după legea română ca lege a forului pentru orice autoritate publică română a noțiunii de efecte generale ale căsătoriei.
4.4. Ce înțelegem prin noțiunea de „efecte generale ale căsătoriei”?[11]
Încheierea căsătoriei generează între cei care o încheie o multitudine de raporturi, de natură diferită: socială, morală, juridică. Prin efecte juridice ale căsătoriei înțelegem relațiile de natură personală și patrimonială care iau naștere între soți ca urmare a încheierii căsătoriei.
Relațiile ce se nasc între soți în timpul căsătoriei, în contextul legislației actuale, stau sub semnul egalității dintre bărbat și femeie.
Efectele căsătoriei sunt reglementate în Codul civil în Titlul II, intitulat „Căsătoria”, Capitolul V fiind dedicat drepturilor și îndatoririlor personale ale soților (art. 307-311) și Capitolul VI drepturilor și obligațiilor patrimoniale ale soților (art. 312-372). De asemenea, Codul civil consacră efectelor căsătoriei și alte articole din diferite capitole, de exemplu: art. 1031 prevede că orice donație încheiată între soți este revocabilă numai în timpul căsătoriei (art. 970-974 C civ) stabilesc vocația succesorală a soțului supraviețuitor și dreptul la abitație al acestuia.
Efectele căsătoriei sunt reglementate și în unele acte normative internaționale la care România este parte sau pe care le-a ratificat ori la care a aderat, și anume: Declarația Universală a Drepturilor Omului (art. 16), Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (art. 23 par. 4 și art. 24), Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (art. 10 par. 1) etc.[12].
În raport de sfera persoanelor între care se produc aceste efecte, distingem următoarele categorii de raporturi:
a) raporturile dintre soți;
b) raporturile dintre soți și copiii lor;
c) raporturile dintre un soț și rudele celuilalt soț (raporturi de afinitate);
d) raporturile dintre membrii familiei și alte persoane fizice sau juridice.
La rândul lor, raporturile dintre soți se referă la:
a) relațiile personale;
b) relațiile patrimoniale;
c) capacitatea de exercițiu.
Concluzii
Efectele hotărârilor CJUE (inclusiv în cauza Coman), sunt obligatorii, în egală măsură, pentru toate instanțele naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.
Hotărârile CJUE sunt obligatorii, în egală măsură, pentru instanțe naționale din cele 28 de state care sunt sesizate cu o problemă similară în care aceasta s-a pronunțat, dar nu soluționează litigiul național. Instanței naționale de trimitere îi revine obligația de a soluționa cauza conform hotărârii CJUE.
Literatura de specialitate precizează că, „în acest context, este important de menționat că decizia CJUE, care face parte din legislația europeană complementară, nu aduce atingere dispozițiilor constituționale și, pentru că a avut un alt obiect, respectiv dreptul de ședere, nici nu obligă statul român la legalizarea căsătoriei dintre persoane de același sex”[13].
În concluzie, în ceea ce privește efectele hotărârii CJUE în cauza Coman, constatăm că CJUE nu soluționează litigiul din cauza Relu Adrian Coman ș.a. c. Inspectoratului General pentru Imigrări și a Ministerului Afacerilor Interne, însă autoritatea competentă din România ca instanță națională de trimitere are obligația de a soluționa cauza conform hotărârii CJUE care este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale din cele 28 de state membre care sunt sesizate cu o problemă similară”[14].
În privința impactului Hotărârii CJUE în cauza C-673/16, Relu Adrian Coman ș.a. c. Inspectoratului General pentru Imigrări și a Ministerului Afacerilor Interne în data de 5 iunie 2018, în situația în care doi soți de același sex ar formula o cerere de recunoaștere pe teritoriul României a unei căsătorii între persoane de același sex încheiate în străinătate ar trebui recunoscute efectele juridice generale ale căsătoriei conform art. 2589 C. civ., alături de efectele juridice referitoare la: libera circulație, interese fiscale, beneficii fiscale, protecție socială etc., deci efectele juridice ce țin de dreptul privat.
[9] C. Jugastru, Legea aplicabilă regimului matrimonial: două reglementări paralele, în Revista Universul Juridic nr. 12/2018, București, https://revista.universuljuridic.ro/legea-aplicabila-regimului-matrimonial-doua-reglementari-paralele/.[10] M.V. Jakota, Drept internațional privat, vol. I, Ed. Fundației Chemarea, Iași, 1997, p. 210; D. Lupașcu. Drept internațional privat, Ed. Universul Juridic, București, 2012, pp. 68-70; O. Ungureanu, C. Jugastru, A. Circa, Manual de drept internațional privat, Ed. Hamangiu, București, 2008, p. 86.; N.C. Dariescu, Relațiile patrimoniale dintre soți în dreptul internațional privat, Ed. C.H. Beck, București, 2008, pp. 11-16; N.C. Aniței, Convenția matrimonială în dreptul internațional privat român, Ed. C.H. Beck, București, 2013, pp. 1-5; C. Jugastru, Efectele căsătoriei în dreptul internațional privat, în revista Universul Juridic nr. 11/2015, http://revista.universuljuridic.ro/efectele-casatoriei-in-dreptul-international-privat/.[11] E. Florian. Dreptul familiei, ed. 5, Ed. C.H. Beck, București, 2016, pp. 90-100; N.C. Aniței, Dreptul familiei, Ed. Hamangiu, București, 2012, pp. 63-69.
[12] N.C. Aniței, General Considerations on Personal Relations between Spouses under the Provisions of the New Civil Code. Postmodern Openings, Ed. Lumen, Iași, 2011, pp. 53-60.
[13] C. Hageanu, Articolul 277 din Codul civil român, încotro?, în Revista Româna de Drept Privat nr. 3/2018, Ed. Universul Juridic, București, pp. 148-153; N.C. Aniței, DECISION IN CASE C-673/16 Relu Adrian COMAN AND OTHERS/ GENERAL INSPECTORATE FOR IMMIGRATION, Jurnalul de Studii Juridice, Anul XI, nr. 1-2/2018, Ed. Lumen, 2018, Iași, pp. 113-124; A.-C. Săcrieru, Implicații ale Deciziei CJUE pronunțate în cauza Coman-Hamilton, disponibilă la https://www.juridice.ro/585119/implicatii-ale-deciziei-cjue-pronuntate-in-cauza-coman-hamilton.html.
[14] Ibidem.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.