Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 16/2015: Noțiunea de „nevăzător” din art. 47 alin. (2) și art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Redacția ProLege - noiembrie 1, 2015Decizia ÎCCJ | Complet ÎCCJ | Actul normativ | Articol | Sumar |
Decizia nr. 16/2015 (M. Of. nr. 864 din 19 noiembrie 2015) |
Complet RIL | Legea nr. 263/2010 | Art. 47 alin. (2) și art. 59 |
Noțiunea de „nevăzător” se referă exclusiv la cecitatea absolută |
În M. Of. nr. 864 din 19 noiembrie 2015, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 16/2015 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Avocatul Poporului privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 263/2010, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale (M. Of. nr. 140 din 1 aprilie 2000; cu modif. ult.), denumită în continuare Legea nr. 19/2000, şi anume stabilirea înţelesului termenului „nevăzător”.
Obiectul dezlegării chestiunii de drept
Art. 59 Legea nr. 263/2010
„Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare”.
Art. 47 alin. (2) Legea nr. 19/2000
„(2) Asigurații nevăzători beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare prevăzut de lege”.
Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti
Într-o primă orientare de jurisprudenţă, susţinută de Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Bacău şi Curtea de Apel Braşov, instanţele au considerat că termenul de „nevăzător” se referă exclusiv la persoanele cu grad de handicap grav, iar persoanelor cu handicap vizual accentuat/mediu nu le sunt aplicabile prevederile privind „nevăzătorii”, ci dispoziţiile privind persoanele cu handicap accentuat/mediu, şi anume art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, respectiv art. 58 lit. b) din Legea nr. 263/2010, invocându-se următoarele argumente:
a) legiuitorul diferenţiază, în mod clar, gradele de handicap ale deficienţelor de vedere în gravă şi accentuată (potrivit distincţiilor prevăzute la pct. I „Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor vizuale în vederea încadrării în grad de handicap”, cap. 2 privind funcţiile senzoriale din criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/992/2007, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul nr. 762/1.992/2007.
b) nu se poate susţine că orice deficienţă de vedere este acoperită de conceptul de „nevăzător”, ci doar aceea care, din punct de vedere strict tehnico-medical, atinge un grad al afecţiunii; gradul de „handicap accentuat cod 4” nu este acelaşi lucru cu gradul de „nevăzător”;
c) definiţia cuvântului „nevăzător” dată de Dicţionarul explicativ al limbii române, potrivit căreia prin „nevăzător” se înţelege „lipsit de vedere, orb”;
d) în lipsa unei prevederi legale care să includă în categoria nevăzătorilor toate persoanele cu handicap vizual, instanţele au apreciat că termenul de „nevăzător” nu poate fi extins şi asupra persoanelor care prezintă scăderea văzului, dar nu o cecitate practică şi absolută. Extinderea noţiunii de „nevăzător” la toate persoanele care prezintă un handicap vizual ar determina aplicarea prevederilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 inclusiv celor care prezintă un handicap vizual uşor, ceea ce excedează voinţei legiuitorului;
e) Adresa nr. 2.160/2001 a Ministerului Sănătăţii şi Familiei – Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, potrivit căreia numai nevăzătorii cu handicap grav, asimilabil gradului I de invaliditate, pot beneficia de dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000.
Într-o a doua opinie jurisprudenţială, susţinută de Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Timişoara, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Ploieşti şi Curtea de Apel Oradea, instanţele au reţinut că prevederile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, respectiv ale art. 59 din Legea nr. 263/2010 sunt aplicabile atât persoanelor cu handicap vizual grav, cât şi celor cu handicap accentuat.
În motivarea acestei opinii s-au reţinut următoarele:
a) din economia dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 şi ale art. 59 din Legea nr. 263/2010, precum şi ale normelor de aplicare a acestora rezultă necesitatea îndeplinirii cumulative a două condiţii pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă în aceste cazuri;
(i) calitatea de nevăzător;
(ii) realizarea în această calitate a cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;
b) în ceea ce priveşte interpretarea noţiunii de „nevăzător”, legiuitorul nu face nicio distincţie cu privire la gradul de handicap asociat acestei invalidităţi nici în Legea nr. 19/2000, nici în Legea nr. 263/2010, ca de altfel nici în normele de aplicare a acestora. Dacă legiuitorul ar fi dorit să facă vreo deosebire între gradele de handicap de vedere, ar fi menţionat acest lucru după modelul art. 58 din Legea nr. 263/2010, respectiv art. 47 alin. (1) din Legea nr. 19/2000;
c) normele legale în cauză instituie excepţii de la regula generală a condiţiilor de pensionare. Or, excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicare, ceea ce înseamnă că, dacă acestea nu pot fi extinse pe cale de interpretare, nici aplicarea lor nu poate fi restrânsă prin adăugarea unor condiţii neprevăzute de lege;
d) atât H.G. nr. 400/2001, cât şi Ordinul nr. 762/992/2007 au forţă juridică inferioară legii, astfel încât nu pot deroga de la lege; în plus, niciunul dintre aceste acte normative nu cuprinde definiţia noţiunii de „nevăzător” şi nu menţionează deloc acest termen;
e) prevederile legale privind criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap stau la baza emiterii certificatelor de handicap; în opinia acestor instanţe, încadrarea în gradele de handicap, independent de calificarea dată, echivalează cu atribuirea calităţii de nevăzător, în înţelesul art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 şi al art. 59 din Legea nr. 263/2010;
f) de asemenea, s-a apreciat că Adresa nr. 2.160/2001 emisă de Ministerul Sănătăţii şi Familiei – Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap nu poate conţine aprecieri care să fie contrare sau care să adauge la lege.
Opinia Avocatului Poporului
Dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 şi, respectiv, ale art. 58 din Legea nr. 263/2010 reglementează condiţiile speciale de pensionare pentru o categorie aparte a persoanelor cu dizabilităţi, şi anume nevăzătorii; aceste norme sunt derogatorii de la cele de drept comun având ca obiect deschiderea dreptului la pensie integrală pentru munca depusă şi limită de vârstă.
În ambele texte de lege legiuitorul nu distinge cu privire la gradul de handicap, ci numai sub aspectul tipului de handicap, respectiv cel vizual şi celelalte tipuri de handicap.
În acest context, în considerarea principiului ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, Avocatul Poporului a învederat că normele menţionate nu deosebesc între diversele categorii de nevăzători şi nu reglementează diferit situaţia celor care au un grad de handicap grav faţă de cei care sunt încadraţi în grad de handicap accentuat, aşa cum este stipulat pentru persoanele încadrate în alte tipuri de handicap; ca atare, consideră justificată opinia potrivit căreia înţelesul noţiunii de „nevăzător” nu este echivalentul termenului „orb” şi nici al sintagmei „cu grad de handicap grav”.
Opinia procurorului general
Prin punctul de vedere înaintat ÎCCJ, înregistrat sub nr. 26.422 din 6 iulie 2015, s-a învederat că, în aplicarea dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 şi ale art. 59 din Legea nr. 263/2010, noţiunea „nevăzător” semnifică persoana cu deficienţa funcţiei vizuale, prin raportare la tipul handicapului, indiferent de gradul de handicap (grav, accentuat sau mediu), nu doar persoana lipsită total de vedere, iar stagiul minim de cotizare trebuie realizat în condiţiile acestui tip de handicap.
Astfel, prin reglementarea actuală, legiuitorul a făcut o distincţie clară între persoanele cu alt tip de handicap decât cel vizual, preluând separat prevederile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 în prevederile art. 59 din Legea nr. 263/2010.
Jurisprudenţa ÎCCJ
La nivelul ÎCCJ nu a fost identificată jurisprudenţa relevantă în materie, deoarece litigiile cu acest obiect nu intră în competenţa de soluţionare a instanţei supreme.
Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
Curtea Constituţională a fost sesizată în numeroase rânduri cu soluţionarea unor excepţii de neconstituţionalitate a diferitelor prevederi ale Legii nr. 19/2000, ale Legii nr. 263/2010, precum şi ale acestor acte normative în ansamblul lor; dintre cele din urmă, cu titlu exemplificativ, pot fi menţionate următoarele decizii: Decizia nr. 75/2003, Decizia nr. 449/2005, Decizia nr. 115/2013, prin care Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 19/2000, iar cu privire la ansamblul Legii nr. 263/2010, excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă prin Decizia nr. 295/2013.
În ceea ce priveşte textele ce interesează prezentul recurs în interesul legii – art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 şi, respectiv, art. 59 din Legea nr. 263/2010, instanţa de contencios constituţional a fost învestită doar cu soluţionarea unor excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 (respinse prin Decizia nr. 565/2005 şi prin Decizia nr. 353/2008), iar nu şi vizând textul din legea ulterioară – art. 59 din Legea nr. 263/2010.
Jurisprudenţa CEDO şi a CJUE
Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
La nivelul celor două instanţe europene nu s-a identificat jurisprudenţa relevantă care să vizeze în mod direct problema de drept supusă analizei.
Raportul asupra recursului în interesul legii
Raportul întocmit de judecătorii-raportori desemnaţi, conform art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, a concluzionat ca noţiunea de „nevăzător” din cuprinsul celor două norme să fie explicitate prin sintagma „cecitate absolută”, având în vedere distincţiile prevăzute de Ordinul nr. 762/1.992/2007.
Prin Decizia nr. 16/2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului.
ÎCCJ a stabilit faptul că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, noţiunea de „nevăzător” se referă exclusiv la cecitatea absolută.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.