Probleme teoretico-practice privind scopul și sarcinile activității speciale de investigații în contextul legislației Republicii Moldova
Boris Glavan - februarie 4, 2022Introducere
Cu privire la reforma activității operative/speciale de investigații (ASI) din 2012 și efectele ei negative[1] asupra combaterii criminalității în general, precum și a celei organizate de talie națională și internațională, în mod special, am publicat un șir de lucrări în care am încercat să atragem, împreună cu colegii, atenția asupra unor subiecte[2], pe de o parte, sensibile și complicate, pe de altă parte, conceptuale și foarte importante (conceptul și esența ASI[3]; coraportul acesteia cu activitatea de urmărire penală; conceptul, natura juridică și esența măsurilor speciale de investigații (MSI)[4]; valoarea juridică și deosebirea esențială dintre rezultatele obținute prin efectuarea MSI și probele în procesul penal[5] etc.). De fiecare dată ne-am exprimat public viziunea și am înaintat și unele soluții la problemele abordate, fără să pretindem la epuizarea respectivelor subiecte. Scopul cercetărilor efectuate permanent a fost același – atragerea în discuții constructive și eficiente a unui număr cât mai mare de cercetători cointeresați în dezvoltarea și perfecționarea cadrului legal național cu privire la ASI, astfel încât să ofere practicienilor posibilități viabile de luptă eficientă cu criminalitatea, iar, într-un final, să trăim cu toții sentimentul siguranței și protecției valorilor sociale supreme garantate de Constituția RM.
Lucrarea de față reprezintă o continuitate a investigațiilor deja efectuate și cuprinde setul de probleme legate de un alt subiect al ASI nu mai puțin important, actual și chiar sensibil privind scopul și sarcinile ASI.
Importanța acestui studiu rezidă din însăși valoarea scopului și sarcinilor stabilite în cadrul ASI. Actualitatea cercetării poate fi exprimată prin problematica pe care o dezvoltă lipsa armoniei dintre scopul și sarcinile ASI și prin incertitudinea privind spectrul de MSI ce ar putea fi efectuate în vederea realizării sarcinilor concrete. Sensibilitatea subiectului analizat derivă din lipsa unei viziuni clare și unilaterale privind definirea și conceptualizarea scopului și sarcinilor ASI.
Metodologia studiului cuprinde metodele tradiţionale de cercetare: logică, gramaticală, analiză și sinteză, deducţie şi inducţie, observaţie și comparație. În baza analizei materialelor pertinente (legislația națională și din străinătate, literatura de specialitate, note și avize ale proiectelor de lege, hotărâri și recomandări ale instanțelor de judecată, alte materiale relevante) sunt formulate concluziile și propunerile corespunzătoare.
Rezultate obţinute şi discuţii
Scopul are o importanță deosebită pentru noi toți oamenii ca ființe superioare, sociale, caracterizate prin gândire, inteligență și limbaj articulat. Poate că uneori nu ne dăm suficient de bine seama cât de valoros este scopul pentru viața noastră de zi cu zi. Lipsa unui scop anumit clar și bine definit înseamnă să bați pasul pe loc, să acționezi și să muncești mult, obositor și fără rezultatul pe care ți l-ai dori, înseamnă drumul spre nicăieri. De aceea, considerăm că scopul, atât în viața noastră zilnică, precum și cel stabilit în orice domeniu de activitate profesională, inclusiv în ASI, joacă un rol crucial pentru obținerea anumitor rezultate. Scopul exprimă voința cuiva de a obține ceea ce-și dorește.
Conform DEX[6], noţiunea de scop presupune ţintă către care tinde cineva prin acțiunile sale, ceea ce-și propune cineva să înfăptuiască; țel real, practic (imediat sau îndepărtat), ex.: Important în viață e să urmărești un scop.
Se poate spune și altfel, scopul presupune anticiparea mintală a rezultatului final scontat spre care este orientată activitatea umană. Ceea ce este la fel de important să înțelegem este că pentru atingerea unui anumit scop trebuie să fie efectuată și o anumită activitate intelectuală, fizică, organizatorică sau de altă natură, ori nici un scop nu se realizează de la sine. Dacă ar fi așa de simplu atunci nu ar trebui să mai facem nimic, toate dorințele ar fi îndeplinite ca prin magie.
Pentru realizarea scopului stabilit este firesc să fie identificat și un anumit volum de lucru orientat spre rezultatele dorite, să fie stabilit concret cine anume și ce misiuni (sarcini)[7] exacte are de îndeplinit, să fie identificate instrumentele de lucru și puse la dispoziția celor însărcinați să execute respectivul volum de lucru, aceasta este calea adevărată care duce spre rezultatele scontate. Scopul trebuie să fie formulat în consonanță cu rezultatele dorite, ori un scop neclar și neadecvat îl va ghida pe cel care execută lucrările spre alte rezultate decât cele scontate.
Vorbind de sarcini, amintim că pe lângă sensul de misiune acestea mai exprimă și sensul de etapă în lanțul activităților orientate spre realizarea scopului[8]. Deci, fiecare sarcină are un rol deosebit în consecutivitatea lucrărilor orientate spre realizarea scopului. Dacă una sau mai multe sarcini nu sunt îndeplinite este evident că nici scopul nu va fi realizat în măsură deplină.
Stabilirea și cunoașterea scopului și sarcinilor în ASI are un rol extrem de important dat fiind faptul că legiuitorul a interzis înfăptuirea măsurilor speciale de investigaţii pentru realizarea altor scopuri şi sarcini decât cele prevăzute în Legea nr. 59/2012 [alin. (3) al art. (4)].
Scopul în ASI este prevăzut în art. 1 al Legii nr. 59/2012, sarcinile – în art. 2 al aceleiași legi, iar măsurile speciale de investigații (MSI) în calitate de instrumente juridice menite să contribuie la realizarea sarcinilor și scopului ASI sunt stipulate în art. 18 al legii indicate, precum și în art. 1322 C. pr. pen.
Analizând, din punct de vedere gramatical, prevederile art. 1 al Legii nr. 59/2012 înțelegem că scopul în ASI este culegerea de informații. Ne lăsând loc de interpretare, în continuare legiuitorul a concretizat despre ce fel de informații ar fi vorba: necesare pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, asigurarea securităţii statului, ordinii publice, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor, descoperirea şi cercetarea infracţiunilor.
În acest context, atragem atenția asupra unei disonanțe care debusolează înțelegerea unitară a legislației. În art. 1 al Legii nr. 59/2012 se vorbește despre un singur scop, iar în alin. (3) al art. 4 al aceleiași legi se discută despre mai multe scopuri. Întrebarea ar fi: care sunt celelalte scopuri în ASI în vederea realizării cărora sunt permise totuși înfăptuirea MSI?
Un alt semn de întrebare ar fi față de culegerea de informații în calitate de scop în ASI, fiindcă aceasta ar însemna punctul final al ASI. Imediat ce informațiile respective au fost culese se poate spune că și scopul a fost realizat și orice altă activitate care ar urma după acel moment ar însemna depășirea limitelor ASI.
Astfel, acțiunile de culegere a informației pentru prevenirea infracțiunilor ar fi parte componentă a ASI, iar acțiunile propriu zise de prevenire ar fi în afara acestora. Însă cum rămâne cu sarcina de prevenire a infracțiunilor stipulată în art. 2 al Legii nr. 59/2012? De ce nu s-a indicat în calitate de sarcină culegerea de informații pentru prevenirea infracțiunilor, dar s-a scris prevenirea infracțiunilor? Același lucru se poate spune și despre restul sarcinilor.
Culegerea de informații are un rol deosebit în ASI, este o parte importantă a volumului de lucru pe care-l realizează ofițerul de investigații însă nicidecum nu semnifică punctul final al acestei activități.
După culegerea de informații, urmează un șir de alte acțiuni care, de asemenea, sunt parte a ASI, vorbim aici de analiza, verificarea, sistematizarea, stocarea și valorificarea respectivelor informații, de secretizarea și desecretizarea acestora și multe alte activități legate doar de informații.
Pe lângă aceste activități, mai sunt și multe altele legate de prevenirea, curmarea, descoperirea infracțiunilor, de căutarea persoanelor care se eschivează de la urmărire penală și executarea pedepsei, de asigurarea securității statului și cetățenilor etc. Toate aceste activități se efectuează în baza informațiilor culese, verificate și analizate. Este imposibil să prelucrezi informația pe care încă nu ai cules-o și, cu atât mai mult, să împiedici acțiunile de comitere a unei infracțiuni despre care încă nu cunoști nimic sau nu dispui de suficiente informații pentru a acționa în acest sens.
Deci culegerea de informații se efectuează la o etapă predecesoare celorlalte activități: de prelucrare a informațiilor, de valorificare, de utilizare la prevenirea și descoperirea infracțiunilor etc. Toate aceste acțiuni în cumul formează un anumit gen de activitate numită specială de investigații.
Prin urmare, culegerea de informații este o etapă importantă a ASI, sau poate chiar cea mai importantă, însă nu poate să constituie scopul ASI, deoarece aceasta ar însemna ca ofițerul de investigații după obținerea informațiilor să nu mai facă nimic altceva pentru că scopul ASI a fost deja realizat.
Probabil legiuitorul, formulând scopul ASI, a vrut să spună altceva, că ASI se realizează prin culegerea de informații în scopul prevenirii, combaterii infracțiunilor… Însă, și în acest caz, ar fi o problemă, fiindcă conținutul sarcinilor stipulate în art. 2 al Legii nr. 59/2012 ar depăși conținutul scopurilor formulate în art. 1 al aceleiași legi. Suntem din nou în situația când scopul sau scopurile ASI ar putea să fie realizate și fără îndeplinirea anumitor sarcini. De ex.: identificarea și căutarea persoanelor sau depistarea bunurilor provenite din activităţi ilegale şi colectarea probelor privind aceste bunuri nu se regăsesc în conținutul scopului formulat de legiuitor în art. 1 al Legii nr. 59/2012. Prin urmare, nici îndeplinirea respectivelor sarcini și nici neîndeplinirea lor nu schimbă cu nimic realizarea scopului ASI. Scopul în ASI ar trebui să vizeze un obiectiv mai îndepărtat ce ar presupune efectuarea întregului cumul de acțiuni discutate mai sus, cuprinzând, totodată, și întreg spectrul de sarcini.
Analizând legislația altor state în domeniul ASI, observăm că unii legiuitori au lăsat pe seama doctrinei identificarea și formularea scopului ASI (Ucraina[9], R. Uzbekistan[10]), în timp ce alții (F. Rusă[11], R. Belarus[12], R. Kirghiză[13]) au identificat, în calitate de scop al acestui gen de activitate, protejarea vieții, a sănătății, a drepturilor și libertăților omului și a drepturilor civile, a proprietății, asigurarea securității societății și a statului împotriva infracțiunilor.
Considerăm că, stabilind scopul ASI, legiuitorul nostru a procedat corect. Atât doar că ar trebui într-adevăr să revizuiască formularea respectivului scop astfel încât să vizeze apărarea valorilor supreme ale persoanei, societății și statului proclamate în Constituția RM. Statul ca și garant al respectivelor valori este obligat să le protejeze și să le ocrotească prin realizarea diferitor genuri de activitate.
Atât ASI, precum și alte tipuri de activitate, cum ar fi activitatea procesual-penală sau cea de investigații contravențională, urmăresc același scop ‒ protejarea valorilor constituționale. Diferența este că un gen de activitate ocrotește respectivele valori contra infracțiunilor comise prin investigarea lor publică, prin acumularea probelor care să dovedească vinovăția celor care au comis infracțiuni (procesul penal). Alt gen de activitate le ocrotește atât contra infracțiunilor, și nu doar cele comise, dar și cele aflate pe cale de a fi comise, precum și contra altor amenințări, care nu neapărat însușesc toate semnele unei infracțiuni, prin aplicarea unor procedee mai puțin transparente, prin acumularea de informații și înlăturarea respectivelor amenințări (ASI). Al treilea gen de activitate le ocrotește contra contravențiilor. Doar acționând și cooperând împreună se poate reuși realizarea scopului comun.
Așa cum am menționat anterior, pentru realizarea scopului în ASI, legiuitorul a statuat în art. 2 al Legii nr. 59/2012 mai multe sarcini:
1) relevarea atentatelor criminale, prevenirea, curmarea infracţiunilor şi identificarea persoanelor care le organizează şi/sau le comit;
2) descoperirea şi cercetarea infracţiunilor;
3) căutarea persoanelor dispărute fără urmă ori a celor care se ascund de organele de urmărire penală sau de instanţa de judecată ori se eschivează de la executarea pedepsei;
4) depistarea bunurilor provenite din activităţi ilegale şi colectarea probelor privind aceste bunuri;
5) colectarea de informaţii despre posibile evenimente şi/sau acţiuni ce ar putea pune în pericol securitatea statului.
Dacă analizăm cu atenție conținutul Legii nr. 59/2012, observăm că există și alte sarcini, dar care nu se regăsesc în lista de mai sus, fiind vorba despre:
1) asigurarea securităţii colaboratorilor confidenţiali, a membrilor familiilor şi a rudelor acestora [alin. (5) al art. 15 al Legii nr. 59];
2) asigurarea propriei securități a ofițerului de investigații, a familiei sale şi a persoanelor apropiate lui (pct. 5) al alin. (1) al art. 19 al Legii nr. 59].
3) fiecare obligație a ofițerului de investigație de asemenea ar putea fi considerată ca sarcină în ASI.
Cineva ar putea să întrebe: de ce aceste sarcini nu și-au găsit reflectare în art. 2 al legii discutate? Răspunsul cel mai plauzibil ar fi că ele nu se află pe aceeași scară ierarhică. Din perspectiva realizării scopului ASI, ultimele au o valoare mai puțin importantă, comparativ cu primele. Altfel spus, sarcinile indicate în art. 2 al Legii nr. 59/2012 au un caracter mai general comparativ cu restul, ultimelor fiindu-le specific caracterul individual.
DOWNLOAD FULL ARTICLE[1] Glavan B., Mîrzac V., Efectele reformei privind realizarea măsurilor speciale de investigaţie în contextul combaterii infracţiunilor cu caracter transnaţional, în „Criminalitatea transfrontalieră şi transnaţională: Tendinţe şi forme actuale de manifestare, probleme de prevenire şi combatere” (Conferința științifico-practică internațională, 26 iunie 2018), Chişinău, 2018, pp. 142-147 ‒ // http://academy.police.md/assets/files/pdf/conferintu.pdf.
[2] Glavan B., Probleme actuale privind activitatea specială de investigaţii, în „Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei” (Conferința științifico-practică internațională, Vol. VII, Partea 1, 5 iunie 2020), Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu din Cahul, 2020, pp. 140-144 ‒ // https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/112783.
[3] Glavan B., Mîrzac V., Calcavura Gh., Special investigative activity: content of the definition, legal essence, conceptual delimitations, în Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova, ed. a XIX-a, nr. 9, Chișinău, 2019. pp. 88-96 ‒ http://www.academy.police.md/assets/files/revista/anale_st_nr_9_2019.pdf.
[4] Glavan B., Mîrzac V., Calcavura Gh., Conceptul măsurilor speciale de investigaţii/The concept of special investigation measures, în Analele Ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova, ed. a XX-a, nr. 10, Chișinău, 2019, pp. 74-87 ‒ http://academy.police.md/assets/files/revista/anale_st_nr_10_2019.pdf.
[5] Glavan B., Calcavura Gh., Valoarea socială a măsurilor speciale de investigaţii efectuate de poliţie în lupta cu criminalitatea, în Revista națională de drept, publicaţie periodică ştiinţifico-practică nr. 10-12 (240-242), anul 21 (2020). ISSN 1811-0770 // Intellectus. Numărul 3-4, 2020, pp. 163-16 // https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/120500.
[6] Dicţionarul explicativ al limbii române, disponibil [on-line]: https://dexonline.ro/definitie/scop.
[7] Termenul sarcină, în conformitate cu DEX, are înţelesul de obligație, îndatorire, răspundere (materială sau morală). De ex.: A da pe cineva în sarcina cuiva = a da pe cineva în grija cuiva. A pune (ceva) în sarcina cuiva = a face (pe cineva) vinovat sau răspunzător (de ceva). Prin sarcină se mai înţelege şi misiune, calitate, slujbă, rol. (https://dexonline.ro/definitie/sarcina).
[8] Șumilov A.Yu., Cursul bazelor activității operative de investigații: manual pentru universități, 1 A.Yu. Şumilov, ed. a 3-a, adaug. și refăcut. M.: Editura Șumilov I.I., 2008, p. 14.
[9] Legea Ucrainei din 18 februarie 1992 nr. 2135-XII „Cu privire la activitatea operativă de investigații”.
[10] Legea Republicii Uzbekistan din 25 decembrie 2012 nr. ZRU-344 „Cu privire la activitatea operativă de investigații”.
[11] Legea Federației Ruse „Cu privire la activitatea operativă de investigații” din 12.08.1995.
[12] Legea Republicii Belarus din 15 iulie 2015 nr. 307-Z „Cu privire la activitatea operativă de investigații”.
[13] Legea Republicii Kârgâză din 16 octombrie 1998 nr. 131 „Cu privire la activitatea operativă de investigații”.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.