Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici din România – modificări (Hotărârea UNNPR nr. 19/2019)

Art. 20-21 din Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici din România (modificat prin Hotărârea UNNPR nr. 3/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 20-21 prevedeau:

„Art. 20

(1) Asigurătorul plătește despăgubirea nemijlocit celui păgubit, în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat, despăgubire ce nu poate fi urmărită de creditorii asiguratului.

(2) Despăgubirea se plătește asiguratului, în cazul în care acesta dovedește că a despăgubit pe cel păgubit.

Art. 21

(1) În limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării, față de alte persoane răspunzătoare de producerea pagubei.

(2) Asiguratul răspunde de prejudiciile cauzate asigurătorului, produse prin acte care ar împiedica realizarea dreptului prevăzut în alineatul precedent.

(3) Asigurătorul poate opune beneficiarului sau asiguratului, care invocă drepturi derivând din asigurare, toate excepțiile care sunt opozabile asigurării obligatorii de răspundere civilă, potrivit prezentului statut”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 20-21 se modifică și vor avea următorul conținut:

„Art. 20

(1) Casa de Răspundere Civilă plătește despăgubirea nemijlocit celui păgubit, în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de notarul public, despăgubire ce nu poate fi urmărită de creditorii notarului public.

(2) Despăgubirea se plătește notarului public în cazul în care acesta dovedește că l-a despăgubit pe cel păgubit.

Art. 21

(1) În limitele contribuției de răspundere civilă plătite, Casa de Răspundere Civilă este subrogată în toate drepturile notarului public sau ale beneficiarului contribuției de răspundere civilă față de alte persoane răspunzătoare de producerea pagubei.

(2) Notarul public răspunde de prejudiciile cauzate Casei de Răspundere Civilă a Notarilor Publici, produse prin acte care ar împiedica realizarea dreptului prevăzut în alineatul precedent.

(3) Casa de Răspundere Civilă a Notarilor Publici poate opune beneficiarului sau notarului public, care invocă drepturi derivând din contractul de răspundere civilă, toate excepțiile care sunt opozabile riscului de răspundere civilă obligatorie, potrivit prezentului statut”.

 

Art. 22 alin. (1)-(4) din Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici din România (modificat prin Hotărârea UNNPR nr. 3/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 22, alin. (1)-(4) prevedeau:

„(1) În cazul în care repararea pagubei a fost acordată, acțiunea în regres împotriva acelui notar public care a provocat situația generatoare de daune este obligatorie, atunci când Casa de Asigurări a fost obligată la plata despăgubirilor pentru riscurile care nu fac obiectul contractului de asigurare (riscuri excluse) sau depășirea limitei sumei maxime asigurate anual.

(2) În cazul obligării Casei de Asigurări la acordarea de despăgubiri în baza unei hotărâri definitive, Consiliul de administrație, în funcție de actele existente la dosarul ce a făcut obiectul cererii de despăgubiri și hotărârea instanței de judecată, poate hotărî introducerea acțiunii în regres împotriva asiguratului în cazul în care se constată că nu poate fi ținut răspunzător conform art. 17.

(3) În situația în care se hotărăște că sunt întrunite condițiile pentru promovarea acțiunii în regres anterior demarării oricărei proceduri judiciare, asiguratul și asigurătorul au obligația de a conveni, prin negociere directă, recuperarea pe cale amiabilă a despăgubirilor achitate.

(4) Dacă nu se poate conveni pe cale amiabilă, litigiile dintre asigurați și Casa de Asigurări sunt supuse, anterior oricărei alte proceduri judiciare, medierii sau, după caz, arbitrajului efectuat de către Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România în condițiile art. 133 din Legea nr. 36/1995, republicată, și art. 289-294 din regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.333/C/2013”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 22, alin. (1)-(4) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(1) În cazul în care repararea pagubei a fost acordată, acțiunea în regres împotriva acelui notar public care a provocat situația generatoare de daune este obligatorie, atunci când Casa de Răspundere Civilă a fost obligată la plata despăgubirilor pentru riscurile de răspundere civilă care nu fac obiectul contractului de răspundere civilă sau depășirea limitei sumei maxime garantate anual.

(2) În cazul obligării Casei de Răspundere Civilă la acordarea de despăgubiri în baza unei hotărâri definitive, Consiliul de administrație, în funcție de actele existente la dosarul ce a făcut obiectul cererii de despăgubiri și hotărârea instanței de judecată, poate hotărî introducerea acțiunii în regres împotriva notarului public în cazul în care se constată că nu poate fi ținut răspunzător conform art. 17.

