Violența domestică – cauză generatoare majoră a infracțiunii de provocare ilegală a avortului
Alexandru Cicala - august 1, 2018 Abstract
Domestic violence is a global problem faced by all countries of the world, well
camouflaged and disguised through many misconceptions about the traditional role of man
and woman in family and society. It affects the personality completely, physically and
psychologically, the process being followed by devastating consequences. One of these is
illegal abortion, another scourge that unbalances the ordinary evolution of life, the
contemporary world and our descendants.
Keywords: domestic violence, abortion, illegal abortion, imbalance, consequences,
problem
1. Preliminarii
Violența în familie a crescut alarmant în contextul unei societăți generatoare de nemulțumiri și frustrări ce oferă premisele unui comportament violent. Comportamentul agresiv a fost studiat îndelung de multe persoane, care au încercat sa găsească cauzele și chiar să prevină diferitele stări cauzatoare de agresivitate. Conform definiției date de dicționarul explicativ al limbii române, agresivitatea este „un comportament distructiv și violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine”. Există și o agresivitate calmă, nonviolența dar întotdeauna agresivitatea semnifică atac, ofensivă, ostilitate, punere în primejdie sau chiar distrugere. S-a constatat că aproape jumătate din populația Republicii Moldova nu știe de existența unui instrument juridic care reglementează violența în familie, iar 80% din victimele violenței nu au apelat niciodată la instituții specializate. Populația Republicii Moldova este mai tolerantă față de problematica violenței în familie decât populația altor țări din Uniunea Europeană, întrucât patru din zece moldoveni, consideră că violența fizică în familie nu sunt acte foarte grave, comparativ cu alte țări din UE în care doar un individ din zece este mai tolerant[1].
Violența în familie își are originea în structura socială, în tradiții, obiceiuri și mentalități care subînțeleg superioritatea bărbatului asupra femeii. Există o serie de factori agravanți ai manifestărilor violente în familie, cum ar fi mutațiile intervenite la nivelul relațiilor intrafamiliale, apariția unor puternici factori de deteriorare a raporturilor dintre parteneri – starea de stres, creșterea consumului de alcool, infidelitatea, gelozia. Un factor des întâlnit în ultima perioadă îl reprezintă proliferarea violenței prin mijloace mass-media, precum și atitudinea de indiferență a opiniei publice față de comiterea actelor de violență în familie. Despre cauzele generatoare a violenței în familiei putem discuta necondiționat, problema ce ne preocupă este versus, adică „violența domestică” cauză a căror fenomene?! Astfel, o consecință gravă a comportamentului și abuzului violent în familie față de femei, le determină pe acestea la avort, fie acesta legal sau ilegal.
2. Metode și materialele aplicate
În procesul elaborării studiului a fost folosite materialul doctrinar și normative cu privire la infracțiunile de violență domestic și provocare ilegală a avortului. De asemenea, investigarea acestui fenomen a fost posibilă prin aplicarea mai multor metode de cercetare științifică teoriei dreptului și criminologiei: metoda logică, metoda analizei comparative, analiză sistemică, statistică etc. Totodată, au fost utilizate lucrările savanților autohtoni, precum și materialele științifice ale doctrinarilor altor state.
3. Conținutul de bază
Violența umană are nenumărate forme de manifestare. Securitatea personală este amenințată cotidian în diferite locuri și diferite circumstanțe: acasă sau în alte locuințe, la școală, la locul de muncă, în cursul desfășurării unor evenimente sportive, pe stradă. O clasificare generală ar urma distincția între spațiul privat și cel public – locuințe și spații publice – pe de o parte și combinația acestora: spațiul public-privat ca spații comune în clădiri rezidențiale. Violența și frica de a fi victimizat afectează neîndoielnic calitatea vieții oricărui individ, dar diferite grupuri – femeile, copiii și persoanele vârstnice –, sunt de obicei considerate drept ținte predilecte ale actelor de violență[2].
La noi, violența domestică s-a impus datorită preocupării privind statutul femeii, criticilor aduse sexismului, manifestat în societate în diferite domenii ale vieții politice, sociale și culturale. Secundar, ea a inclus și problemele legate de statutul copilului, de problematica socială a copilului – abandon, copii străzii, absenteism școlar, abuzul și exploatarea copilului, situația copilului instituționalizat, drogurile etc., conturând un conținut în care femeile și copiii se reunesc în mod predilect în categoria victimelor[3]. Cu toate eforturile de a asigura un climat de egalitate între sexe în sfera publică, o privire mai atentă asupra familiei, relațiilor intrafamiliale și a relațiilor în cuplu, a evidențiat contraste și realități disfuncționale. Presiunile către modernizarea și democratizarea relațiilor intrafamiliale au dus, în mod paradoxal, la supraîncărcarea femeii și la criminalizarea ei în raport cu statutul parental.
Ceea ce în privința femeilor se consideră un comportament deviat de la normă, în privința bărbaților acesta a căpătat statut de normă (fumatul, consumul de alcool, neglijarea obligațiunilor părintești, violența etc.). Avortul, în spatele căruia deseori stă bărbatul, este atribuit în mare parte doar femeii. Adesea femeile devin victime ale acestei contradicții culturale[4].
Este constatat faptul că violența în familie este catalizatorul recurgerii femeilor la avort legal dar și cu părere de rău și la un avort criminal. Datorită agresărilor și violenței sistematice atât fizice cât și psihologice induc femeia într-o stare de tulburare psihică, menită să acționeze fără conștientizarea acțiunilor ce le întreprinde.
În urma unui sondaj realizat în Republica Moldova, rata totală de prevalență a violenței (psihologică, fizică sau sexuală) din partea soțului sau partenerului pe parcursul vieții este de 63,4% sau, altfel spus, 6 din 10 femei s-au confruntat, de la vârsta de 15 ani, cel puțin cu o formă de violență. Statutul social și economic al victimei și mediul de reședință determină într-o anumită măsură probabilitatea survenirii cazurilor de violență din partea soțului sau partenerului. Astfel, rata prevalenței violenței pe parcursul vieții în rândul femeilor din mediul rural (68,2%) este mai mare decât în cazul femeilor din mediul urban (57,4%). Vârsta este un alt factor care determină riscul expunerii la violența din partea partenerului. Deși violența din partea soțului sau partenerului este pe larg răspândită în toate grupurile de vârstă, cel mai mare număr de femei, care au suferit de violență din partea soțului sau partenerului, se regăsește în rândul femeilor cu vârsta de 45-54 ani (70,3%), urmate de femeile din grupul de vârstă de 55-59 ani (69,1%) și 60-65 ani (64,3%)[5]. Totuși, datele relevă faptul că peste jumătate dintre femeile mai tinere, de asemenea, au raportat cazuri de violență psihologică, fizică sau sexuală.
Femeile divorțate sau separate raportează mai multe cazuri de violență din partea soțului sau partenerului (84%), iar cea mai mică prevalență a violenței se atestă în rândul femeilor aflate în concubinaj (53,1%)[6].
Un studiu național cu privire la Violența împotriva Femeilor realizat în 2011 a arătat că 10,5% dintre femeile cu vârste cuprinse între 15-24 de ani au fost supuse vreodată violenței sexuale de către soțul sau partenerul lor[7].
Totodată, un alt studiu realizat în România, a constatat că 35.42% dintre copiii străzii își părăsesc locuința familială datorită violențelor petrecute între părinți, iar 2% din cauza abuzurilor sexuale. De asemenea, 39% dintre copiii străzii au declarat că cel puțin unul dintre părinți este alcoolic. Din lotul de copii, 50% proveneau din familii disfuncționale[8].
Ca urmare atestăm că bărbații sunt mai frecvent agresori ai copiilor. Copiii raportează mai frecvent victimizarea lor de către tați, tați vitregi sau o rudă de sex masculin.
Părinții absenți sau devianți, lipsa unui climat preponderent ordonat, lipsa supravegherii – inclusiv neglijența cu urmări grave, adesea tragice –, indiferența și lipsa de implicare afectivă (așa numita frigiditate maternă), carențele de alocație psihologică, toate acestea pot determina comportamente violente, adesea stabilizate și structurate, persistente în timp, ca reacție a copiilor la felul în care trăiesc și sunt tratați.
Copiii care provin din familii violente vor tinde să reproducă violența din familie, vor transfera violența ca ceva firesc în relațiile cu alții, vor deveni la rândul lor agresori, folosind violența fizică ca modalitate de gestionare a conflictelor și divergențelor interpersonale.
Conform opiniei autorului autohton O. Gagauz, comportamentul acestor persoane pe viitor, va determina violență asupra partenerului de viață manifestată sub formă de violențe fizică, psihică, sexuală și nu în ultimul rând incestul. Este regretabil faptul că în urma acestor acțiuni amorale și pasibile de răspundere penală, femeia însărcinată recurge la cea mai ușoară cale care din punctul său de vedere este și cea mai corectă la un avort ilegal. În alte situații femeile care au fost supuse unui abuz fizic sau sexual, de regulă, pe o perioadă lungă de timp au nevoie de servicii medicale și vor suferi pe o perioadă de lungă durată de tulburări psihice și emoționale și cu siguranță vor avea probleme cu sănătatea reproductive[9].
În această ordine de idei, constatăm că, violența împotriva femeii din partea soțului sau partenerului are impact negativ grav asupra stării fizice și emoționale a acestea și, în consecință, agravează nu numai starea generală a femeii, dar se răsfrânge și asupra bunăstării familiei în general. Astfel, datorită moralului scăzut și sentimentului de frustrare, frică, izolare, deprimare, depresie femeile însărcinate decid să recurgă la cea mai ușoară cale din punctul său de vedere la un avort ilegal.
Forțarea sau inducerea femeii la avort ilegal a ajuns să fie regula, și nu excepția, majoritatea situațiilor de criză de sarcină fiind declanșate de agresiunea psihologică, fizică și economică dezlănțuită contra femeii și a copilului său de partener, părinți, medici, prieteni și colegi de muncă.
Un număr mare dintre femeile care recurg la avort ilegal fac parte din familii dezbinate, cu părinți ce consumă alcool, divorțați, altele chiar dacă trăiesc într-un mediu sănătos, într-o familie normală, „în numele dragostei” au legături înainte de a se căsători, și se trezesc în astfel de situații în care de cele mai multe ori, avortul sau cu regret avortul ilegal reprezintă pentru ele singura soluție.
Cei care își încep viața sexuală devreme nu conștientizează ca acest lucru poate fi dăunător atât din punct de vedere fizic, cât mai ales moral.
Femeile ce se confruntă cu o sarcină la o vârsta considerată fragedă (15-18 ani) apelează la avort ilegal gândindu-se ca un copil le poate afecta desfășurarea normală a cursului vieții lor. Mai grav este faptul când în urma unei relații întâmplătoare sau chiar dacă este de durată, aceasta nu se poate concretiza printr-o căsătorie, preferabil pentru ele să avorteze[10].
Cu siguranță femeile în general, și cele din acest grup menționat în special, ce suferă un avort ilegal care nu s-a soldat cu decesul acestei femei, majoritatea rămân cu sechele și fizice, dar mai ales psihice, pe viață.
Un pericol și mai mare prezintă aplicarea violenței fizice asupra unei femei însărcinate care, în opinia autorului Vl. Beliș, se poate produce un avort posttraumatic și conform prevederilor Codului penal al Republicii Moldova această faptă este incriminate în art. 151 – „Vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății”. Din punct de vedere juridic este indiferent dacă autorul faptei cunoștea sau nu starea de gravitate a victimei, dar desigur că, în caz afirmativ și în deosebi dacă prin lovire intenționează să producă avortul, aceste considerente constituie o circumstanță agravantă[11].
Avortul posttraumatic, deși rar întâlnit în practică, constituie o vătămare corporală gravă, uneori putând avea drept consecință și pierderea capacității de procreere (rupturi uterine sau infecții grave, necesitând histerectomie). Însă, această noțiune nu este prevăzută în Codul penal al Republicii Moldova, ea fiind asimilabilă cu pierderea unui organ, a funcției acestuia și constituie o infirmitate permanent.
În altă ordine de idei menționăm că, abuzul sexual în cadrul familiei asupra copiilor minori, copiilor vitregi și chiar asupra soției sau concubinei este una din cauzele sarcinii la femeile care necondiționat este înlăturată prin provocarea ilegală a avortului, multe dintre acestea și-au început viața sexuală neavând propria voință și nu au comunicat despre aceste ilegalități organelor de drept. Ca urmare, pentru evitarea posibilității de scurgere a informațiilor, că a rămas însărcinată în urma unui incest sau unui viol, femeile și în cel mai rău caz adolescentele evită medicul și recurg doar la avorturi ilegale. Deși, Codul penal al Republicii Moldova[12] prevede sancțiuni în cazul întreținerii raporturilor sexuale cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani, precum și delimitează cazuri de violență sexuală, incest și sancțiuni respective, totuși în multe cazuri persoanele care au săvârșit aceste crime scapă de pedepsire. S-a estimat că, la nivel global, 40-60% dintre abuzurile sexuale sunt față de tinerele cu vârsta de până la 16 ani[13].
Femeile, căsătorite sau necăsătorite, de multe ori nu au nici o putere asupra naturii și calendarului relațiilor sexuale și prezența violenței domestice care de multe ori se soldează cu constrângerea sexuală, violul și incestul sunt experiențe comune pentru multe dintre ele. Studiile în domeniu au demonstrat că în lume proporția fetelor care au raportat că prima lor experiență sexuală a avut loc în condițiile de constrângere variază de la 15% până la 30%. În unele țări înalt dezvoltate, s-a înregistrat o corelație puternică dintre încălcarea drepturilor sexuale ale femeilor și sarcina ulterioară soldate cu avorturi ilegale[14].
Un studiu realizat de cercetătorii universității canadiene Western Ontario (London, 2006), de cei de la Centrul pentru Științe Medicale din Londra-Ontario, respectiv de la Universitatea din Colorado a demonstrat din nou existența unei legături între avort și violența domestică. Noua cercetare științifică coincide cu descoperirile făcute în Statele Unite și Marea Britanie care au evidențiat fără urmă de îndoială o puternică legătură între violență și avort, precum și între folosirea anticoncepționalelor și practica avorturilor repetate.
Un număr de 1.127 de femei programate pentru avort au completat un chestionar cu 65 de întrebări într-o secție pentru avorturi din cadrul unui spital din Londra canadiană (provincia Ontario). Rezultatele au arătat că, per ansamblu, 20% dintre ele au fost supuse la abuzuri fizice de către partenerii lor, iar 27% prezentau un trecut de abuzuri sexuale.
Un studiu asemănător realizat în SUA a arătat că 31% dintre femeile care voiau să facă avort fuseseră anterior supuse abuzurilor fizice sau sexuale într-un anumit moment al vieții lor și că, dintre ele, mai mult de jumătate au fost martore ale violenței domestice când erau mici. Studiul britanic a arătat că riscul de violență domestică a crescut de două ori mai mult pe timpul sarcinii. Cercetătorii care au luat parte la studiul canadian sugerează că un motiv al unora dintre femeile care recurg la avort în caz de violență domestică este dorința prost înțeleasă de a-și proteja astfel viitorii copii de o viață într-un mediu perturbator sau violent în care și ele au fost nevoite să trăiască.
Din acest studiu a mai fost dedus faptul că un procent semnificativ dintre femeile care doreau să facă un al doilea avort sau avorturi repetate folosiseră metode contraceptive artificiale în momentul în care au rămas însărcinate. 90% dintre femeile care urmau să facă avorturi repetate folosiseră metode anticoncepționale în trecut, iar în momentul conceperii sarcinii curente, 60% dintre ele folosiseră prezervative, iar 40% folosiseră un contraceptiv oral.
Militanții pro-viață au atras atenția asupra pericolului utilizării generalizate a anticoncepționalelor chimice și asupra legăturii acestora cu incidența ridicată a avorturilor. Argumentul lor este că o femeie care și-a început viața sexuală și folosește „pilula” este mult mai dispusă să apeleze la avort ca plan de rezervă în cazul în care contracepția eșuează.
Studiul britanic anterior menționat a mai arătat că, în ciuda incidenței ridicate a abuzurilor, doar 2% dintre femeile care doreau să facă avort rămăseseră însărcinate în urma unui viol. Acest lucru vine în contradicție cu faptul că așa-zisa „excepție pe motiv de viol” este în mod frecvent invocată ca o justificare a solicitării avortului legal la cerere. Influența pe care a avut-o utilizarea pe scară largă a metodelor contraceptive asupra creării așa-zisei „mentalități contraceptive” și dovezile că o asemenea mentalitate conduce la avort au fost consemnate în repetate rânduri de către comunitatea medical[15].
[1] Aurora Liiceanu, Doina Ștefana Saucan, Mihai Ioan Micle, Violența domestică și criminalitateafeminine, București, 2004, p. 6.
[2] Legea nr. 45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, publicată în M. Of. nr. 55 și 56 din 18 martie 2008.
[3] Legea nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați, publicată în M. Of. nr. 47-50 din 24 martie 2006.
[4] Iurii Larii, Oleg Pohilă, Factorii criminogeni ai infracțiunilor de exploatare sexuală a femeilor șicopiilor, în Revista Legea și Viața nr. 5/2017, p. 28.
[5] Sondajul demografic și de sănătate din Moldova, 2005 – realizat de Centrul Național Științifico-Practic de Medicină Preventivă, Ministerul Sănătății.
[6] Raportul OMS, Raportul mondial cu privire la violență și sănătate, Geneva, 2002.
[7] Violența față de femei în familie în Republica Moldova, Chișinău, 2011 – http://www.statistica.md (vizualizat la data de 13 ianuarie 2018).
[8] Sorin M. Rădulescu, Copilul abuzat și neglijat, ANPCA, București, 2000, p. 15.
[9] Olga Gagauz, Sarcina în vârsta adolescenței, Chișinău, 2015, p. 62.
[10] Olga Gagauz, op. cit., Chișinău, 2015, p. 43.
[11] Adolescent pregnancy in Eastern Europe and Central Asia: http://eeca.unfpa.org/sites/default/files/pubpdf/Adolescent_pregnancy_in_EasternEurope_and_Central_Asia_0.pd (vizualizat la data de 25 decembrie 2017).
[12] Codul penal al Republicii Moldova nr. 985 – XV din 18 aprilie 2002, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 128, 2002.
[13] Aurora Liiceanu, Doina Ștefana Saucan, Mihai Ioan Micle, Violența domestică și criminalitateafeminine, București, 2004, p. 21.
[14] Adolescent pregnancy in Eastern Europe and Central Asia: http://eeca.unfpa.org/sites/default/files/pubpdf/Adolescent_pregnancy_in_EasternEurope_and_Central_Asia_0.pd (vizualizat la data de 25 decembrie 2017).
[15] Susan P. Phillips, Violence and abortions: What’s a doctor to do? – http://www.cmaj.ca/content/172/5/653.full?etoc (vizualizat la data de 25 decembrie 2017).
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.