Unele observaţii cu privire la conţinutul incrimănărilor şi limitele de pedeapsă prevăzute în Codul penal în cadrul incriminărilor care fac parte din sfera unităţii legale de infracţiune
Cristinel Hrițcu - septembrie 1, 2015În legătură cu acţiunea de „încercarea de determinare” este de menţionat că legiuitorul Codului penal din anul 2009 nu a mai prevăzut instituţia instigării neurmate de executare, soluţie care a fost îmbrăţişată şi de Codul penal din anul 2004. Însă legiuitorul noului Cod penal a considerat necesar să prevadă unele incriminări în partea specială a Codului penal, tocmai datorită pericolului social abstract ridicat pe care îl prezintă aceste fapte. Ca atare, în noul Cod penal, instigarea neurmată de executare nu mai poate fi sancţionată decât în două situaţii: ca tentativă pedepsibilă – atunci când persoana instigată a început executarea însă s-a desistat sau a împiedicat producerea rezultatului (acestea constituie cauze personale de nepedepsire care nu se răsfrâng asupra altor participanţi şi ca atare instigatul nu se va pedepsi însă instigatorul va răspunde penal) şi ca incriminare autonomă, atunci când este prevăzută în mod expres de către legiuitor. Considerăm că prin asimilarea „instigării neurmate de executare” (comisă prin corupere, constrângere ori altă faptă cu caracter intimidant) legiuitorul nu a fost consecvent în renunţarea definitivă la instituţia instigării cu rezultat negativ.
Totuşi în dreptul penal comparat, s-au identificat incriminări asemănătoare din punct de vedere al conţinutului.
Astfel, în Codul penal german, în art. 159 este incriminată infracţiunea de tentativa de instigare la mărturii false care prevede „în cazul faptei de instigare la mărturii false sub jurământ sau declaraţii false sub jurământ, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 30 alin. (1) şi art. 31 alin. (1) şi alin. (2)”, iar în art. 160 C.P. – intitulat „Instigarea la mărturii false” se prevede „dacă o persoană îndeamnă o altă persoană să facă un jurământ fals, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă. Dacă o persoană îndeamnă o altă persoană să facă o declaraţie falsă sub jurământ sau o mărturie falsă sub jurământ, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 6 luni sau o amendă de până la 180 tranşe zilnice. Tentativa se pedepseşte”.
În Codul penal italian, în art. 377 C.P. este incriminată fapta celui care dă sau promite bani sau alte foloase persoanei chemate să dea declaraţii în faţa instituţiei judiciare sau persoanei solicitate să elibereze declaraţii de către apărător în cursul investigaţiilor sau persoanei chemate să desfăşoare expertiza, consultantului tehnic sau interpretului, pentru a o convinge să comită infracţiunile prevăzute la art. 371 bis („Informaţii false la parchet”), art. 371 („Declaraţii false ale apărătorului”), art. 372 („Falsa mărturie”) şi 373 („Falsa expertiză sau interpretare”), este supus, atunci când oferta sau promisiunea nu este acceptată, la pedepsele prevăzute de articolele respective, reduse de la jumătate la două treimi. Aceeaşi dispoziţie se aplică când oferirea sau promisiunea este acceptată, dar falsul nu este comis. Condamnarea implică interdicţia deţinerii unei funcţii publice.
Art. 377 bis intitulat – „Îndemnul de a nu da declaraţii sau de a da declaraţii false instituţiei judiciare” prevede: „Exceptând cazul când fapta constituie cea mai gravă infracţiune, cel care, prin violenţă sau ameninţare, sau prin oferire sau promisiune de bani sau de alte foloase, îndeamnă să nu dea declaraţii sau să dea declaraţii false persoana chemată să dea în faţa autorităţii judiciare declaraţii necesare într-un proces penal, când persoana are dreptul de a nu răspunde, este pedepsit cu închisoare de la 2 la 6 ani”.
În Codul penal spaniol, în art. 464 C.P. se incriminează o infracţiune asemănătoare cu cea din Codul penal român respectiv :
Alin. (1). „Fapta persoanei care, prin violenţă sau intimidare, încearcă să influenţeze, direct sau indirect, pe denunţător, parte sau învinuit, avocat, procuror, expert, interpret sau martor într-o procedură pentru a-şi modifica acţiunea procesuală, va fi pedepsită cu pedeapsa închisorii de la 1 la 4 ani şi amendă de la 6 la 24 de luni. Dacă autorul faptei îşi atinge scopul, se va aplica pedeapsa în jumătatea ei superioară”.
Alin. (2). „Aceleaşi pedepse se vor aplica celor care realizează orice acţiune care constituie atentat împotriva vieţii, sănătăţii, libertăţii, libertăţii sexuale sau bunurilor, ca represalii împotriva persoanelor citate în paragraful anterior, pentru acţiunea lor în procedura judiciară, fără a se aduce atingere pedepsei corespunzătoare infracţiunii constituită de aceste fapte”.
Un alt aspect ce ar putea genera controverse asupra acestei infracţiuni îl reprezintă prevederile art. 272 alin. (1) teza a II-a NCP, conform căruia „dacă actul de intimidare sau de corupere constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni”. Conform textului legal, elementul material al infracţiunii se poate realiza alternativ prin încercarea de a determina ori determinarea unei persoane prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu caracter intimidant. Ca atare, constatăm că elementul material ce constă în „constrângere” nu a mai fost enumerat în art. 272 alin. (1) teza a II-a NCP. Prin această „omisiune” legiuitorul a înţeles să creeze o infracţiune complexă, prin absorbirea constrângerii în conţinutul infracţiunii absorbante? Pentru a soluţiona această chestiune, este necesar a se verifica îndeplinirea trăsăturilor infracţiunii complexe respectiv: infracţiunea complexă nu se poate consuma fără comiterea faptei absorbite, infracţiunea absorbită trebuie să fie determinată sau determinabilă şi infracţiunea absorbantă nu poate avea un grad de pericol social mai mic decât infracţiunea absorbită. Raţiunea legiuitorului în efectuarea acestei distincţii a fost aceea că modalitatea normativă consumată prin constrângere, întruneşte întotdeauna elementele constitutive ale infracţiunii de loviri şi alte violenţe – art. 193 NCP sau infracţiunea de ameninţare – art. 206 NCP. Din punct de vedere al gravităţii pedepselor, constatăm că pedepsele infracţiunilor incriminate în art. 193 NCP şi 206 NCP, sunt mai mici decât pedeapsa stabilită de legiuitor în cazul infracţiunii analizate. Deci, ambele infracţiuni pot fi absorbite în infracţiunea complexă prevăzută în art. 272 C.P. Consumarea unei infracţiuni prin modalitatea normativă de „constrângere” este întâlnită şi în cazul infracţiunilor de viol – art. 218 NCP, agresiunea sexuală – art. 219 NCP, şantaj – art. 207 NCP.
Ca atare, considerăm că în conţinutul infracţiunii complexe de influenţarea declaraţiilor comisă prin modalitatea constrângerii, sunt absorbite infracţiunile de loviri şi alte violenţe şi ameninţarea.
6. Chiar dacă în dreptul penal regula o constituie autonomia juridică a incriminărilor, se observă că nu întotdeauna legiuitorul a constituit o infracţiune complexă dintr-o pluralitate de victime, rezultând o anumită inconsecvenţă a sa. De pildă, în cazul infracţiunii de „uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă (art. 220 NCP), în cazul pluralităţii de subiecţi pasivi (în ipoteza sarcinii multiple) se va reţine un concurs de infracţiuni. Această infracţiune, în forma de bază, conţine un sistem sancţionator incoerent comparativ cu alte infracţiuni asemănătoare, întrucât minimul special de 1 an al pedepsei este mai redus decât minimul special al pedepsei pentru infracţiunea de vătămare a fătului [art. 202 alin. (4) NCP] – infracţiune care are minimul special de 1,6 ani mai ridicat decât în ipoteza uciderii nou-născutului. Deci, legiuitorul a stabilit un minim special mai redus în cazul infracţiunii de ucidere a nou născutului de către mamă comparativ cu infracţiunea de vătămare a fătului.
Astfel, se constată o anumită necorelare a limitelor speciale ale pedepselor în funcţie de ierarhia valorilor sociale protejate.
În cadrul aceleiaşi infracţiuni, la art. 200 alin. (2) NCP – „Vătămarea nou-născutului de către mamă aflată în stare de tulburare psihică”, deşi limitele speciale sunt cuprinse între o lună şi 3 ani închisoare, legiuitorul nu a oferit posibilitatea aplicării pedepsei amenzii penale pentru această formă atenuată a infracţiunii, deşi infracţiunea corespondentă de loviri şi alte violenţe, prevăzută în art. 193 NCP în forma de bază se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, rezultând astfel că deşi art. 200 alin. (2) NCP constituie o formă atenuată a infracţiunii, legiuitorul nu a menţionat ca sancţiune penală alternativă şi amenda.
SINTEZĂ BIBLIOGRAFICĂ
George Antoniu, Observaţii cu privire la anteproiectul unui al doilea nou Cod penal, Revista de drept penal nr. 1/2008.
Jose Luis de la Cuesta, Noul Cod penal român. Consideraţii generale şi preliminare prin prisma principiilor cheie ale politicii penale, în Revista de Drept Penal nr. 3/2013.
Gheorghe Diaconescu, Constantin Duvac, Tratat de drept penal. Partea specială. Ed. C.H. Beck, Bucureşti 2009.
Constantin Duvac, Infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei din perspectiva. Noului Cod penal, Revista de drept penal nr. 3/2013.
Maria Oprea, Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015.
- Voicu, K. Guiu, Drept penal. Partea specială, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010.
Codul penal german din 15 mai 1871 (publicat în Monitorul oficial nr. I, pg.3322, M.O.III-FNA450-2) modificat ulterior prin Legea din 02.08.2000 (publicată în M. O. nr. 1, p. 1253) – republicare a Codului penal al Reich-ului Germaniei din 15 mai 1871 (publicat în Monitorul Oficial al Reichului p. 127) – versiunea aflată în vigoare de la 01.01.1999.
Codul penal spaniol – Legea nr. 10-23.11.1995, actualizat la data de 30.03.2015, publicată în Buletinul Oficial Spaniol nr. 281/24.11.1995, Editura Tirant lo blanch, Valencia 2015.
Expunere de motive, Editura C.H. Beck 2009.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.