(3) În situația în care se hotărăște că sunt întrunite condițiile pentru promovarea acțiunii în regres anterior demarării oricărei proceduri judiciare, notarul public și Casa de Răspundere Civilă a Notarilor Publici au obligația de a conveni, prin negociere directă, recuperarea pe cale amiabilă a despăgubirilor achitate.

(4) Dacă nu se poate conveni pe cale amiabilă, litigiile dintre notarii publici și Casa de Răspundere Civilă sunt supuse, anterior oricărei alte proceduri judiciare, medierii sau, după caz, arbitrajului efectuat de către Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, în condițiile art. 133 din Legea nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, și art. 289 – 294 din Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.333/C/2013, cu modificările și completările ulterioare”.

 

Art. 23 din Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici din România (modificat prin Hotărârea UNNPR nr. 3/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 23 prevedea:

„Art. 23

Dacă prejudiciul cauzat este mai mare decât prima subscrisă și achitată, majorată de 40 de ori, asigurătorul nu este răspunzător pentru acoperirea diferenței. În acest caz, pentru diferențe de prejudiciu, notarul public rămâne singurul răspunzător față de persoana păgubită”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 23 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 23

Dacă prejudiciul cauzat este mai mare decât contribuția de răspundere civilă subscrisă și achitată, majorată de 40 de ori, Casa de Răspundere Civilă nu este răspunzătoare pentru acoperirea diferenței. În acest caz, pentru diferențe de prejudiciu, notarul public rămâne singurul răspunzător față de persoana păgubită”.

 

Art. 24 partea introductivă din Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici din România (modificat prin Hotărârea UNNPR nr. 3/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 24, partea introductivă prevedea:

„Asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de notarul public, prin fapte proprii sau ale angajaților săi, în exercitarea atribuțiilor profesionale, când evenimentul s-a produs”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 24, partea introductivă se modifică și va avea următorul conținut:

„Casa de Răspundere Civilă nu acordă despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de notarul public, prin fapte proprii sau ale angajaților săi, în exercitarea atribuțiilor profesionale, când evenimentul s-a produs:”.

 

Art. 25-26 din Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici din România (modificat prin Hotărârea UNNPR nr. 3/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 25-26 prevedeau:

„Art. 25

Asigurătorul efectuează operațiunile de asigurare numai în moneda națională.

Art. 26

(1) Casa de Asigurări poate încheia contracte de reasigurare cu societăți comerciale de asigurări, cu aprobarea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

(2) În operațiunile de reasigurare, condițiile și primele se stabilesc prin contractul de reasigurare”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 25-26 se modifică și vor avea următorul conținut:

„Art. 25

Casa de Răspundere Civilă efectuează operațiunile de garantare numai în moneda națională.

Art. 26

(1) Casa de Răspundere Civilă poate încheia contracte de asigurare cu societăți comerciale de asigurări, cu aprobarea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

(2) În operațiunile de asigurare, condițiile și primele se stabilesc prin contractul de asigurare”.

 

Titlul cap. V din Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici din România (modificat prin Hotărârea UNNPR nr. 3/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, titlul cap. V prevedea:

„Capitolul V Patrimoniul Casei de Asigurări”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, titlul cap. V se modifică  și va avea următorul conținut:

„CAPITOLUL V

Patrimoniul Casei de Răspundere Civilă”.

 

Art. 27 alin. (1)-(3) și alin. (5)  din Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici din România (modificat prin Hotărârea UNNPR nr. 3/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 27, alin. (1)-(3) și alin. (5) prevedeau:

„(1) Fondurile Casei de Asigurări se constituie din primele de asigurare, taxele de înscriere, dobânzi, donații, legate și din alte surse legale.

(2) Fondul de asigurare se compune din primele de asigurare și nu poate fi afectat cu cheltuieli de funcționare a Casei de Asigurări.

(3) Cheltuielile de funcționare a Casei de Asigurări și indemnizațiile pentru președinte și ceilalți membri ai Consiliului de administrație se asigură din dobânzile obținute din fondurile Casei de Asigurări, precum și din alte fonduri, altele decât fondul de asigurare.

(…)

(5) Cheltuielile Casei de Asigurări și ale organelor sale se pot efectua, numai pe bază de documente justificative, în limitele bugetului de venituri și cheltuieli, cu respectarea dispozițiilor legale”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 27, alin. (1)-(3) și alin. (5) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(1) Fondurile Casei de Răspundere Civilă se constituie din contribuțiile de răspundere civilă, taxele de înscriere, dobânzi, donații, legate și din alte surse legale.

(2) Fondul de garantare se compune din contribuțiile de răspundere civilă și nu poate fi afectat cu cheltuieli de funcționare ale Casei de Răspundere Civilă.

(3) Cheltuielile de funcționare ale Casei de Răspundere Civilă și indemnizațiile pentru președinte și ceilalți membri ai Consiliului de administrație se asigură din dobânzile obținute din fondurile Casei de Răspundere Civilă, precum și din alte fonduri, altele decât fondul de garantare.

(…)

(5) Cheltuielile Casei de Răspundere Civilă și ale organelor sale se pot efectua, numai pe bază de documente justificative, în limitele bugetului de venituri și cheltuieli, cu respectarea dispozițiilor legale”.

 

Art. 28-33 din Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici din România (modificat prin Hotărârea UNNPR nr. 3/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 28-33 prevedeau:

„Art. 28

În cazul în care, conform prevederilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, republicată, Casa de Asigurări nu va mai funcționa în cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, întreg patrimoniul acesteia revine Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, ca organizație profesională a notarilor publici.

Art. 29

(1) Casa de Asigurări are obligația să constituie și să mențină rezerve tehnice, pentru activitatea de asigurare de răspundere civilă.

(2) Nivelul rezervelor se stabilește anual de către Consiliul de administrație, cu avizul Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, în funcție de previziunile de risc pentru anul următor.

Art. 30

Mijloacele financiare ale Casei de Asigurări se păstrează la, cel puțin, două bănci credibile, agreate de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

Art. 31

Fondurile Casei de Asigurări, altele decât fondul de despăgubire constituit din fondul de asigurare și rezerva tehnică, pot fi folosite în activități economice aducătoare de venituri, precum și în alte investiții.

Capitolul VI Alte prevederi

Art. 32

(1) Suspendarea din exercițiul funcției de notar public se propune numai după împlinirea termenului de două luni de la împlinirea termenului scadent de plată a primei de asigurare, conform art. 41 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 36/1995, republicată.

(2) Primele de asigurare, depuse pentru constituirea fondului de despăgubire al Casei de Asigurări, nu se restituie.

Art. 33

În caz de nevoie, Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România va complini fondul de asigurare al Casei de Asigurări, în limita posibilităților, urmând ca asigurații să returneze, prin contribuții suplimentare, fondurile primite de Casa de Asigurări”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 28-33 se modifică și vor avea următorul conținut:

„Art 28

În cazul în care, conform prevederilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, Casa de Răspundere Civilă a Notarilor Publici nu va mai funcționa în cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, întreg patrimoniul acesteia revine Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, ca organizație profesională a notarilor publici.

Art. 29

(1) Casa de Răspundere Civilă are obligația să constituie și să mențină rezerve tehnice, pentru activitatea de garantare de răspundere civilă.

(2) Nivelul rezervelor se stabilește anual de către Consiliul de administrație, cu avizul Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, în funcție de previziunile de risc de răspundere civilă pentru anul următor.

Art. 30

Mijloacele financiare ale Casei de Răspundere Civilă se păstrează cel puțin la două bănci credibile, agreate de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

Art. 31

Fondurile Casei de Răspundere Civilă, altele decât fondul de răspundere civilă constituit din fondul de garantare și rezerva tehnică, pot fi folosite în activități economice aducătoare de venituri, precum și în alte investiții.

Art 32

 (1) Suspendarea din exercițiul funcției de notar public se propune numai după împlinirea termenului de două luni de la împlinirea termenului scadent de plată a contribuției de răspundere civilă, conform art. 41 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Contribuțiile de răspundere civilă depuse pentru constituirea fondului de despăgubire al Casei de Răspundere Civilă nu se restituie.

Art. 33

În caz de nevoie, Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România va complini fondul de garantare al Casei de Răspundere Civilă, în limita posibilităților, urmând ca notarii publici să returneze, prin contribuții suplimentare, fondurile primite de Casa de Răspundere Civilă”.

DOWNLOAD FULL ARTICLE
Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici din România – modificări (Hotărârea UNNPR nr. 19/2019) was last modified: iulie 16th, 2019 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii