Cazurile în care judecătorul poate dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane
Anjie Diana Goh - aprilie 2, 2019Prin raportare la art. 78-79 C. pr. civ. interesează prima teză din alin. (2) al articolului de mai sus. Succesorul cu titlul particular dintr-un act încheiat între vii sau pentru cauză de moarte are obligația să intervină în cauză atunci când „are cunoștință de existența procesului”. Pentru a evita situații ulterioare dificil de gestionat, legiuitorul pune la dispoziția părților și instanței deopotrivă posibilitatea aducerii în cauză a dobânditorului cu titlu particular atunci când acesta nu se „autosesizează” să intre în proces.
Persoana căreia legea îi atribuie în speță calitatea de succesor cu titlu particular este un având-causa[36], cu toate consecințele ce derivă din această calitate, mai exact chiar dacă nu a participat la încheierea unui act juridic, datorită faptului că are drepturi sau obligații anterioare strâns legate de actul respectiv, va suporta efectele acelui act. Ulterior intervenirii voluntare sau forțate în proces a succesorului cu titlu particular, judecătorul cauzei va fi cel care va hotărî „ținând seama de împrejurări și de poziția celorlalte părți dacă înstrăinătorul sau succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va rămâne sau, după caz, va fi scos din proces”[37]. Prin aceasta nu se înțelege o excludere a unei părți din proces, în sensul că diferendul ar rămâne fără pârât sau fără reclamant, ci va opera exclusiv înlocuirea fizică a uneia dintre părțile inițiale cu succesorul cu titlu particular căruia i-a fost transmisă calitatea procesuală. În susținerea acestei afirmații stă și faptul că avânzii-cauză sunt doar o excepție aparentă de la principiul relativității actelor juridice „în sensul[38] că iau locul părților inițiale în privința efectelor actului juridic, fiind deci continuatori ai «autorului lor» (…)”.
Introdus în cauză și devenind parte în proces, intervenientului forțat îi va fi opozabilă hotărârea, care va produce efecte de drept, sub rezerva dobândirii dreptului cu bună-credință în condițiile legii. În aceste cazuri, chiar dacă a fost parte în procesul în care s-a pronunțat o hotărâre împotriva sa, succesorul cu titlu particular se va prevala de buna sa credință și își va păstra dreptul obținut. Este cazul dobândirii bunurilor mobile corporale cu bună-credință în condițiile[39] art. 937 C. civ., iar în materie imobiliară exemplificăm ipoteza prevăzută la art. 901 C. civ.[40].
2. Exercitarea acțiunii civile de către procuror atunci când este necesar pentru apărarea intereselor unor anumite categorii de persoane [art. 93 raportat la art. 92 alin. (1) C. pr. civ.]
Art. 93 C. pr. civ. – Efecte față de titularul dreptului
„În cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1), titularul dreptului va fi introdus în proces și se va putea prevala de dispozițiile art. 406, 408, 409 și art. 438-440, iar dacă procurorul își va retrage cererea, va putea cere continuarea judecății sau a executării silite”.
Art. 92 alin. (1) C. pr. civ. – Modalități de participare
„Procurorul poate porni orice acțiune civilă, ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege”.
Deși, de regulă, procurorul nu este parte în proces, în ipoteza excepțională regăsită la art. 92 alin. (1) C. pr. civ., reprezentantul Ministerului Public „se alătură” procesual uneia dintre părți, atunci când pornește acțiunea civilă în numele interzișilor judecătorești, minorilor și dispăruților[41]. Pe lângă aceste trei categorii de persoane pentru care procurorul poate introduce acțiunea civilă, din interpretarea textului de lege rezultă că mai există și alte cazuri în care procesul poate fi pornit în numele altei persoane de către procuror („precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege”).
Cu privire la categoria de acțiuni civile pe care reprezentantul Ministerului Public poate să le introducă în numele uneia dintre persoanele mai sus menționate (n.n. – incapabilul, minorul sau dispărutul) legea nu distinge, așa încât la nivelul majoritar al doctrinei[42] se apreciază că procurorul poate introduce nu numai acțiuni cu caracter eminamente patrimonial, ci și acțiuni personale[43]. În tot acest timp, trebuie să avem în vedere faptul că chiar dacă procurorului îi este permis aproape nelimitat să pornească acțiunea civilă în numele incapabilului, spre exemplu chiar și în cauze personale, el nu este decât un „reprezentant” al acestuia și nu poate să dispună de acel drept, pentru că, în mod evident, nu îi aparține. Or, din moment ce „Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decât are el însuși”[44], procurorului nu îi este permis să renunțe la acel drept, ci eventual, doar la judecată (din interpretarea art. 93 C. pr. civ.: „iar dacă procurorul își va retrage cererea”). În ipoteza retragerii cererii de către procuror, partea va putea să ceară continuarea judecății sau a executării silite, dacă va dori. De asemenea, va putea renunța la judecată (art. 406 C. pr. civ.), la căile de atac (art. 409 C. pr. civ.) sau chiar la dreptul dedus judecății în mod direct (art. 408 C. pr. civ.); există și posibilitatea încheierii unei tranzacții (art. 438-440 C. pr. civ.).
În materie necontencioasă:
1. Introducerea[45] în cauză de către instanță a persoanelor ce ar putea fi prejudiciate prin hotărâre [art. 532 alin. (2) C. pr. civ.]
„Instanța poate dispune, chiar din oficiu, orice măsuri utile cauzei. Ea are dreptul să asculte orice persoană care poate aduce lămuriri în cauză, precum și pe acelea ale căror interese ar putea fi afectate de hotărâre”.
Rațiunile pentru care judecătorul va putea să aducă în cauză alte persoane, chiar împotriva voinței părților inițiale se disting din textul legii, așa încât instanța când va considera oportună introducerea forțată a unor persoane pentru a aduce lămuriri sau pentru protecția acestora va putea proceda la aceasta după ascultarea părților inițiale.
Alte cazuri[46] în care instanța poate introduce în cauză alte persoane din oficiu:
Introducerea în cauză a organismelor sociale interesate de către instanța de contencios administrativ (art. 161 din Legea nr. 544/2004 a contenciosului administrativ):
„Când raportul juridic dedus judecății o impune, instanța de contencios administrativ va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altei persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului și instanța apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, aceasta va respinge cererea fără a se pronunța în fond”.
Citarea de către instanță a societății de asigurări în ipoteza producerii unor accidente de circulație [art. 33 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind asigurările și reasigurările în România]:
„În cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație, judecătoria va cita și societatea de asigurări menționată în procesul-verbal de constatare a contravenției”.
Citarea părților și membrilor de familie în cauzele în care se face de către minor plângere împotriva tutorelui pentru acte sau fapte păgubitoare [art. 155 alin. (2) C. civ.]:
„Plângerea se soluționează de urgență, prin încheiere executorie, de către instanța de tutelă, cu citarea părților și a membrilor consiliului de familie. Minorul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi ascultat, dacă instanța de tutelă consideră că este necesar”.
Citarea părinților și a copiilor în cazurile referitoare la filiație (art. 436 C. civ.):
„Părinții și copilul vor fi citați în toate cauzele referitoare la filiație, chiar și atunci când nu au calitatea de reclamant sau de pârât”.
Citarea în proces a renunțătorilor în acțiunile privitoare la filiație, în ipoteza moștenirilor vacante (art. 439 C. civ.):
„În cazul în care, potrivit legii, o acțiune privitoare la filiație poate fi pornită împotriva moștenitorilor, iar moștenirea este vacantă, acțiunea poate fi introdusă împotriva comunei, orașului sau, după caz, municipiului de la locul deschiderii moștenirii. Citarea în proces a renunțătorilor, dacă există, este obligatorie”.
Citarea în proces a persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului [art. 22 alin. (1) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie[47]]
„Despăgubirea se stabilește și se plătește în conformitate cu prevederile art. 14, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați”.
Documentație utilizată:
Doctrină:
– V.M. Ciobanu, Tratat teoretic și practic de procedură civilă, Ed. Național, București, 1997, vol. I;
– V.M. Ciobanu, T.C. Briciu, C.C. Dinu, Drept procesual civil, ed. a II-a revăzută și adăugită, Ed. Național, București, 2018;
– G. Boroi, Broșură INM – Conferințe Noul Cod de procedură civilă, București, iunie-septembrie 2012;
– G. Boroi, D.N. Teohari ș.a., Noul Cod de procedură civilă, comentariu pe articole, Ed. Hamangiu, București, 2013, vol. I
– G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, ed. a 2-a revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2012;
– M. Tăbârcă, V.M. Ciobanu, M. Nicolae (coord.), Noul Cod de procedură civilă comentat și adnotat, vol. I – art. 1-526, Ed. Universul Juridic, București, 2013;
– M. Tăbârcă, V.M. Ciobanu, M. Nicolae (coord.), Noul Cod de procedură civilă comentat și adnotat, vol. I – art. 1-526, ed. a II-a revizuită și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2016;
– M. Tăbârcă, Drept procesual civil, vol. I – Teoria generală, Ed. Universul Juridic, București, 2013.
Legislație:
– Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
– Noul Cod civil;
– Noul Cod de procedură civilă;
– Vechiul Cod civil;
– Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară;
– Legea nr. 544/2004 a contenciosului administrativ;
– Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie;
– O.G. nr. 2/2001 privind asigurările și reasigurările în România.
Internet
– Dicționar Juridic (https://legeaz.net/dictionar-juridic/terți, https://legeaz.net/dictionar-juridic/elemente-autoritate-lucru-judecat).
[36] Prin având-cauză înțelegem acel dobânditor al unui drept sau obligații strâns legate de dreptul disputat trebuie să fie vorba de acte juridice anterioare încheiate de autorul lui cu alte persoane și referitoare la același drept sau bună de asemenea, este necesar să fie îndeplinite formalitățile de opozabilitate fața de terți; G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, ed. a 2-a revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 226.
[37] Art. 39 alin. (2) C. pr. civ., Situația procesuală a înstrăinătorului și a succesorilor săi.
[38] G. Boroi, C.A. Anghelescu, op. cit., p. 229.
[39] Art. 937 C. civ, Dobândirea proprietății mobiliare prin posesia de bună-credință:
„(1) Persoana care, cu bună-credință, încheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros având ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul luării sale în posesie efectivă.
(2) Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bună-credință, dacă acțiunea este intentată, sub sancțiunea decăderii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stăpânirea materială a bunului.
(3) Dacă bunul pierdut sau furat a fost cumpărat dintr-un loc ori de la o persoană care vinde în mod obișnuit bunuri de același fel ori dacă a fost adjudecat la o licitație publică, iar acțiunea în revendicare a fost introdusă înăuntrul termenului de 3 ani, posesorul de bună-credință poate reține bunul până la indemnizarea sa integrală pentru prețul plătit vânzătorului.
(4) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică bunurilor mobile care sunt accesorii unui imobil.
(5) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în legătură cu dobândirea dreptului de uzufruct și a dreptului de uz asupra unui bun mobil”.
[40] Art. 901 alin. (1) C. civ., Dobândirea cu bună-credință a unui drept tabular:
„Sub rezerva unor dispoziții legale contrare, oricine a dobândit cu bună-credință vreun drept real înscris în cartea funciară, în temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului înscris în folosul său, chiar dacă, la cererea adevăratului titular, dreptul autorului său este radiat din cartea funciar”.
[41] Art. 92 alin. (1) C. pr. civ., Modalități de participare:
„Procurorul poate porni orice acțiune civilă, ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege”.
[42] G. Boroi, D.N. Teohari ș.a., op. cit., p. 266; M. Tăbârcă, V.M. Ciobanu, M. Nicolae, Noul Cod de procedură civilă comentat și adnotat, vol. I – art. 1-526, ed. a II-a revizuită și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2016, p. 307.
[43] Exemplificativ, astfel de acțiuni personale pe care procurorul le-ar putea introduce în numele persoanelor puse sub interdicție judecătorească, minorilor sau dispăruților sunt: acțiunea în stabilirea paternității (art. 425 C. civ.), respectiv acțiunea în stabilirea maternității (art. 423 C. civ.) sau acțiunea în tăgada paternității (art. 429 C. civ.).
[44] Art. 17 alin. (1) C. civ., Eroarea comună și invincibilă.
[45] M. Tăbârcă, V.M. Ciobanu, M. Nicolae (coord.), Noul Cod de procedură civilă…, op. cit., 2016, p. 282.
[46] Idem, pp. 281-282; V.M. Ciobanu, T.C. Briciu, C.C. Dinu, Drept procesual civil, ed. a II-a revăzută și adăugită, Ed. Național, București, 2018, p. 177.
[47] V.M. Ciobanu, T.C. Briciu, C.C. Dinu, op. cit., p. 177.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.