Fațetele autonomiei de voință în materia efectelor patrimoniale ale parteneriatelor civile. Regulamentul (UE) 2016/1104
Călina Jugastru - august 1, 20183. Aspecte introductive la Regulamentul (UE) 2016/1104
3.1. Calificarea noțiunilor[12]
Absența omogenității de reglementare configurează parteneriatele înregistrate după tipare diferite. Din perspectiva conflictelor de legi, prima problemă care trebuie rezolvată este calificarea parteneriatului înregistrat. O calificare unitară a parteneriatelor înregistrate este imposibilă și pune în discuție normele juridice naționale în materie.
Potrivit calificării Regulamentului (UE) 2016/1104, parteneriatul înregistrat este „un regim de viață comun între două persoane, prevăzut de lege, a cărui înregistrare este obligatorie în temeiul respectivei legi și care îndeplinește formalitățile juridice impuse de respectiva lege pentru constituirea sa” [art. 3 alin. (1) lit. a)]. Se poate observa, textul legal precizează că parteneriatul este reglementat în forma prevăzută de legea statului de înregistrare. Se evită astfel orice confuzie cu privire la sistemul juridic la care se raportează parteneriatul, fiind în discuție exclusiv sistemul de drept al statului a cărui autoritate competentă a procedat la înregistrarea uniunii de cuplu. Noțiunea de „parteneriat înregistrat” este autonomă, în contextul Regulamentului. Este la latitudinea statelor membre să îi reglementeze conținutul specific, fără să existe obligația de consacrare legislativă a parteneriatului înregistrat.
Vocabularul Regulamentului include și definiția „convenției privind efectele patrimoniale ale parteneriatuluit” – acordul prin care partenerii sau viitorii parteneri stabilesc efectele patrimoniale ale parteneriatului lor înregistrat [art. 3 alin. (1) lit. c)]. Rezultă că această convenție poate fi rodul înțelegerii intervenite la momentul încheierii parteneriatului, ulterior acestui moment („partenerii”) ori poate fi încheiată anterior parteneriatului („viitorii parteneri”). Obiectul convenției de parteneriat, la fel ca și obiectul convenției matrimoniale, se limitează la aspectele de natură patrimonială ale raporturilor de cuplu[13].
Sintagma „efecte nepatrimoniale ale unui parteneriat înregistrat” desemnează ansamblul normelor referitoare la raporturile patrimoniale dintre parteneri, dintre parteneri și terți, norme care derivă din legătura creată prin înregistrarea parteneriatului sau din desfacerea acestuia [art. 3 alin. (1) lit. b)].
Într-o anumită măsură, efectele cu caracter patrimonial ale parteneriatelor înregistrate sunt apropiate de efectele patrimoniale ale căsătoriei. Statutul patrimonial al soților este unul dintre modelele utilizate în reglementarea regimului patrimonial pentru parteneriatele civile, în lipsa unui alt reper de organizare a relațiilor de natură patrimonială. În ceea ce privește, de exemplu, parteneriatul civil francez (pactul civil de solidaritate), s-a afirmat[14] că efectele patrimoniale ale acestuia cunosc o arhitectură identică efectelor patrimoniale ale căsătoriei. Într-un mimetism evident, partenerii sunt obligați să respecte un corp de reguli de ordine publică – statutul de bază al regimului matrimonial, similar regimului primar imperativ al soților. Totodată, partenerii au libertatea de a-și organiza relațiile patrimoniale curente fie potrivit unui regim legal, fie într-un regim de cvasicomunitate[15].
Dificultățile de calificare a parteneriatelor înregistrate se repercutează asupra determinării lex causae. Legea aplicabilă este în strânsă relație cu punctul de legătură, iar parteneriatul civil are elemente din ambele categorii juridice (contract și căsătorie). Punctul de legătură rezonabil de utilizat este locul înregistrării parteneriatului civil, ceea ce atrage aplicarea legii autorității de înregistrare (lex auctoris). Într-adevăr, înregistrarea parteneriatului este elementul care face diferența între acesta și concubinaj, ca simplă stare de facto, neoficializată[16].
3.2. Domeniul de aplicare al Regulamentului
Efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate cu implicații transfrontaliere sunt supuse Regulamentului (UE) 2016/1104. Excluderile sunt menționate expres: materia fiscală, materia vamală și materia administrativă.
Parteneriatul civil nu creează legături de rudenie sau de alianță. Între parteneri ia naștere o relație de natură personală, care nu se confundă însă cu legătura matrimonială. Această relație personală se concretizează în faptul că, din punct de vedere juridic, partenerii apar ca fiind într-un cuplu înregistrat – ei nemaifiind celibatari „ordinari” sau „de drept comun”[17]. Efectele personale ale parteneriatului înregistrat nu intră sub incidența noului Regulament. Acestea sunt reglementate de legislațiile naționale. Comunitatea vieții partenerilor este nota comună definitorie a parteneriatelor înregistrate (conform definiției legale). Obligația de fidelitate nu face parte, cu necesitate, din arsenalul îndatoririlor reciproce ale partenerilor, ceea ce explică absența prezumției de paternitate în cuplul partenerilor[18]. De asemenea, nu sunt vizate: capacitatea juridică a partenerilor; existența, valabilitatea sau recunoașterea unui parteneriat înregistrat; obligațiile de întreținere; drepturile succesorale ale partenerului supraviețuitor; securitatea socială; dreptul la transferul sau ajustarea, între parteneri (în cazul desfacerii sau anulării parteneriatului), a drepturilor la pensia pentru limită de vârstă sau la pensia de invaliditate acumulate în timpul parteneriatului înregistrat și care nu au dat naștere unui venit provenit din pensie în timpul parteneriatului înregistrat; natura drepturilor reale asupra unui bun[19]; orice înscriere într-un registru de publicitate imobiliară sau mobiliară, inclusiv cerințele legale aplicabile unei astfel de înscrieri, precum și efectele înscrierii sau efectele absenței înscrierii drepturilor. Se poate observa faptul că sunt excluse toate materiile care se bucură de o reglementare distinctă, în alte acte normative europene (de exemplu, obligațiile de întreținere fac obiectul Regulamentului nr. 4/2009, care trimite la Protocolul de la Haga din 2007).
4. Voința partenerilor – punct de legătură în desemnarea legii parteneriatului civil[20]
4.1. Alegerea legii aplicabile parteneriatului civil[21]
Legea parteneriatului civil transfrontalier este identificabilă în două modalități. In cronologia legală, determinarea subiectivă[22] este cea care conduce la aplicarea legii preferate de către parteneri [lege care va fi aleasă dintre variantele indicate la art. 22 alin. (1) lit. a) și b)]. Doar dacă legea nu este aleasă de către părți, intervine determinarea obiectivă, care se sprijină pe elementele de legătură menționate la art. 26 alin. (1) și (2) din Regulament.
„Partenerii sau viitorii parteneri pot conveni asupra desemnării sau modificării legii aplicabile efectelor patrimoniale ale parteneriatului lor înregistrat, cu condiția ca legea respectivă să acorde efecte patrimoniale instituției parteneriatului înregistrat și ca legea respectivă să fie una dintre următoarele […]”.
Prima precizare este că determinarea subiectivă constituie regula de determinare a lex causae. Numai în subsidiar, legea va fi determinată obiectiv – dacă părțile nu au optat pentru o anumită lege sau dacă acordul lor nu este valabil încheiat.
A doua precizare privește caracterul universal al legii pe care partenerii de cuplu o pot alege. Legea desemnată în virtutea autonomiei de voință rămâne aplicabilă, indiferent dacă este sau nu legea unui stat membru. Regula rămâne valabilă și pentru situația localizării obiective.
A treia precizare vizează caracterul limitat al opțiunii părților, în sensul că nu poate fi avută în vedere orice lege, ci doar una dintre alternativele legale. Mai exact, opțiunile vizează :
a. legea statului în care partenerii sau viitorii parteneri sau unul dintre ei își au (are) reședința obișnuită în momentul încheierii acordului. „Momentul încheierii acordului” este data la care partenerii sau viitorii parteneri încheie convenția de alegere a legii aplicabile;
„Reședința obișnuită” este o noțiune cu rol semnificativ în raporturile juridice de drept internațional privat, întrucât rezonează cu mobilitatea transfrontalieră a indivizilor. Regulamentul (UE) 2016/1104 nu definește reședința obișnuită, dar interpretarea primită în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene vădește adaptarea noțiunii la scopul și obiectul fiecărui regulament[23].
Din perspectiva Regulamentului (UE) 2016/1104, răspunde optim conținutului noțiunii de „reședință obișnuită” una dintre interpretările oferite de Curte, cu prilejul soluționării cauzei Di Paolo (1977). Reședința obișnuită este „locul unde cel interesat a fixat, cu intenția de a-i conferi un caracter stabil, centrul permanent sau obișnuit al intereselor sale, fiind subînțeles că, în scopul determinării acestei reședințe, este important a se ține seama de toate elementele de fapt constitutive ale acesteia”[24]. Pentru stabilirea reședinței obișnuite vor fi avute în vedere: continuitatea șederii înainte ca persoana în cauză să se fi mutat, durata și scopul absenței, natura ocupației în alt stat membru, intenția persoanei în cauză, astfel cum rezultă aceasta din ansamblul circumstanțelor[25].
[12] Literatura de specialitate subliniază cele două accepțiuni ale noțiunii de „calificare”. Într-un prim sens, calificarea este „operațiunea logico-juridică de determinare a sensului exact și complet al noțiunilor juridice care exprimă conținutul și legătura normei conflictuale, pentru a vedea dacă un raport juridic (o situație de fapt concretă) se include (sau nu) în aceste noțiuni”. Într-un alt sens, calificarea este „interpretarea unui raport juridic (situații de fapt concrete), pentru a vedea în conținutul și legătura cărei norme conflictuale intră” (D.-Al. Sitaru, Drept internațional privat. Partea generală. Partea specială – Normele conflictuale în diferite ramuri și instituții ale dreptului privat, Ed. C.H. Beck, București, 2013, pp. 57 și 58).
[13] În orice caz, convenția privind efectele patrimoniale ale parteneriatului nu se suprapune cu convenția matrimonială. „Convenția matrimonială este actul juridic prin care viitorii soți își stabilesc propriul regim matrimonial sau, după caz, prin care soții modifică regimul lor matrimonial. Pentru a fi considerată drept «matrimonială», convenția trebuie să se fi realizat în considerarea căsătoriei” (E. Florian, Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiația, Ed. C.H. Beck, București, 2016, p. 151).
[14] A. Bénabent, Droit civil. La famille, Montchrestien, Paris, 2010, p. 308.
[15] În regimul legal, partenerii păstrează proprietatea bunurilor dobândite anterior intrării în parteneriat, precum și a celor pe care le achiziționează ulterior acestui moment. Autonomia patrimonială privește atât activul, cât și pasivul partenerilor, în mod asemănător situației născute în separația de bunuri a soților. În indiviziunea-comunitate, modelul este regimul comunității de achiziții. Partenerii au posibilitatea de a prevedea în convenție reguli diferite, urmând, prin analogie, situația soților care își organizează, în limitele legii, regimul convențional, derogând de la comunitatea legală (Ph. Malaurie, H. Fulchiron, La famille, Defrénois, Paris, 2000, pp. 169-177; A. Bénabent, op. cit., pp. 311-313).
[16] Cu privire la legea aplicabilă parteneriatelor înregistrate, v. Y. Loussouarn, P. Bourel, P. de Vareilles-Sommières, Droit international privé, 10e édition, Dalloz, Paris, 2013, pp. 428-432.
[17] Ph. Malaurie, H. Fulchiron, op. cit. supra, pp. 167 și 168.
[18] A. Bénabent, op. cit., pp. 306 și 307.
[19] Dacă o persoană invocă un drept real în temeiul legii aplicabile efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat, iar în legea statului membru în care este invocat dreptul real nu există, se poate proceda la adaptarea dreptului respectiv la cel mai apropiat drept echivalent în temeiul legii statului respectiv (art. 29).
[20] Pentru analiza prevederilor Regulamentului (UE) 2016/1104, în materia alegerii legii aplicabile parteneriatului, a se vedea, B. Anoveros Terradas, El régimen conflictual de las capitulaciones en los nuevos reglamentos de la Unión Europea en materia de regimenes económicos matrimoniales y efectos patrimoniales de las uniones registradas, în Anuario Espanõl Derecho Internacional Privado, tome XVII, 2017, pp. 834-837.
[21] Cu privire la particularitățile libertății soților de a alege legea aplicabilă regimului matrimonial, conform Regulamentului (UE) 2016/1103, a se vedea, A. Oprea, Aspecte de drept european privind alegerea legii aplicabile regimului matrimonial, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Iurisprudentia, nr. 3/2017, pp. 125-145.
[22] Alegerea legii aplicabile parteneriatului și consecințele acestei alegeri sunt prezentate pe larg în L. Rademacher, Changing the Paste: Retroactive Choice of Law and the Protection of Third Parties in the European Regulations on Patrimonial Consequences of Marriages and Registered Partnerships, în Cuadernos de Derecho Transnacional, vol. 10, nr. 1/2018, pp. 7-18.
[23] De pildă, în materia răspunderii părintești, noțiunea de „reședință obișnuită” se raportează la locul care exprimă o anumită integrare a copilului într-un mediu social și familial (Mercredi, 2010: „În acest scop, atunci când în litigiu se află situația unui copil de vârstă mică ce locuiește de numai câteva zile cu mama sa într‑un stat membru, altul decât cel în care are reședința obișnuită, în care a fost deplasat, trebuie să fie luate în considerare mai ales, pe de o parte, durata, regularitatea, condițiile și motivele șederii pe teritoriul acestui stat membru și ale mutării mamei în statul respectiv și, pe de altă parte, dată fiind în special vârsta copilului, originile geografice și familiale ale mamei, precum și raporturile familiale și sociale pe care aceasta și copilul le au în același stat membru. Este de competența instanței naționale să determine reședința obișnuită a copilului, ținând seama de ansamblul împrejurărilor de fapt specifice fiecărui caz în parte”).
[24] D.A. Popescu, Persoana fizică, în M. Uliescu (coord.), Noul Cod civil. Studii și comentarii. Sinteza propunerilor de modificare și completare a noului Cod civil. Volumul IV. Cartea a VI-a, Prescripția extinctivă. Cartea a VII-a, Dispoziții de drept internațional privat (art. 2500-2664), Ed. Universul Juridic, București, 2016, pp. 201 și 202.
[25] D.A. Popescu, op. și loc. cit.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.