Analiza elementelor subiective ce caracterizează infracțiunea de părăsire a locului accidentului rutier (art. 266 din Codul penal al Republicii Moldova)
Ana Chiruța - iulie 4, 2022Un alt aspect care se cere a fi elucidat este cel al cazului în care victima care are de suferit de pe urma accidentului părăsește locul faptei. Se pune aici întrebarea: oare prin fuga acestuia de la fața locului nu se formează în jurul faptei aceleași consecințe (denaturarea tabloului infracțional, împiedicarea stabilirii tuturor circumstanțelor de către organele de drept, imposibilitatea stabilirii gradului de vinovăție a fiecărui conducător autor implicat în accident? Credem că da.
De altfel, părăsirea locului accidentului de către cel al cărui mijloc de transport a fost accidentat, deși nu ar fi subiect al infracțiunii prevăzute la art. 264 C. pen. al RM, ci, mai degrabă, ar deține calitatea de victimă, poate genera aceleași consecințe, fiind imposibilă stabilirea stării sale (de ebrietate), fapt ce ar face necesară incriminarea în privința sa a faptei prevăzute la art. 264 în concurs cu art. 266 C. pen. al RM, iar cuantumul pedepsei ar trebui să cuprindă, pe lângă cea a încălcării regulilor de circulație și cea a conducerii în stare de ebrietate. Or, în cazul comiterii uni accident, de fiecare dată va fi considerat vinovat conducătorul auto găsit în stare de ebrietate.
Această formulă de incriminare s-ar impune și în cazul în care conducătorul auto ce ar fi avut statut de victimă, în cazul în care nu părăsea locul accidentului rutier, a plecat de la fața locului fără mijlocul de transport accidentat.
Alta ar fi situația în care, după ce a fost tamponat, pietonul fuge de la fața locului, iar conducătorul mijlocului de transport, aflându-se în imposibilitatea de al identifica, pleacă și el de la locul faptei. Considerăm, în acest caz, că, chiar dacă ulterior victima raportează leziuni corporale, conducătorul mijlocului de transport nu va putea fi tras la răspundere în baza art. 266 C. pen. al RM, deoarece acțiunile sale nu urmăresc intenția părăsirii locului accidentului, precum nu generează consecințele prejudiciabile ale acestuia. Mai mult, sunt cunoscute astăzi cazurile de simulare a accidentului rutier de către persoane ce au intenția a primi despăgubiri de pe urma acestuia, aruncându-se intenționat în fața automobilului, simulând un accident în care este victimă.
Acestea fiind clarificate, considerăm necesar a consulta, în privința subiectului infracțiunii precăutate, și poziția doctrinei beloruse. În acest sens, potrivit legislației și literaturii belaruse de specialitate, subiectul infracțiunii de părăsire a locului accidentului rutier prevăzute de art. 317 C. pen. al Republicii Belarus, este orice persoană care a împlinit vârsta de 16 ani și care nemijlocit conduce mijlocul de transport. Răspunderea în baza art. 317 C. pen. al Republicii Belarus survine indiferent de faptul dacă făptuitorul are sau permis de conducere, chestiune ce urmează a fi apreciată, venind să confirme și poziția noastră în care susțineam că nu doar autorul accidentului ce deține un permis de conducere să fie considerat subiect al infracțiunii, ci orice persoană care a comis un accident rutier, în urma căruia a părăsit locul faptei.
Cea mai mare dificultate întâlnită în practica belorusă este cea a stabilirii vinovăției elevului și instructorului școlii auto. După regula generală prevăzută de legislația acestei țări, răspunderea pentru producerea accidentului rutier de către elevul școlii auto o poartă instructorul, cu condiția că acesta se afla în mijlocul de transport.
În același timp, dacă stagiarul, care deține drept de a conduce, în prezența instructorului, conduce mijlocul de transport și comite un accident rutier el și poartă răspundere în toate condițiile, având deprinderi de a conducere, deși în acel moment își perfecționa abilitățile sale[5].
Opinia dată o putem întâlni parțial și în literatura română unde se indică că infracțiunea de părăsire a locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia prevăzută în art. 338 C. pen. al României are subiect activ şi subiect pasiv.
Subiectul activ nemijlocit al infracțiunii analizate este o persoană calificată, respectiv:
– conducătorul unui vehicul;
– instructorul auto, aflat în procesul de instruire;
– examinatorul autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere.
Cât privește participarea la săvârșirea infracțiunii în discuție, la prima vedere ar părea că subiectul respectivei categorii de infracțiune este unul de sine stătător și independent, însă cât de paradoxal nu ar fi, totuși la infracțiunea dată este posibilă și participația penală sub forma instigării şi complicității la părăsire locului faptei. Cu toate acestea, deși e posibil ca o persoană să favorizeze pe autorul accidentului să părăsească locul faptei prin punerea la dispoziție a mijlocului său de transport sau transportarea de către alt cineva nemijlocit, norma penală nu prevede răspunderea și pentru săvârșirea acestei infracțiuni prin participație. Or, participația penală în modalitatea părăsirii locului accidentului nu este posibilă, deoarece prin însăși natura sa, acțiunea de părăsire a unui anumit loc se săvârșește de un conducător individual care conduce mijlocul de transport și care se eschivează de la răspundere prin plecarea de la fața locului. Chiar dacă ambii conducători ai mijloacelor de transport implicate în accident au părăsit locul faptei, fiecare dintre ei săvârșesc în mod distinct infracțiunea în această modalitate.
Este de notat în aceste împrejurări, că modificarea stării locului sau ștergerii urmelor accidentului de circulație să implice sancționarea ambilor conducători a mijloacelor de transport implicate, evident, dacă ambii au contribuit la modificarea tabloului infracțional (ce ar atrage răspunderea penală în temeiul art. 264 C. pen. al RM.
Latura subiectivă
Dacă e să analizăm cu atenție legea penală a Republicii Moldova, în varianta actuală stabilește pentru infracțiunea cercetată patru forme ale vinovăției, și anume: intenția directă, cea indirectă, neglijența și încrederea exagerată în sine, care fiecare în parte ar putea să fie identificată în acțiunea făptuitorului, iar în unele cazuri, două forme de vinovăție în mod combinat.
În acest sens, art. 19 C. pen. al RM admite termenul „infracțiune săvârșită cu două forme de vinovăție”, doar că aceasta este posibilă numai în cazul în care „drept rezultat al săvârșirii cu intenție a infracțiunii, se produc urmări mai grave care, conform legii, atrag înăsprirea pedepsei penale şi care nu erau cuprinse de intenția făptuitorului”.
Problema separării intenției şi imprudenței, în cazurile în care faptele sunt comise intenționat, iar consecințele acestora survin din imprudență, a rămas neclarificată până la adoptarea Codului Penal din 2002[6], fiind, totuși, eliminată odată cu formularea și introducerea textului de la art. 19. Potrivit acestuia: „ Dacă, drept rezultat al săvârșirii cu intenție a infracțiunii, se produc urmări mai grave care, conform legii, atrag înăsprirea pedepsei penale şi care nu erau cuprinse de intenția făptuitorului, răspunderea penală pentru asemenea urmări survine numai dacă persoana a prevăzut urmările prejudiciabile, dar considera în mod ușuratic că ele vor putea fi evitate sau dacă persoana nu a prevăzut posibilitatea survenirii acestor urmări, deși trebuia şi putea să le prevadă. Deja aici, infracțiunea se consideră intenționată”.
Cu alte cuvinte, așa cum interpretează Comentariul Codului penal art. 19[7], latura subiectivă a infracțiunii analizate, se caracterizează prin atitudinea imprudentă față de consecințele survenite prin părăsirea locului accidentului rutier, chestiune propusă a fi considerată la calificarea tuturor infracțiunilor din domeniul transporturilor.
Dacă nu ne putem expune în privința tuturor infracțiunilor contra siguranței în traficul rutier, cel puțin în cazul infracțiunii de părăsire a locului accidentului rutier, lucrurile nu stau exact așa. Or, dacă e să ținem cont de absolut toate categoriile de consecințe generate prin părăsirea locului accidentului rutier (pericolul la adresa securității traficului rutier, vieții și sănătății persoanei implicate în accident, precum și a bunurilor sale, dar și cel al zădărnicirii înfăptuirii justiției) atunci observăm că intenția făptuitorului operează diferit.
Drept urmare, față de acțiunea de părăsire a locului accidentului rutier, făptuitorul manifestă o intenție directă, dar nu aceasta contează. Referindu-ne direct la consecințele faptei de părăsire, atunci constatăm că atitudinea autorului accidentului față de posibilitatea agravării stării de sănătate a victimelor sau decesului lor, este una imprudentă sub forma încrederii exagerate și nicidecum sub formă de neglijență. Aceasta, la rândul ei, fiind o consecință aleatorie pe care făptuitorul o admite, însă sub rezerva încrederii că nu sunt victime, sau că acestea se vor salva singure sau de către trecători. Deși, dacă e să privim mai atent toate circumstanțele, intenția făptuitorului față de consecințele agravării stării de sănătate a victimei sau a stării bunurilor accidentate, aceasta este străină de componența reglementată la 226 a Codului penal, fiind, de fapt, specifică infracțiunii de lăsare în primejdie (art. 163 C. pen. al RM), posibilă a fi aplicată în concurs cu părăsirea locului accidentului. Or, atitudinea autorului accidentului se caracterizează prin intenție directă în privința zădărnicirii activității organelor de drept în stabilirea vinovăției sale, respectiv eschivarea de la răspundere penală.
Deci, acțiunea de părăsire a locului accidentului rutier este vădit intenționată, iar conducătorul vinovat manifestă atitudine intenționată față de consecințele faptei sale, adică el conștient părăsește fața locului pentru a nu fi supus pedepsei penale, iar în mod alternativ admite că acțiunea sa de părăsire ar genera și pericolul decesului persoanelor, agravării sănătății, extinderii prejudiciilor materiale, dar în același timp riscă să creadă că acestea nu vor surveni.
De asemenea, nu s-ar exclude și faptul că, în unele cazuri, plecarea de la fața locului să implice o imprudență din neglijență a făptuitorului, spre exemplu când autorul accidentului se consideră nevinovat de producerea acestuia, manifestând indiferență totală de ceea ce se va întâmpla ulterior. Mai mult, în cazul aceleiași fapte examinate, am putea avea parte și de identificarea unei intenții directe a autorului accidentului față de consecințele ce se pot răsfrânge asupra vieții și sănătății victimei, și anume atunci când făptuitorul își revarsă furia asupra celuilalt șofer, considerându-l vinovat pe el de accident și intenționând astfel al pedepsi pentru încălcarea regulilor de circulație.
În context, insistăm a arăta că, în varianta actuală de reglementare a faptei de părăsire a locului accidentului rutier în legislația penală a Republicii Moldova, imprudența are un caracter dublu: imprudență față de încălcarea regulilor de circulație sau exploatare a mijlocului de transport și imprudență față de survenirea consecințelor.
Deci, în eventualitatea reformulării textului de la art. 266 C. pen. al RM, în scopul excluderii necesității existenței vinovăției pentru încălcarea regulilor de circulație în calitate de semn obligatoriu, latura subiective s-ar manifest sub formă de intenție directă față de acțiunea de părăsire a locului accidentului și imprudență față de consecințele secundare ale acestei fapte.
Referințe bibliografice:
1. Codul penal al Republicii Moldova, nr. 985 din 18 aprilie 2002, Monitorul Oficial nr. 72-74 din 14.04.2009.
2. Comentariul Codului penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, cu toate modificările operate până la republicare în Monitorul Oficial al RM nr. 72-74/195 din 14 aprilie 2009, adnotat cu jurisprudența CEDO și a instanțelor naționale, Chișinău 2009, ISBN 9784-04-2009.
3. Hotărârea CSJ a RM nr. 4 din 15 mai 2017, despre practica judiciară cu privire la aplicarea legislației la examinarea cauzelor penale, referitoare la încălcarea regulilor de securitate a circulației sau exploatare a mijloacelor de transport.
4. Păvăleanu V., Drept penal general. Conform noului Cod penal, Ed. Universul Juridic, București, 2012.
5. Stati V., Infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport (art. 264 CP RM): conotații practice şi teoretice, în Revista Națională de Drept nr. 9/2009, pp. 32-41.
6. Listratenco P., Particularitatea răspunderii penale pentru încălcarea regulilor de circulație sau de exploatare a mijloacelor de transport. Întrebări distincte, în Revista „Buletinul judiciar” nr. 4/2007.
[5] Listratenco P., Particularitatea răspunderii penale pentru încălcarea regulilor de circulație sau de exploatare a mijloacelor de transport. Întrebări distincte, în Revista „Buletinul judiciar” nr. 4/2007, p. 30.
[6] Codul penal al Republicii Moldova, nr. 985 din 18 aprilie 2002, Monitorul Oficial nr. 72-74 din 14.04.2009.
[7] Comentariul Codului penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, cu toate modificările operate până la republicare în Monitorul Oficial al RM nr. 72-74/195 din 14 aprilie 2009, adnotat cu jurisprudența CEDO și a instanțelor naționale, Chișinău 2009, ISBN 9784-04-2009.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.