Educația juridică online: oportunități și provocări
Brîndușa Gorea - martie 19, 20213. Date privind respondenții
Așa cum am arătat mai sus, grupul pe care ne-am desfășurat cercetarea a fost format, pe de o parte, din studenții și masteranzii Facultății de Drept din cadrul Universității „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu-Mureș și, pe de altă parte, din profesorii care activează în cadrul facultății noastre, în calitate de titulari sau cadre didactice asociate.
3.1. Date privind respondenții studenți
Din totalul de 329 studenți și masteranzi activi ai Facultății de Drept, 110 au oferit răspunsuri la chestionarul ce le-a fost propus de autoarele studiului, ceea ce reprezintă 33,43%.
Dintre aceștia, 39,09% sunt studenți în anul I, 26,36% în anul II, 11,82% în anul III, 9,09% în anul IV, iar 13,64% studenți masteranzi, așa cum se poate observa în imaginea de mai jos.
Grafic nr. 1 – Distribuția respondenților studenți pe ani de studiu
Pentru majoritatea respondenților studenți (71,82%), ultimul nivel de studii absolvite este liceul:
Grafic nr. 2 – Distribuția respondenților studenți în funcție de ultimul nivel de studii absolvite
59,09% dintre studenții și masteranzii care au răspuns la chestionar sunt de gen feminin, iar diferența de 40,91% – de gen masculin:
Grafic nr. 3 – Distribuția pe genuri a respondenților studenți
În ce privește vârsta studenților și masteranzilor care au participat la studiu, 58,18% reprezintă studenți cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, 22,73% sunt studenți cu vârsta cuprinsă între 25 și 30 de ani, 8,18% studenți cu vârsta cuprinsă între 30 și 35 de ani, 7,27% studenți cu vârsta cuprinsă între 35 și 40 de ani, iar 3,64% studenți cu vârsta peste 40 de ani, așa cum se poate observa în graficul următor:
Grafic nr. 4 – Distribuția respondenților studenți pe grupe de vârstă
3.2. Date privind respondenții cadre didactice
Din totalul de 17 cadre didactice care activează în prezent în cadrul Facultății de Drept din cadrul Universității „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu-Mureș, în calitate de titulari sau cadre didactice asociate, 15 au avut amabilitatea de a răspunde la chestionarul ce le-a fost adresat, ceea ce reprezintă 88,23%.
Dintre aceștia, 60,00% predau exclusiv la nivel licență, în timp ce 40,00% susțin activități didactice atât la nivel licență, cât și la nivel masteral, așa cum se poate observa în imaginea de mai jos.
Grafic nr. 5 – Distribuția respondenților profesori în funcție de nivelul la care predau
Distribuția pe grade didactice a profesorilor respondenți se prezintă după cum urmează: profesori universitari – 13,33%, conferențiari universitari – 26,67%, lectori universitari – 33,33%, asistenți universitari – 13,33% și cadre didactice asociate – 13,33%.
Grafic nr. 6 – Distribuția respondenților profesori pe grade didactice
Dintre cadrele didactice respondente, 60,00% sunt de gen feminin și 40,00% de gen masculin, după cum se poate observa și din reprezentarea grafică de mai jos.
Grafic nr. 7 – Distribuția respondenților profesori pe genuri
În ce privește vârsta respondenților cadre didactice, 13,33% reprezintă cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, 26,67% sunt cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani, 46,67% cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani, 6,67% cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 50 și 60 de ani, iar 6,67% cadre didactice cu vârsta peste 60 de ani, conform graficului de mai jos.
Grafic nr. 8 – Distribuția respondenților profesori pe grupuri de vârstă
26,67% dintre respondenții profesori au o vechime în învățământul superior între 20 și 30 de ani, 40,00% dintre acestea – între 10 și 20 de ani, în timp ce 33,33% dintre cei care au răspuns la chestionar activează în învățământul superior de mai puțin de 10 ani. Graficul de mai jos sintetizează datele privind distribuția respondenților profesori în funcție de vechimea în activitatea academică.
Grafic nr. 9 – Distribuția respondenților profesori în funcție de vechimea în activitatea academică
II. Rezultatele studiului
Cercetarea pe care am realizat-o a avut patru obiective principale:
1. Să analizăm avantajele pe care le aduce educația juridică online, inclusiv oportunitatea menținerii acestui sistem și după încheierea pandemiei;
2. Să studiem dezavantajele și riscurile educației juridice online, precum și să aducem propuneri de remediere / ținere sub control a acestora;
3. Să identificăm și să examinăm principalii indicatori de succes / eșec în demersul de adaptare la metodele online de predare, învățare și evaluare, nivelul Facultății de Drept din cadrul Universității „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu-Mureș;
4. Să explorăm noi valențe ale necesității de adaptare a educației juridice la realitățile lumii contemporane (comunicarea și documentarea online, economia digitală, schimbările tehnologice, Inteligența Artificială etc.).
În scopul atingerii acestor obiective, am adresat studenților și cadrelor didactice șapte categorii de întrebări, care au urmărit să afle opinia respondenților cu privire la următoarele aspecte:
1. Avantaje și oportunități oferite de educația juridică online
2. Dezavantaje și provocări ale educației juridice online
3. Calitatea educației juridice online
4. Utilizarea platformelor de învățare online
5. Menținerea motivației pentru învățarea online
6. Continuarea activității didactice în regim online
7. Adaptarea educației juridice la realitățile contemporane
Așa cum am arătat, majoritatea variantelor de răspuns propuse studenților și cadrelor didactice au fost gândite în oglindă, pentru a permite o analiză comparativă a opticii pe care o au aceste două categorii de actori asupra învățământului juridic online. Pentru acuratețe metodologică și adecvare logică, unele întrebări au fost adresate exclusiv studenților, iar altele exclusiv profesorilor, deși scopul urmărit a fost în multe cazuri același.
Vom prezenta în continuare analiza răspunsurilor oferite de cele două categorii de respondenți la aceste întrebări.
1. Avantaje și oportunități oferite de educația juridică online
Am adresat întrebarea privind avantajele și oportunitățile oferite de educația juridică online atât studenților, cât și cadrelor didactice ale Facultății de Drept, oferind respondenților zece variante de răspuns predefinite (din care au fost rugați să aleagă trei, pe care le consideră cele mai relevante) și o variantă de răspuns deschis, de tipul „altele (precizați care)”.
1.1. Răspunsurile studenților
La întrebarea adresată studenților, privind avantajele / oportunitățile învățământului juridic online, pe primul loc s-a situat, detașat (77,27%), răspunsul pot participa la cursuri / seminare / aplicații practice, indiferent de locația în care mă aflu (de exemplu: de la serviciu, din mașină etc.).
Un procentaj foarte mare (56,36%) a obținut și răspunsul economisesc timp și bani cu deplasarea spre/de la universitate, urmat de pot să particip la activitățile didactice chiar și când starea de sănătate nu mi-ar permite deplasarea la universitate (42,73%) și programul meu de studiu e mai flexibil și mai ușor de organizat (41,82%).
O pondere mai mică în rândul studenților au obținut răspunsurile pot să ascult prelegerile profesorilor și fără să fiu văzut / auzit de aceștia – cu camera video și microfon oprite (20,91%), am mai mult timp la dispoziție pentru familie sau alte activități (21,82%) și economisesc costurile legate de chirie sau de șederea în localitatea unde se află universitatea (16,36%).
Doar 11,82% dintre studenții chestionați apreciază ca fiind un avantaj faptul că pot utiliza și alte mijloace de studiu decât cele tradiționale și au acces la resurse educaționale suplimentare.
Un procent de 9,09% dintre respondenți consideră că învățarea online este de natură să îi ajute în dezvoltarea abilităților IT.
În fine, numai 0,91% dintre respondenții studenți apreciază că pot comunica mai ușor cu secretariatul și cu personalul administrativ al universității.
Niciunul dintre studenții chestionați nu a ales varianta de răspuns deschis și nu a indicat un alt avantaj al educației juridice online decât cele enumerate / predefinite în chestionar.
Grafic nr. 10 – Avantajele și oportunitățile învățământului juridic online în viziunea studenților
1.2. Răspunsurile profesorilor
La întrebarea privind avantajele / oportunitățile învățământului juridic online, cel mai mare scor din partea cadrelor didactice respondente (46,67%) a fost obținut, la egalitate, de două răspunsuri: (1) posibilitatea de a preda din orice locație, cu economiile de timp și bani legate de deplasarea spre / de la universitate și (2) pot să susțin activitățile didactice chiar și când starea de sănătate nu mi-ar permite deplasarea la universitate.
Pe locul doi se situează posibilitatea de a utiliza și alte mijloace de predare decât cele tradiționale și de a pune la dispoziția studenților resurse educaționale suplimentare (40,00% dintre respondenți).
Au mai obținut procentaje semnificative: faptul că programul de muncă e mai flexibil și mai ușor de organizat (33,33%), avantajul de a avea la îndemână materiale didactice care în mod normal nu ar putea fi transportate la universitate (26,67%).
Un procent de 13,33% dintre cadrele didactice ce au răspuns la chestionar apreciază ca pe un avantaj sau ca pe o oportunitate faptul că predarea online contribuie la dezvoltarea abilităților IT.
Doar 6,67% dintre respondenți au indicat ca pe un avantaj al învățământului online faptul că ar avea mai mult timp la dispoziție pentru familie sau alte activități, precum și economiile legate de chirie sau costurile de ședere în localitatea unde se află universitatea.
Niciun respondent nu a ales varianta în general, mă simt mai odihnit.
De asemenea, niciun respondent nu a ales varianta de răspuns deschis și nu a indicat un alt avantaj al educației juridice online decât cele enumerate / predefinite în chestionar.
Grafic nr. 11 – Avantajele și oportunitățile învățământului juridic online în viziunea cadrelor didactice
1.3. Analiză comparativă
Din analiza comparativă a răspunsurilor oferite de studenți și profesori deopotrivă, rezultă fără dubiu că cel mai mare avantaj al educației online este considerat a fi cel legat de locul de unde se poate desfășura activitatea de predare-învățare-evaluare.
După cum am arătat, 77,27% dintre studenți consideră că este o oportunitate faptul că pot participa la activitățile didactice, indiferent de locația în care se află (de exemplu: de la serviciu), iar 46,67% dintre cadrele didactice apreciază, la rândul lor posibilitatea de a preda din orice locație, cum ar fi din biroul propriu sau din confortul propriului cămin. În cazul profesorilor, nu se pune problema de a desfășura activitatea de predare în timpul deplasării sau al desfășurării unei alte activități profesionale, însă studenții declară că audiază prelegerile profesorilor și din mașină sau de la serviciu, fapt care nu ar fi posibil dacă ar fi necesară prezența lor fizică în sala de curs.
În ce privește economiile de timp și bani legate de deplasarea spre / de la universitate, acest aspect este considerat, de asemenea, un avantaj major al învățământului online, de 56,36% dintre studenți și 46,67% dintre cadrele didactice.
Și posibilitatea de continuare a activității educaționale în condiții de sănătate deficitară este apreciată de respondenți; 42,73% dintre studenți și 46,67% dintre profesori consideră un avantaj faptul că pot să participe la / să susțină activitățile didactice, chiar și când starea de sănătate nu le-ar permite deplasarea la universitate.
Un program zilnic mai flexibil și mai ușor de organizat este indicat ca avantaj al educației online de 41,82% dintre studenți și 33,33% dintre profesori. Procentul este semnificativ mai mare în cazul studenților, care – așa cum am arătat mai sus – pot „combina” activitatea de învățare cu alte activități de interes profesional sau personal, în timp ce cadrele didactice își desfășoară activitatea didactică conform unui orar săptămânal fix și trebuie să se dedice integral acestei activități, în intervalele orare prestabilite.
O întrebare adresată studenților, dar fără echivalent în chestionarul dedicat profesorilor, privește posibilitatea de a asculta prelegerile profesorilor și fără ca respondentul să fie văzut / auzit de aceștia (camera video și microfon oprite). După cum vom vedea în secțiunea următoare, deși acesta este privit ca un avantaj de 21,82% dintre studenți, aspectul poate crea o anume frustrare printre cadrele didactice, care consideră ca fiind un dezavantaj al învățământului online senzația că „vorbesc singuri”, în lipsa unui feedback din partea studenților „ascunși” în mediul virtual.
Dacă 20,91% dintre studenți consideră că învățământul online le lasă la dispoziție mai mult timp pentru familie sau alte activități, doar 6,67% dintre cadrele didactice declară același lucru, ceea ce se poate explica prin faptul că pregătirea cursurilor, seminarelor și a celorlalte activități aplicative, ca și susținerea acestor activități didactice, consumă la fel de multe resurse de timp pentru profesori în regim online, ca și în cazul învățământului față în față (ba se poate dovedi chiar mai cronofagă), singura economie de timp fiind legată de deplasarea la / de la campus.
Economiile de chirie sau alte costuri de ședere în localitatea unde se află universitatea sunt considerate un avantaj de 16,36% dintre studenți, în comparație cu un procent de doar 6,67% în cazul cadrelor didactice. Explicația cea mai plauzibilă constă în faptul că majoritatea profesorilor Facultății de Drept domiciliază în Tîrgu-Mureș sau în județul Mureș, pe când numeroși studenți înscriși la cursurile acestei facultăți provin din alte județe.
În ce privește posibilitățile pe care le oferă învățământul online în privința utilizării altor mijloace de studiu decât cele tradiționale și al accesului la resurse educaționale suplimentare, doar 11,82% dintre studenții chestionați apreciază ca fiind un avantaj faptul că se poate recurge la asemenea metode inovative, spre deosebire de nu mai puțin de 40,00% dintre respondenții profesori. În opinia noastră, acest decalaj procentual denotă un interes mai mare al cadrelor didactice pentru îmbunătățirea și actualizarea tehnicilor de predare / seminarizare, studenții fiind mai puțin interesați de acest aspect, deși sunt beneficiarii direcți. Concluzia este confirmată și de răspunsurile oferite de studenți și profesori la o altă întrebare propusă de autorii studiului, referitoare la necesitatea adaptării educației juridice la realitățile contemporane (de exemplu, utilizarea noilor tehnologii în educație sau documentarea online)[4], la care doar 74,55% dintre studenți au răspuns că este necesar ca educația juridică să se adapteze la schimbările din lumea contemporană, față de 100% dintre cadrele didactice.
O oarecare discrepanță între opinia studenților și cea a cadrelor didactice se poate observa și în cazul oportunităților de dezvoltare a abilităților IT, considerate ca fiind un avantaj al învățământului online de 13,33% dintre profesori, dar de numai 9,09% dintre respondenții studenți. O posibilă explicație ar consta în faptul că tinerii se consideră mai stăpâni pe sine în ce privește competențele digitale, pe când cadrele didactice simt în mai mare măsură nevoia de a-și dezvolta și cizela acest tip de abilități.
Mai trebuie precizat că niciun respondent din rândul cadrelor didactice nu se simte mai odihnit în această perioadă de suspendare a cursurilor față în față, ceea ce am explicat mai sus, prin consumul de resurse intelectuale și emoționale egal sau chiar superior în cazul învățământului online.
Faptul că numai 0,91% dintre respondenții studenți apreciază că pot comunica mai ușor cu secretariatul și cu personalul administrativ al universității poate denota, de asemenea, un grad mare de încărcare profesională, de data aceasta pentru acest tip de personal auxiliar implicat în comunicarea cu studenții. De altfel, un procent de 4,55% dintre studenții chestionați au declarat, la o altă întrebare[5], că – în această perioadă – comunică mai greu cu secretariatul și personalul administrativ al universității.
[4] A se vedea infra, secțiunea „Adaptarea educației juridice la realitățile contemporane”.
[5] A se vedea infra, secțiunea „Dezavantaje și provocări ale educației juridice online”.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.