O.U.G. nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori – modificări (O.U.G. nr. 52/2016)

Actul modificat Actul modificator Sumar
O.U.G. nr. 50/2010 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările ulterioare
(M. Of. nr. 389 din 11 iunie 2010)
O.U.G. nr. 52/2016
(M. Of. nr. 727 din 20 septembrie 2016)
modifică: art. 30; art. 38 alin. (2); Titlul Cap. VI; art. 70 și 71; art. 86 alin. (1)
introduce: art. 2 lit. j); art. 7 pct. 17; art. 38 alin. (4) – (11); art. 71^1 și 71^2; art. 89^1; art. 95^1

În M. Of. nr. 727 din 20 septembrie 2016, a fost publicată O.U.G. nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

În continuare, vom prezenta respectivele modificări.

Art. 2 lit. j) din O.U.G. nr. 50/2010 (modificată prin O.U.G. nr. 52/2016)

 

Noua reglementare

La art. 2, după lit. i) se introduce o nouă literă, lit. j).

Potrivit noii reglementări, art. 2 lit. j) prevede faptul că respectiva ordonanță de urgență se aplică contractelor de credit, cu următoarele excepții:

j) contractelor de credit privind vânzarea, respectiv cumpărarea unor bunuri imobile, contractelor de credit garantate cu ipotecă asupra unor bunuri imobile, contractelor de credit ce implică un drept legat de un bun imobil”.

 

Art. 7 pct. 17 din O.U.G. nr. 50/2010 (modificată prin O.U.G. nr. 52/2016)

 

Noua reglementare

La art. 7, după pct. 16 se introduce un nou punct, pct. 17.

Potrivit noii reglementări, art. 7 pct. 17 stabilește următoarele:

17. entități care desfășoară activitatea de recuperare creanțe – persoane juridice, altele decât creditorii, cu un capital social minim subscris și vărsat ce nu poate fi mai mic de 500.000 lei, care desfășoară activitatea de recuperare creanțe și/sau care obțin drepturile, conform art. 70 alin. (4) asupra unor debite scadente ce rezultă din contractele de credit”.

 

Art. 30 din O.U.G. nr. 50/2010 (modificată prin O.U.G. nr. 52/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 30 dispunea faptul că creditorul evaluează bonitatea consumatorului pe baza unui volum suficient de informații obținute, inclusiv de la consumator, și, după caz, pe baza consultării bazei de date relevante, înainte de încheierea unui contract de credit.

De asemenea, în cazul în care părțile convin să modifice valoarea totală a creditului după încheierea contractului de credit, creditorul actualizează informațiile financiare aflate la dispoziția sa privind consumatorul și evaluează bonitatea consumatorului înainte de efectuarea oricărei creșteri semnificative a valorii totale a creditului.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 30 stabilește următoarele:

(1) Înainte de încheierea unui contract de credit, creditorul evaluează bonitatea consumatorului, având în vedere inclusiv capacitatea acestora de a face față unor evoluții nefavorabile privind cursul de schimb, rata dobânzii și venitul.

(2) Creditorul realizează evaluarea bonității consumatorului pe baza unui volum suficient de informații obținute, inclusiv de la consumator, și, după caz, pe baza consultării bazei de date relevante cu respectarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

(3) În cazul în care părțile convin să modifice valoarea totală a creditului după încheierea contractului de credit, creditorul actualizează informațiile financiare aflate la dispoziția sa privind consumatorul și evaluează bonitatea consumatorului înainte de efectuarea oricărei creșteri semnificative a valorii totale a creditului.

(4) Prin creștere semnificativă se înțelege o creștere de peste 15% din valoarea totală inițială a creditului.

(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică creditorilor nonfinanciari înscriși în Registrul de evidență prevăzut la art. 5 lit. g) din Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare”.

 

Art. 38 alin. (2) din O.U.G. nr. 50/2010 (modificată prin O.U.G. nr. 52/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 38 alin. (2) prevedea faptul că dobânda penalizatoare se calculează pe bază de procent fix și se aplică la sumele restante în conformitate cu prevederile contractului de credit, cu excepția sumelor provenite din calculul dobânzii.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 38 alin. (2) dispune următoarele:

(2) Rata dobânzii penalizatoare se calculează pe bază de procent fix ce nu poate fi mai mare de trei puncte procentuale, care se adaugă la rata dobânzii curente și se aplică la principalul restant”.

 

Art. 38 alin. (4) – (11) din O.U.G. nr. 50/2010 (modificată prin O.U.G. nr. 52/2016)

 

Noua reglementare

La art. 38, după alin. (3) se introduc opt noi alineate, alin. (4) – (11).

Potrivit noii reglementări, art. 38 alin. (4) – (11) stabilesc următoarele:

(4) Se interzice aplicarea dobânzilor penalizatoare la soldul creditului sau la valoarea totală a creditului ori la valoarea totală plătibilă de către consumator.

(5) În toate cazurile, cuantumul dobânzilor penalizatoare nu trebuie să depășească principalul restant.

(6) După declararea scadenței anticipate, se poate percepe doar o dobândă penalizatoare, calculată pe bază de procent fix și care ce nu poate fi mai mare de două puncte procentuale, care se adaugă la rata dobânzii prevăzute în contract.

(7) Prin excepție de la prevederile art. 38 alin. (2) și (4), dobânda penalizatoare se aplică la datoria exigibilă. Se interzice perceperea altor dobânzi după declararea scadenței anticipate.

(8) Pe parcursul procedurii de executare silită se interzice perceperea dobânzilor și a dobânzilor penalizatoare.

(9) Creditorul poate declara creditul scadent anticipat după înregistrarea unui număr de 90 de zile consecutive restanță de către consumator.

(10) Perioada dintre declararea scadenței anticipate și declanșarea executării silite nu poate fi mai mica de 3 luni. La solicitarea expresă a consumatorului, creditorul reduce această perioadă. În cazul în care executarea silită nu este inițiată în cel mult 6 luni de la data declarării scadenței anticipate, începând cu ziua imediat următoare expirării acestui termen, creditorul nu va mai percepe dobânzi penalizatoare.

(11) Prevederile alin. (5), (6), (9) și (10) se aplică și procedurilor derulate de entitățile care desfășoară activități de recuperare creanțe”.

 

Titlul Cap. VI al O.U.G. nr. 50/2010 (modificată prin O.U.G. nr. 52/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, Titlul Cap. VI era următorul : „Cesiunea de drepturi”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, Titlul Cap. VI este următorul: „Cesiunea”.

 

Art. 70 și 71 din O.U.G. nr. 50/2010 (modificată prin O.U.G. nr. 52/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 70 și 71 stabileau faptul că în cazurile în care drepturile creditorului în temeiul unui contract de credit sau contractul însuși se cesionează unei terțe persoane, consumatorul are dreptul să invoce împotriva cesionarului orice mijloc de apărare la care putea recurge împotriva creditorului inițial, inclusiv dreptul la compensare.

De asemenea, consumatorul este informat cu privire la cesiunea prevăzută la art. 70.

În situațiile în care informarea consumatorului cu privire la cesiune este obligatorie, conform prevederilor alin. (1), cesiunea, individuală sau în cadrul unui portofoliu de creanțe, devine opozabilă consumatorului prin notificarea adresată acestuia de către cedent.

Cesionarul este obligat să aibă o persoană de contact în România pentru rezolvarea eventualelor litigii și pentru a răspunde în fața autorităților publice.

Cesiunea se notifică de către cedent consumatorului, în termen de 10 zile de la încheierea contractului de cesiune, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Notificarea va menționa creditorul care va încasa de la consumator sumele pentru rambursarea creditului după cesiune, precum și numele și adresa sediului social și a punctului de lucru al reprezentantului legal în România.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 70 și 71 dispun următoarele:

Art. 70

(1) În cazurile în care contractul de credit însuși ori numai creanțele rezultate dintr-un contract de credit se cesionează, consumatorul are dreptul să invoce împotriva cesionarului, orice mijloc de apărare la care putea recurge împotriva cedentului inițial, inclusiv dreptul la despăgubire.

(2) Contractele de credit și creanțele rezultate din acestea pot fi cesionate numai către creditori, astfel cum sunt definiți la art. 7 pct. 5.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), creanțele rezultate din contractele de credit pot fi cesionate și către entități ce au drept obiect de activitate emiterea de instrumente financiare securitizate în baza unui portofoliu de creanțe, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/2006 privind securitizarea creanțelor.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (2), creanțele rezultate din contractele de credit neperformante, pentru care creditorul a declarat scadența anticipată ori a inițiat procedura executării silite a consumatorului, pot fi cesionate către entități care desfășoară activitatea de recuperare creanțe, astfel cum sunt definite la art. 7 pct. 17.

Art. 71

(1) Consumatorul este informat cu privire la cesiunea prevăzută la art. 70. Cesiunea, individuală sau în cadrul unui portofoliu de creanțe, devine opozabilă consumatorului prin notificarea adresată acestuia de către cedent.

(2) Cesionarul contractului de credit, respectiv cesionarul creanței, este obligat să aibă sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România pentru rezolvarea eventualelor litigii și pentru a răspunde contravențional și/sau penal în fața autorităților publice.

(3) Cesiunea se notifică de către cedent consumatorului, în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea contractului de cesiune, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(4) Notificarea este redactată în scris, într-un limbaj clar, vizibil și ușor de citit, fontul utilizat fiind Times New Roman, mărimea de minimum 12, pe hârtie, și vor menționa cel puțin următoarele:

a) numele și datele de contact, inclusiv numărul de telefon, fax, e-mail ale creditorului, ale entității care va încasa de la consumator sumele pentru rambursarea creditului după cesiune, precum și, după caz, ale reprezentantului acesteia din România;

b) numele creditorului original de la care a fost preluată creanța;

c) data la care s-a realizat cesiunea;

d) cuantumul sumei datorate și documentele ce atestă această sumă;

e) conturile în care se vor efectua plățile.

(5) În plus față de obligațiile prevăzute la alin. (4), entitățile care desfășoară activitatea de recuperare creanțe atenționează consumatorul cu privire la:

a) termenul în care consumatorul ia legătura cu entitatea care desfășoară activitatea de recuperare creanțe. Acest termen nu poate fi mai mic de 5 zile lucrătoare de la data primirii notificării de către consumator;

b) dreptul consumatorului de a transmite entității care desfășoară activitatea de recuperare creanțe o contestație a existenței debitului ori a cuantumului acestuia în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării;

c) dreptul consumatorului de a primi răspuns în termen de 15 zile calendaristice la contestația formulată;

d) dreptul consumatorului de a se adresa direct instanței de judecată în cazul în care contestă existența debitului ori a cuantumului acestuia;

e) faptul că necontestarea de către consumator, în termenul de 30 de zile calendaristice, a debitului nu reprezintă o recunoaștere a sumei de către acesta și nu îl privează pe consumator de dreptul de a se adresa instanței de judecată.

(6) Reprezentanții entităților care desfășoară activitatea de recuperare creanțe își declină identitatea și, după caz, se legitimează atunci când se adresează consumatorilor”.

 

Art. 71^1 și 71^2 din O.U.G. nr. 50/2010 (modificată prin O.U.G. nr. 52/2016)

 

Noua reglementare

După art. 71 se introduc două noi articole, art. 71^1 și 71^2.

Potrivit noii reglementări, art. 71^1 și 71^2 prevăd următoarele:

Art. 71^1

Entitatea care desfășoară activitatea de recuperare creanțe elaborează, împreună cu consumatorul, un plan de achitare a datoriilor/obligațiilor adaptat la veniturile actuale ale acestuia, ce poate include:

a) eșalonarea plății sumelor datorate;

b) reducerea sumei totale de plată;

c) oferirea unei perioade fără plăți;

d) consolidarea mai multor datorii.

Art. 71^2

Se interzice:

a) cesionarea contractului de credit și a accesoriilor, precum și a creanței către o entitate care nu are sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România;

b) perceperea de comisioane, dobânzi și dobânzi penalizatoare, cu excepția dobânzilor penalizatoare legale, de către entitățile de recuperare creanțe;

c) perceperea de costuri aferente activității de recuperare de către entitățile de recuperare creanțe, cu excepția costurilor aferente procedurilor de executare silită;

d) derularea activităților de recuperare creanțe în perioada celor 30 de zile calendaristice prevăzute la art. 71 alin. (5) lit. b) și până când este transmis consumatorului răspunsul la contestație;

e) utilizarea de tehnici care să hărțuiască sau să abuzeze orice persoană în legătură cu recuperarea creanțelor;

f) utilizarea, în cadrul procesului de recuperare creanțe, de amenințări sau alte tehnici agresive, cu scopul de a vătăma fizic ori psihic consumatorul ori rude ale acestuia ori de a-i afecta reputația sau proprietatea;

g) contactarea consumatorului, în cadrul procesului de recuperare creanțe, la locul de muncă al acestuia;

h) contactarea, în legătură cu recuperarea creanțelor, a oricărei altei persoane diferită de consumator, succesorii legali, avocatul sau împuternicitul acestuia, creditorul, avocatul sau împuternicitul creditorului;

i) afișarea la ușa apartamentului/blocului a notificărilor/somațiilor/adreselor în legătură cu recuperarea creanțelor, cu excepția actelor de procedură afișate la solicitarea executorului judecătoresc ori a instanței de judecată;

j) comunicarea entității de recuperare creanțe cu consumatorul în intervalul orar 20,00-09,00”.

