Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 17/2018 (M. Of. nr. 872/16.10.2018): Dispoziții din NCPC și din L. nr. 304/2004. Necompetenţa materială procesuală a secţiei/completului specializat este de ordine publică

 

Decizia ÎCCJ Complet ÎCCJ Actul normativ Articol Sumar
Decizia ÎCCJ nr. 17/2018 (M. Of. nr. 872 din 16 octombrie 2018) Complet RIL Codul de procedură civilă Art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2)-(3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2)     În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2)-(3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dar și ale art. 35 alin. (2) și art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este de ordine publică.
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară Art. 35 alin. (2) și art. 36 alin. (3)

 

În M. Of. nr. 872 din 16 octombrie 2018, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 17/2018 referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2)-(3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dar și ale art. 35 alin. (2) și art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.  În acest context, Înalta Curte a stabilit că necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este de ordine publică.

 

Obiectul recursului în interesul legii

 

Art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2)-(3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă

 

Art. 129

(…)

(2) Necompetența este de ordine publică: 

(…) 

în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad; (…)

(3) în toate celelalte cazuri, necompetența este de ordine privată.

(…)

Art. 130

(…)

(2) Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe. 

(3) Necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu Ia primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe. 

(…)

Art. 131

(1) La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu. 

(2) În mod excepțional, în cazul în care pentru stabilirea competenței sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuția părților și va acorda un singur termen în acest scop.

(…)

 Art. 136

(1) Dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere.

(…)

Art. 200

(…)

(2) În cazul în care cauza nu este de competența sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părților, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secției specializate competente din cadrul instanței sesizate. Dispozițiile privitoare la necompetență și conflictele de competență se aplică prin asemănare”.

 

Art. 35 alin. (2) și art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

 

Art. 35

(…)

(2) În cadrul curților de apel funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale.

Art. 36

(…)  

(3) În cadrul tribunalelor funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale”.

 

Jurisprudența instanțelor naționale în materie  

 

Referitor la modul în care instanțele judecătorești au înțeles să interpreteze și să aplice dispozițiile legale ce reglementează materială procesuală a secției/completului specializat, se remarcă existența a două opinii divergente, astfel:

– Într-o primă opinie, s-a considerat că prevederile art. 35 alin. (2) și ale art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 nu sunt doar norme de organizare, ci și norme de competență material- procesuală, reglementând competența unei secții sau a alteia de la nivelul unei instanțe (în sens funcțional, adică – judecătorie, tribunal, curte de apel), în funcție de natura litigiului dedus judecății.  Din acest punct de vedere, competența materială este una de ordine publică, reglementată prin norme imperative, cu caracter absolut, unul dintre interesele stabilirii acestora fiind dat de asigurarea principiului specializării.

– Într-o altă perspectivă, s-a susținut că, potrivit art. 129-130 din Codul de procedură civilă, numai necompetența materială funcțională este de ordine publică, iar conform art. 129 alin. (3) din Codul procedură civilă, necompetența materială procesuală (a secțiilor sau completurilor specializate) este de ordine privată. 

Pe de altă parte, la întâlnirea reprezentanților CSM  cu președinții secțiilor civile ale curților de apel și ale ]CCJ, a fost agreată soluția conform căreia  este vorba despre un caz de necompetență de ordine publică, iar verificarea competenței prevăzute de art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă va fi făcută din oficiu și cu prioritate față de cerințele prevăzute de art. 194-197 din același act normativ, deci chiar înainte de a proceda la verificarea cererii de chemare în judecată.

 

Punctul de vedere al procurorului general al PÎCCJ

 

Rezumând cele două orientări jurisprudențiale anterior menționate, procurorul general al PÎCCJ a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2)-(3), art. 131, art. 136 alin. (1) și art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este de ordine publică. 

Astfel, s-a arătat că specializarea instanțelor nu este o chestiune de ordine privată, ci o problemă de organizare și administrare a justiției asupra căreia este chemat să vegheze judecătorul cauzei, iar normele prin care se stabilesc secțiile ori completurile specializate sunt norme de organizare judecătorească, cu caracter de ordine publică.

 

Raportul asupra recursului în interesul legii

 

Potrivit raportului întocmit în cauză, conform art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, s-a arătat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2)-(3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (2) și art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este de ordine publică.

 

Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 17/2018

 

Prin Decizia nr. 17/2018, ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava.

Înalta Curtea a stabilit faptul că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) și (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (2) și art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este de ordine publică.

Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 17/2018 (M. Of. nr. 872/16.10.2018): Dispoziții din NCPC și din L. nr. 304/2004. Necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este de ordine publică was last modified: noiembrie 8th, 2018 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii