Căi de atac neprevăzute de lege în privința încheierilor pronunțate de judecătorul de cameră preliminară
Răzvan-Gabriel Dalu - aprilie 10, 2021III. Posibilitatea recurgerii la calea de atac extraordinară a recursului în casație
În practica instanței supreme[16] s-a statuat că „decizia penală atacată este o hotărâre pronunțată într-o cale de atac inadmisibilă, exercitată împotriva unei încheieri prin care judecătorul de cameră preliminară a respins plângerea recurentului împotriva ordonanței prin care s-a dispus clasarea cauzei cu privire la plângerea formulată de acesta sub aspectul săvârșirii de către intimată a infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, prevăzută de art. 268 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., ce nu poate fi atacată cu recurs în casație.”
În literatura de specialitate[17] s-a afirmat că „nu pot fi atacate cu recurs în casație: (…) n) încheierile judecătorului de cameră preliminară, precum și hotărârile pronunțate cu privire la calea de atac exercitată împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară”.
IV. Posibilitatea recurgerii la calea de atac extraordinară a revizuirii
Prin Deciziile nr. 126 din 3 martie 2016[18] (paragraful 43) și nr. 799/2017[19] (paragraful 16), Curtea Constituțională a României a reținut că „revizuirea privește numai hotărârile judecătorești definitive care conțin o rezolvare a fondului cauzei, deoarece prin revizuire se urmărește înlăturarea erorilor de fapt pe care le conțin hotărârile judecătorești, or, asemenea erori pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauzei penale. Sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Cu alte cuvinte, prin rezolvarea fondului cauzei, instanța penală rezolvă acțiunea penală și pronunță, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal – aceste considerente de principiu regăsindu-se și în Decizia nr. XVII din 19 martie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite în soluționarea unui recurs în interesul legii[20]. (…) Astfel, în practica judiciară anterioară actualului Cod de procedură penală, s-a stabilit că cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești definitive, prin care a fost soluționată plângerea împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată[21], este inadmisibilă. Curtea reține, de asemenea, că sunt hotărâri care nu rezolvă fondul cauzei toate încheierile date pe parcursul judecății, sentințele de dezînvestire, hotărârile prin care se admite sau se respinge o cerere de recuzare”[22].
În practică[23] s-a decis că „sunt inadmisibile: cererea de revizuire a unei hotărâri prin care s-a soluționat o cerere de contopire a pedepselor pentru infracțiuni concurente, cererea de revizuire a hotărârii prin care a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată în temeiul art. 2781 C. pr. pen. 1968[24] (ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 1943 din 27 martie 2006), cererea de revizuire a hotărârii prin care a fost respins recursul declarat împotriva sentinței de respingere, ca inadmisibilă, a plângerii formulate în temeiul art. 2781 C. pr. pen. 1968 (ÎCCJ, compl. 9 jud., dec. nr. 21 din 23 ianuarie 2006) ori cererea de revizuire împotriva hotărârii prin care instanța română a dispus recunoașterea unei hotărâri penale străine[25] de condamnare și transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei”.
Într-o altă soluție din jurisprudență[26] s-a decis că „hotărârea (încheierea) pronunțată în procedura camerei preliminare neconținând o rezolvare a fondului cauzei, în sensul că prin aceasta instanța nu s-a pronunțat asupra raportului juridic de drept substanțial și nici asupra raportului juridic procesual penal principal, nerezolvând vreo acțiune penală și nepronunțând vreuna din soluțiile prevăzute în art. 396 alin. (1) C. pr. pen. (condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal), nu poate fi supusă revizuirii, nefăcând parte din categoria hotărârilor ce pot fi revizuite”.
În doctrină[27] s-a menționat că „nu pot constitui obiect al revizuirii încheierile date în procedura camerei preliminare, sentințele de dezînvestire, hotărârile definitive prin care s-a dispus întreruperea executării pedepsei sau hotărârile prin care s-au rezolvat cererile de recuzare”.
În literatura de specialitate[28] s-a prezentat următoarea soluție din practica judiciară (ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 783 din 5 iunie 2015, disponibilă pe www.scj.ro): „În raport cu soluțiile ce pot fi pronunțate în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) NCPP de judecătorul care examinează plângerea împotriva (…) ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, nu se poate considera că într-o astfel de etapă procesuală s-ar rezolva fondul cauzei, deoarece niciuna dintre aceste soluții nu implică stabilirea existenței faptei și a vinovăției.” Acest din urmă autor precizează însă faptul că „în cazul în care revizuirea este întemeiată pe existența unei hotărâri a Curții Europene, sunt supuse revizuirii hotărârile judecătorești definitive, pronunțate de instanțele române, indiferent dacă soluționează sau nu fondul cauzei, întrucât scopul revizuirii în acest caz nu este înlăturarea gravelor erori de fapt, ci a violării drepturilor garantate de Convenția europeană”.
V. Posibilitatea recurgerii la calea de atac extraordinară a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate
În jurisprudență[29] s-a decis că „este inadmisibilă cererea de redeschidere a procesului penal în cauzele privind plângerea împotriva soluției de netrimitere în judecată, petentul neavând calitatea de „persoană condamnată”, pentru a fi îndeplinite condițiile art. 466 C. pr. pen.”.
În literatura de specialitate[30] s-a afirmat că „nu se poate solicita redeschiderea proceselor penale finalizate prin soluții de clasare sau de renunțare la urmărirea penală, chiar confirmate de judecătorul de cameră preliminară. Tot astfel, nu pot fi atacate încheierile date de judecătorul de cameră preliminară în această fază procesuală, chiar dacă inculpatul ar fi în lipsă.”
VI. Procedura specială reglementată de art. 5491 pr. pen.
Problematică este situația posibilității atacării cu o cale extraordinară de atac a încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în procedura specială reglementată de art. 5491 C. pr. pen.
Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 166/2015[31], paragraful 43, a statuat următoarele: „Spre deosebire de situaţia analizată prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, care a vizat o procedură penală care nu soluţiona cauza pe fond, Curtea constată că, în prezenta speţă, procedura specială reglementată de art. 549^1 din Codul de procedură penală vizează o atribuţie a judecătorului de cameră preliminară în care acesta decide asupra fondului cauzei, respectiv dispune cu privire la desfiinţarea unui înscris sau cu privire la confiscarea specială a unor bunuri. Aceasta, în condiţiile în care nici ordonanţa procurorului de clasare sau de renunţare la urmărire penală prin care decide cu privire la raportul de drept penal analizat şi nici încheierea judecătorului prin care se soluţionează plângerea împotriva acestor soluţii ale procurorului, în baza art. 341 din Codul de procedură penală, nu au autoritate de lucru judecat în faţa judecătorului de cameră preliminară care urmează a se pronunţa în conformitate cu prevederile art. 549^1 din Codul de procedură penală”.
Prin urmare, având în vedere că în această procedură specială judecătorul de cameră preliminară se pronunță pe fondul cauzei, oare sunt admisibile căile extraordinare de atac?!
Având în vedere că în cadrul art. 5491 nu există o reglementare specială, considerăm că devin aplicabile dispozițiile generale din materia căii de atac a contestației, respectiv art. 4251 alin. (7), teza referitoare la „contestația (…) nu este supusă niciunei căi de atac”.
Sintagma „nu este supusă niciunei căi de atac” semnifică faptul că această hotărâre nu poate fi atacată cu nicio cale de atac, fie ea ordinară sau extraordinară[32].
În concluzie, hotărârea judecătorului de cameră preliminară pronunțată în cadrul procedurii speciale prevăzute de art. 5491, nu poate fi supusă căilor de atac extraordinare.
Bibliografie:
– A. Barbu. G. Tudor, A.M. Șinc, Codul de procedură penală adnotat cu jurisprudență națională și europeană, Ed. Hamangiu, București, 2016;
– A. Crișu, Drept procesual penal. Partea specială, Ed. Hamangiu, București, 2019;
– L. Mera, L. Rog, L. Savonea, R. Budăi, Codul de procedură penală, Ed. C.H. Beck, București, 2008;
– A. Zarafiu, C. Bălan, I.-P. Chiș, Procedură penală. Partea generală. Partea specială. Culegere de teste grilă comentate și explicate. Ediția 3, Ed. C.H. Beck, București, 2019;
– T. Manea, A.S. Uzlău, C. Voicu, Camera preliminară. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, 2017;
– B. Micu, R. Slăvoiu, A.-G. Păun, Procedură penală. Curs pentru admiterea în magistratură și avocatură. Teste-grilă. Ediția a 3-a, Ed. Hamangiu, București, 2017;
– M. Udroiu (coord.), A. Andone-Bontaș, G. Bodoroncea, S. Bogdan, M. Bulancea, D.-S. Chertes, I.-P. Chiș, V. Constantinescu, D. Grădinaru, C. Jderu, I. Kuglay, C. Meceanu, I. Nedelcu, L. Postelnicu (Cojocaru), S. Rădulețu, A.-M. Șinc, R. Slăvoiu, I. Tocan, A.-R. Trandafir, M. Vasiescu, G. Zlati, Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, Ediția 2, Ed. C.H. Beck, București, 2017;
– M. Udroiu, Procedură penală. Partea specială. Ediția 6, Ed. C.H. Beck, București, 2019;
– N. Volonciu (coord. Științific), A.S. Uzlău (autor coord.), R. Moroșanu, V. Văduva, D. Atasiei, C. Ghigheci, C. Voicu, G. Tudor, T.-V. Gheorghe, C.M. Chirița, T. Manea, Codul de procedură penală comentat. Ediție aniversară Nicolae Volonciu – 90 de ani, Ed. Hamangiu, București, 2017;
– P. Buneci (coord.), Gh. Șerban, I. Ciolcă, I. Dragnea, A. Vasilache, S. Crețu, A. Pichler, I. Vasilache, V. Stoica, D. Tițian, M. Jiganie-Șerban, Noul Cod de procedură penală. Note. Corelații. Explicații, Ed. C.H. Beck, București, 2014;
– Gh. Mateuț, Contestația în anulare, între trecut și prezent, în reglementarea codului de procedură penală în vigoare, articol publicat în Revista Universul Juridic, nr. 2, februarie 2016;
– I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea specială. Ediția a II-a, Ed. Universul Juridic, București, 2018;
– Gr. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal, Ediția a 3-a, Ed. Hamangiu, București, 2013;
– Gr. Theodoru, I.-P. Chiș, Tratat de Drept procesual penal, Ediția a 4-a, Ed. Hamangiu, București, 2020.
[16] ÎCCJ, s. pen., înch. nr. 360/RC din 27 octombrie 2015, nepublicată. În același sens, ÎCCJ, s. pen., înch. nr. 282/RC din 22 septembrie 2015, nepublicată – ambele citate în A. Barbu. G. Tudor, A.M. Șinc, op. cit., pp. 843-844. În același sens, în doctrină (M. Udroiu (coord.), op. cit., p. 1712) s-a prezentat o altă decizie a instanței supreme (ÎCCJ, Secția penală, încheierea nr. 303/RC din 13 septembrie 2016, nepublicată), prin care s-a stabilit că „nu pot fi atacate cu recurs în casație deciziile pronunțate de curțile de apel prin care resping căi de atac (apel) inadmisibile. Astfel, a fost respinsă ca inadmsibilă cererea de recurs în casație (…) formulată împotriva unei decizii a curții de apel prin care a fost respins ca inadmisibil un apel declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de judecătorul de cameră preliminară prin care, în temeiul art. 346 alin. (6) lit. a) C. pr. pen. [de fapt, este vorba despre art. 341 – n.n.], a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată împotriva unei ordonanțe de clasare [conform art. 346 alin. (8) C. pr. pen. o astfel de hotărâre este definitivă]” [de fapt, este vorba despre art. 341 – n.n.].
[17] M. Udroiu, op. cit., pp. 680-681.
[18] M. Of. nr. 185 din 11 martie 2016.
[19] M. Of. nr. 85 din 29 ianuarie 2018.
[20] Instanța Supremă a stabilit că cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești definitive, pronunțată în temeiul art. 2781 alin. 8 lit. a) și b) din Codul de procedură penală (anterior – n.n.), este inadmisibilă – M. Of. nr. 542 din 17 iulie 2008.
[21] În același sens, decizia Curții Constituționale nr. 174/2018 (M. Of. nr. 571 din 6 iulie 2018), paragraful 16.
[22] În același sens, C.A. București, s. a II-a pen., dec. nr. 553/A din 29 aprilie 2014, nepublicată, citată în A. Barbu. G. Tudor, A.M. Șinc, op. cit., p. 867; I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea specială. Ediția a II-a, Ed. Universul Juridic, București, 2018, p. 415, nota 1 de subsol.
[23] ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 4079 din 7 decembrie 2009. La acestea se adaugă, pentru identitate de rațiune, și hotărârile pronunțate în materia executării hotărârilor penale (C.A. București, s. a II-a pen., dec. nr. 329/CO din 17 iunie 2015, nepublicată)” – ambele citate în A. Barbu. G. Tudor, A.M. Șinc, op. cit., pp. 865-868.
[24] A se citi art. 341 alin. (8) pentru actuala reglementare.
[25] În același sens, decizia CCR nr. 799/2017, M. Of. nr. 85 din 29 ianuarie 2018, paragraful 19. A se vedea și ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 63/A din 19 februarie 2016, disponibilă pe www.scj.ro.
[26] C.A. București, S. I pen., înch. nr. 191 din 16.02.2015, citată în T. Manea, A.S. Uzlău, C. Voicu, op. cit., pp. 300-305.
[27] A. Crișu, op. cit., p. 359. În același sens (B. Micu, R. Slăvoiu, A.-G. Păun, op. cit., p. 543), autorii adăgând (i) hotărârile pronunțate în temeiul dispozițiilor art. 341 C. pr. pen., întrucât nu conțin o rezolvare a fondului cauzei și (ii) sentințele prin care s-a admis ori s-a respins o cerere de strămutare (ICCJ, s. pen., dec. nr. 5861/2016, disponibilă pe www.scj.ro); În același sens, a se vedea Gr. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal, Ediția a 3-a, Ed. Hamangiu, București, 2013, p. 746, autorul adăgând hotărârile „privind măsurile preventive, măsurile asigurătorii”; Gr. Theodoru, I.-P. Chiș, Tratat de Drept procesual penal, Ediția a 4-a, Ed. Hamangiu, București, 2020, p. 988; M. Udroiu (coord.), op. cit., pp. 1755-1756.
[28] M. Udroiu, op. cit., pp. 655-656.
[29] C.A. Galați, s. pen. și min., sent. nr. 202/F din 27 octombrie 2014, nepublicată, citată în A. Barbu. G. Tudor, A.M. Șinc, op. cit., pp. 897-898.
[30] B. Micu, R. Slăvoiu, A.-G. Păun, op. cit., p. 565. În același sens, M. Udroiu, op. cit., p. 724-725, cu referire la încheierile pronunțate în procedura de cameră preliminară și cu privire la plângerile formulate împotriva soluțiilor de clasare. În același sens, însă considerându-se că soluția ridică unele probleme de convenționalitate, a se vedea M. Udroiu (coord.), op. cit., p. 1833. Însă, în această din urmă lucrare, se consideră că este admisibilă exercitarea căii extraordinare de atac împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară prin care a confirmat renunțarea la urmărirea penală dispusă de procuror.
[31] M. Of. nr. 264 din 21 aprilie 2015.
[32] Regăsim această sintagmă și în art. 50 alin. (4), art. 51 alin. (6), art. 68 alin. (7), art. 69 alin. (3), art. 70 alin. (4), art. 74 alin. (6), art. 76 alin. (6), art. 128 alin. (6), art. 140 alin. (7), art. 141 alin. (8), art. 144 alin. (2), art. 158 alin. (9), art. 168 alin. (7), art. 184 alin. (26), art. 190 alin. (4), art. 476 alin. (1), art. 4886 alin. (7), art. 544 alin. (3).
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.