Autocunoașterea și întinderea dreptului consilierului de a investiga gândirea unei persoane
George Vlăescu - septembrie 18, 20234. Ce ne transmit gânditorii antici despre cunoaștere/autocunoaștere?!
Indiscutabil, omul vechi a fost mult mai atras și mai preocupat față de latura sa lăuntrică. Iar vestigiile acestei griji față de sine, fundamentate îndeobște pe credința în Creator, se găsesc diseminate pretutindeni. În scrieri, în pilde, în diverse izvoare istorice. Totuși, problema axiologică a autocunoașterii și mai ales a mecanismelor atingerii ei se pierde în culisele celebrei învățături antice, „Cunoaşte-te pe tine însuţi”[19]. Butadă care este atribuită lui Thales din Milet, dar care pare-se să înregistreze o vechime de cca 4500 de ani, precedându-l cu mult pe geometru.
Aceasta proverbială învățătură pare să conțină poate cea mai adâncă și mai teribilă provocare a intelectului uman: cunoașterea ființei. Ea este expresia gândirii străvechi asupra cunoașterii „conștiinței gânditoare”, cum o numește Noica[20]. O cunoaștere a cărei răsplată este și mai ispititoare din moment ce proverbiala inscripție ne promite că „astfel vei cunoaşte Universul (viitorul) şi zeii”. În alte cuvinte, desăvârșita cunoaștere sau cunoașterea viitorului se află chiar sub ochii noștri și implică cercetarea naturii ființei deopotrivă umane și divine, un studiu mult prea profund și misterios decât ar putea încăpea în imaginația noastră postmodernistă.
Interesant este că acestei enigme Jung reușește să-i surprindă în mod magistral una dintre fațete. Astfel, psihologul elveţian ne spune că tot ceea ce omul nu vrea să cunoască despre sine sfârşeşte prin a se transforma în destin. De altfel, mesajul inscripției din Delphi a inspirat opiniile multor clasici. Hegel, de pildă, spune că reprezintă adevăratul izvor al cunoaşterii, iar dintr-un anumit unghi inscripția îl determină pe Edgar Morin în plin secol al tehnicizării omului să rețină că „A privi corect lumea înseamnă a privi în noi înșine”[21].
Este adevărat că Antichitatea nu ne-a furnizat date privind modalitatea prin care putem atinge autocunoașterea. Și totuși ne-a transmis direcția (cunoașterea de sine) și câteva informații orientative. Respectiv faptul că trebuie să-i prețuim pe zei și să nu îndrăznim să ne ridicăm deasupra lor. Ori chiar și așa mesajul conține o axiologie teologică colosală care, dacă ar fi să-i dăm crezare, ar spulbera orice discuție asupra chestionarelor și constructelor raționaliștilor științifici atât de obsedați de „metromanie” și analitică.
Și, ca un exemplu comparativ care posibil să nu fie cel mai bine ales, anticii pătrundeau în mintea răufăcătorului (infractorului) utilizând formule atât de elaborate (pierdute astăzi) încât prin întrebări din aproape în aproape ajungeau fără greș la aflarea a adevărului. Capacitatea lor psihologică era net superioră moderniștilor care au înlocuit gândirea cu aparatura tehnică și digitală, cu poligrafe (biodetectoarele de minciuni), precizând, ca amuzament, și faptul că acestea din urmă au fost declarate recent de către Înalta Curte de Casație și Justiție ca fiind nelegale, imperfecte și cu rezultate incerte[22].
5. Până unde au consilierii dreptul să investigheze gândirea unei persoane?!
Strict „juridicește” răspunsul pare a fi favorabil din moment ce consilierea și orientarea sunt reglementate la nivel regional[23] și la nivel național[24], iar autorităților locale le revin atribuții exprese cu privire la asemenea activități[25]. Însă pentru a porni în căutarea unui răspuns mai elaborat ar trebuie să analizăm cu atenție dreptul la intimitate al omului din perspectiva libertății de gândire[26]. Un drept fundamental al oricărei ființe umană și în legătură cu care Richard Glen Boire spunea cândva că: „Nimic nu este mai privat, mai intim, care să aparțină mai mult sferei suveranității individuale decât mediul intern al minții sau intelectului persoanelor. Dreptul unei persoane la libertate, autonomie și confidențialitate asupra propriului intelect este situat în nucleul a ceea ce înseamnă a fi o persoană liberă”[27].
În aceste condiții, mai poate avea consilierul dreptul să intre în cel mai intim și misterios for al omului, conștiința, doar pentru că un legiuitor sau altul a hotărât astfel ? Și, dacă nu, cum rămâne cu demersurile atât de insistente ale psihologiei de a sonda mintea altora? Ar putea oare să experimenteze pe cobai? Pesemne că nu[28]. Sigur că, în ceea ce privește specia umană, un răspuns afirmativ ar întâmpina mari dificultăți de legitimare, în primul rând din perspectiva drepturilor omului. Știut fiind și faptul că prin activitatea de consiliere și orientare investigatorul intră într-un microcosmos al individualității umane unde granițele care „separă” zonele permise explorării de cele protejate juridic (a căror încălcare reprezintă violarea dreptului), sunt extrem de fine și de oscilante. Sunt atât de sensibile încât i-ar pune în cumpănă și pe cei mai experimentați juriști. Și atunci ne întrebăm, cum se va descurca consilierul: asumându-și riscul ce decurge dintr-o asemenea încălcare sau parcurgând studii aprofundate de drept?! Sigur că întrebările sunt retorice, dar implicațiile suscită realități teribile. Și fiindcă am adus discuția în punctul violării spațiului cognitiv, se cuvine să arătăm și faptul că profesorul Constantin Dulcan încearcă într-una din cărțile sale să răspundă la întrebarea dacă „gândim sau suntem gândiți”. Prilej cu care reputatul psihiatru argeșean reține că „A gândi cu adevărat înseamnă a te simți liber. A fi subjugat de modele străine ție înseamnă a fi sclav, înseamnă a renunța la statutul de ființă umană…”[29]. Prin urmare, în accepțiunea autorului, opinie la care ne raliem întru-totul, cunoașterea ar trebui să reprezinte o provocare intelectuală a libertății conștiinței.
Apropiindu-ne de încheiere, putem spune că oricâtă încredere am acorda psihologiei sau consilierului „specializat”, pe lângă primejdia care amenință libertatea omului, întâmpinăm și fatidicitatea obiectivului. Adică, imposibilitatea specialistului de a atinge performanța cunoașterii ființei umane. Fiindcă, așa cum am arătat, acesta este pus în fața unei provocări utopice, care implică o cunoaștere interdisciplinară desăvârșită, dar și o investigație ciclopică al cărei investigat ar trebui să fie, mai înainte de toate, investigatorul.
Așadar, suntem încredințați că dacă într-o bună zi omul ar reuși să se cunoască pe sine, realizarea acestui „miracol” nu s-ar putea sustrage libertății de conștiință și dorinței vibrante de adevăr (adevărul te eliberează). Fiindcă autocunoșterea nu poate fi decât apanajul unei minți libere și educate, care nu se naște în laboratoarele științelor, ci sub grija familiei, a școlii și a propriilor idealuri. Ea nu încape nici în laboratoarele științelor juridice, mult prea mărginite și preocupate de actele exterioare ale conduitei umane. Și, atunci, poate n-am fi atât de surprinși să descoperim că pașii elementari în această direcție sunt chiar povețele oracolului din Delphi: să-l prețuim pe Creator și niciodată să nu ne credem mai presus de El.
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:
1. Allport, G.W., Stuctura și dezvoltarea personalității. Traducere de Herseni I. București: Editura didactică și pedagogică, 1991.
2. Boire, R.G., On Cognitive Liberty. Part IV. În: Journal of Cognitive Liberties 4(1) 2003.
3. Chiriță, R., Convenția europeană a drepturilor omului. Comentarii și explicații, ediția a 2-a, București: Ed. C.H. Beck, 2008.
4. Dicționarului explicativ al limbii române. [accesat la 05.05.2023]. Disponibil: https://dexonline.ro
5. Dulcan, D.C., Somnul rațiunii. Cluj-Napoca: Ed. EIKON, 2014.
6. Edinger, F. E., Întâlnire cu Sinele. Traducere de Jalba-Soimaru E. București: Ed. Nemira, 2016.
7. Gonța, V., Roșcan, E., Criza cunoașterii de sine. În: Psihologie Revista Științifico-Practică, volumul 39, nr. 2, 2021.
8. Ioan Paul al II-lea, Omilia la încheierea celui de-al 46-lea Congres Euharistic Internaţional, Wrocław, 1 iunie 1997, n. 5, cpv. 5 Apud. Zenon Card. Grocholewski., Adevărul și libertatea: o problemă fundamentală. În: Revista Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi, Anul XIII, nr. 26, 2010, Ed. Sapienția, Iași, 2010.
9. Ionescu, M., Instrucție și educație., Ediția a III-a revizuită și adăugită. Arad: „Vasile Goldiş” University Press, 2007.
10. Jigău, M. (coord. științific), Consiliere și Orientare. Ghid. București: CNROP, 2000, p. 21. [accesat la 05.05.2023]. Disponibil: https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2000/08/Ghid-Consiliere-si-Orientare.pdf
11. Jung, C.G., Arhetipurile și inconștientul colectiv. București: Ed. Trei, 2003.
12. Legislație și jurisprudență.
13. Noica, C., Povestiri despre om. București: Humanitas, 2013.
14. Pop, V., Consiliere şi orientare, Nivelul II-Semestrul I, Curs universitar editat în cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, 2022,
15. Zlate, M., Omul față în față cu lumea. București: Ed. Albatros, 1988.
DOWNLOAD FULL ARTICLE[19] Butada „Cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei cunoaşte Universul (viitorul) şi zeii” reprezintă traducerea din latină a lui „Noscete ipsum et nosces universum et deos” care, la rândul ei, provine din greaca veche Gnothi seauton, ultima fiind inscripționată pe frontispiciul templului lui Apollo din Delfi de pe Muntele Parnassus (Grecia).[20] C. Noica, Povestiri despre om. București: Humanitas, 2013, p. 190.
[21] Apud M. Zlate, Omul față în față cu lumea. București: Ed. Albatros,1988, p. 304.
[22] Dec. Î.C.C.J. nr. 1894/2012, pronunțată în dosarul nr. 5130/101/2010.
[23] Declarația Asociației Internaționale de Orientare Școlară și profesională adoptată la Stockholm (1995),.
[24] Legea Educației Naționale nr.1/2011 prevede la art. 65 alin. (4) că planurile-cadru și programele școlare se aprobă prin ordin al ministrului, lucru care a permis introducerea disciplinei de consiliere și orientare școlară și profesională în trunchiul comun.
[25] Art. 99 alin. (6) lit. c) din Legea Educației Naționale nr.1/2011 atribuie în sarcina Centrul județean de resurse și asistență educațională (unitate conexă învățământului preuniversitar) organizarea, coordonarea, monitorizarea și evaluarea serviciilor de evaluare, de orientare școlară și profesională.
[26] Forul interior al unei persoane (gândirea, conștiința și religia) este cel care asigură individualitate persoanei, diferențiind-o ca și individ. Acestea sunt considerentele pentru care Convenția Europeană a Drepturilor Omului
Protejează viața privată, dar și forul interior al ființei umane. Chiriță, R., Convenția europeană a drepturilor omului. Comentarii și explicații, ediția a 2-a, București: Ed. C.H. Beck, 2008, p. 522.
[27] R.G. Boire, On Cognitive Liberty. Part IV. În: Journal of Cognitive Liberties 4(1) 2003, p. 10.
[28] Făcând abstracție de nerecunoașterea conștiinței la acest regn, credem că într-o societate ideală ar trebui protejate până și vietăți.
[29] D.C. Dulcan, Somnul rațiunii. Cluj-Napoca: Ed. EIKON, 2014, p. 131.
Arhive
- aprilie 2024
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.