 

Art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 50/2010 (modificată prin O.U.G. nr. 52/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 86 alin. (1) stabilea faptul că încălcarea prevederilor art. 8, 9, 11–20, art. 22–28 și art. 29 alin. (2), art. 30, 31 și art. 32 alin. (1) și (2), art. 33, 34, art. 46–58 și art. 59 alin. (3), art. 60–63, 65–78, 84 și 95 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 80.000 lei.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 86 alin. (1) dispune următoarele:

(1) Încălcarea prevederilor art. 8, 9, 11-20, art. 22-28 și art. 29 alin. (2), art. 31 și art. 32 alin. (1) și (2), art. 33, 34, art. 46-58 și art. 59 alin (3), art. 60-63, 65-78, 84, 95 și 951 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 80.000 lei”.

 

Art. 89^1 din O.U.G. nr. 50/2010 (modificată prin O.U.G. nr. 52/2016)

 

Noua reglementare

După art. 89 se introduce un nou articol, art. 89^1.

Potrivit noii reglementări, art. 89^1 stabilește următoarele:

Încălcarea prevederilor art. 30 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 80.000 lei. Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii se fac de către reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor”.

 

Art. 95^1 din O.U.G. nr. 50/2010 (modificată prin O.U.G. nr. 52/2016)

 

Noua reglementare

După art. 95 se introduce un nou articol, art. 95^1.

Potrivit noii reglementări, art. 95^1 dispune următoarele:

(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2017 vor putea să desfășoare activitatea de recuperare creanțe doar entitățile înregistrate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

(2) Pentru a fi înregistrate, entitățile prevăzute la alin. (1) transmit Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor o cerere însoțită de informații și documente care atestă respectarea cerințelor prevăzute de prezentul articol.

(3) Entitățile prevăzute la alin. (1) îndeplinesc următoarele condiții:

a) sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România pentru rezolvarea eventualelor litigii și pentru a răspunde contravențional și/sau penal în fața autorităților publice;

b) persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității au o bună reputație și dispun de cunoștințe și experiența adecvate naturii, extinderii și complexității activității vizate;

c) în cazul societăților de recuperare creanțe, modul în care este remunerat și motivat personalul nu trebuie să depindă exclusiv de realizarea unor obiective privind recuperarea creanțelor și nici nu este raportat exclusiv la sumele recuperate.

(4) În aplicarea prezentului articol se emite, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin care se prevăd:

a) documentația și informațiile necesare înregistrării;

b) modalitatea și termenele de raportare.

(5) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor evaluează și comunică solicitantului hotărârea sa cu privire la acceptarea sau respingerea cererii de înregistrare în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii cererii.

(6) În termen de cel mult 10 zile calendaristice de la data primirii cererii, în situația în care cererea ori documentele depuse nu sunt complete, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor comunică solicitantului documentele și informațiile ce trebuie transmise, termenul specificat la alin. (5) începând să curgă de la data primirii documentelor și informațiilor solicitate.

(7) În situația în care Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor respinge cererea de înregistrare, solicitantul are dreptul de a contesta hotărârea în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(8) Respingerea cererii de înregistrare de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor nu limitează dreptul solicitantului de a introduce o nouă cerere având același obiect.

(9) Entitățile care desfășoară activitatea de recuperare creanțe raportează Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor numărul de cazuri aflate în curs de derulare, în condițiile prevăzute prin ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

(10) Activitățile de recuperare creanțe pot fi desfășurate doar de creditorii prevăzuți la art. 7 pct. 5 și de entitățile care desfășoară activitatea de recuperare creanțe admise potrivit alin. (1)-(8).

(11) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor poate radia înregistrarea unei entități de recuperare creanțe, respectiv înregistrarea unui dezvoltator imobiliar, în cazul în care acesta:

a) renunță în mod explicit la înregistrare sau nu a desfășurat activități de recuperare creanțe, după caz, activități de creditare, în ultimele 6 luni;

b) a obținut înregistrarea prin declarații false sau înșelătoare sau prin orice alte mijloace nelegitime constatate conform legii;

c) nu mai îndeplinește cerințele în temeiul cărora a fost înregistrat;

d) a încălcat în mod repetat prevederile legale din domeniul protecției consumatorilor;

e) a încălcat grav sau sistematic prevederile prezentei ordonanțe de urgență”.

 

DOWNLOAD FULL CHAPTER

O.U.G. nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori – modificări (O.U.G. nr. 52/2016) was last modified: octombrie 17th, 2016 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii