„Consider că a fi judecător înseamnă a înţelege, a interpreta şi a aplica legea într-o nouă cheie de fiecare dată”
Rodica Aida Popa - noiembrie 1, 2015Nicolae Cîrstea: Doamnă judecător, aveți în față concretizarea unui proiect, probabil cel mai important proiect pe care l-ați avut în ultima perioadă, este vorba despre „Carta interprofesională a judecătorilor, procurorilor și avocaților români”. Ce a însemnat, cum a început, ce suport ați avut – intern, internaţional – pentru finalizarea acestuia şi ce perspective sunt în dezvoltarea ideilor care s-au concretizat între aceste coperte?
Rodica Aida Popa: Mulţumesc mult pentru această întrebare. Cartea interprofesională a procurorilor, judecătorilor şi avocaţilor români a pornit din nevoia sistemului judiciar şi a înţelegerii raporturilor interprofesionale între judecători, procurori şi avocaţi, prin raportarea la realitatea actuală şi la realitatea naţională şi europeană în acelaşi timp. Sigur, au stat la bază recomandările care sunt cuprinse în avizele Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, dar, în acelaşi timp, şi nevoia de dialog interprofesional ca urmare a noilor coduri din sistemul judiciar român, care presupun o nouă paradigmă de înţelegere şi de interpretare a dispoziţiilor legale, a legislaţiei secundare şi nevoia de unitate în bune practici.
Unitatea de bune practici este dată şi dintr-un document programatic care înseamnă o reafirmare a principiilor generale care sunt la nivelul corpurilor profesionale: independenţă, responsabilitate, respect mutual, imparţialitate, şi aceste principii, în funcţie de specificul profesiei respective, am înţeles să le pun în această cartă interprofesională a judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor români. Deci, dintr-o nevoie a realităţii sistemului judiciar şi a modului de reorganizare mai eficientă a activităţii sistemului. Pe de altă parte, această cartă a avut menirea de a deschide şi o arie comunicaţională interprofesională reală şi consider eu că în continuare va reprezenta un suport nu numai pentru sistemul judiciar român, ci şi pentru alte sisteme europene. A fost acceptată foarte bine la cea de-a 16-a Reuniune Plenară a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, unde am oferit-o reprezentanţilor a 41 de state, câte au fost prezente, a observatorilor din Canada, Japonia şi a reprezentanţilor CCBE, a Barourilor Europene, a Reţelei Europene de formare Judiciară (EJTN-ului), Direcţiei Afacerilor Judiciare din cadrul Consiliului Europei şi a altor reprezentanţi ai autorităţilor britanice, întrucât reuniunea plenară a avut loc la Londra, în contextul sărbătorii Magnei Carta – un alt document programatic –, la 800 de ani de la adoptarea primului cod de norme constituţionale britanic. Carta interprofesională a venit în acest context într-o altă cheie care are loc la acest moment în Europa, cheia dialogului judiciar european. Carta interprofesională a judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor români este prima şi singura cartă interprofesională în cheia dialogului judiciar european. Deci, putem să spunem la acest moment că suntem iniţiatorii unui drum extrem de important pentru sistemele judiciare din Europa. Suportul a fost din partea autorităţilor române, în sensul înţelegerii consecinţelor unui astfel de document. Eu m-am adresat în linie firească Consiliului Superior al Magistraturii, Uniunii Naţionale a Barourilor din România, care au analizat textul pe care eu l-am propus în analiza structurilor interne. A fost fundamentat de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin nota direcţiei de legislaţie, supus adoptării Comisiei 3 şi plenului Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, a fost supus discuţiilor Comisiei permanente a Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi a fost adoptat şi de acest for, deci a fost realmente supus analizei şi mă bucur foarte mult că au fost doar câteva aspecte minore care au suportat modificări, ceea ce înseamnă că a fost un document supus unei evaluări reale, efective şi care a fost semnat într-un mod solemn la Conferinţa internaţională din 23 septembrie, ce a avut loc la Bucureşti.
Ca urmare a acestei acceptări, a fost, sigur, publicat şi mă bucur foarte mult că a existat un real suport din partea Editurii Universul Juridic, de a publica această Cartă care acum, la acest moment, se află pe masa judecătorilor şi procurorilor.
Nicolae Cîrstea: Din câte ştiu, doamnă judecător, totuşi acest document nu este rezultatul unei munci de la birou, ci este rezultatul unor întâlniri în teritoriu cu colegii dvs. judecători, procurori şi avocaţi, care s-au făcut la nivelul întregii ţări. Pe parcursul, cred că, a mai bine de un an au fost aceste întâlniri.
Rodica Aida Popa: Este adevărat. Această Cartă interprofesională vine ca o cheie comună a discuţiilor care au avut loc în baza proiectului iniţiat de mine, în calitate de reprezentantă a României la Consiliul Consultativ cu Uniunea Naţională a Barourilor din România, cu Consiliul Superior al Magistraturii din România şi cu institutele specializate: Institutul Naţional al Magistraturii, Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor. Pot să spun că am avut acceptul, în primul rând, şi pe această cale din nou mulţumesc, preşedintelui Uniunii Naţionale a Barourilor din România, domnului avocat Gheorghe Florea şi, de asemenea, mulţumesc membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din secţia de judecători, care au fost de acord să iniţiem un proiect pentru prima dată, interprofesional, între judecători şi avocaţi români, pe parcursul a opt conferinţe care au avut loc în oraşe, nu numai centre ale profesiilor, ci şi centre multiculturale, pentru că am dorit ca acest proiect să fie nu numai o acumulare de energii interprofesionale, dar şi multiculturale. În dialogurile purtate în conferinţele specifice interprofesionale în baza noilor instituţii ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală am abordat foarte multe aspecte de etică, de deontologie, de comunicare interprofesională care asigură într-adevăr suportul unui act de judecată de calitate în favoarea justiţiarului, în condiţiile noilor realităţi, şi evident că această Cartă a venit, firesc, ca urmare a dialogurilor purtate direct cu judecători, procurori şi cu avocaţi. Sperăm ca această dezvoltare a dialogului interprofesional să fie într-o pregnanţă mai mare, într-o prezenţă mai mare şi a procurorilor. Am invitat procurorii să participe şi în anul care urmează, 2016, în cadrul acestui dialog interprofesional, pentru că ei îmbogăţesc realmente experienţa judecătorilor şi avocaţilor prin competenţa şi profesionalismul specifice activităţii pe care o desfăşoară.
Nicolae Cîrstea: Practic, aceasta era următoarea întrebare. Ce perspective de dezvoltare a acestui proiect sunt, ce aveţi în intenţie pentru a concretiza, pentru a dezvolta ideile pe care această cartă le prevede?
Rodica Aida Popa: Sigur că acest dialog interprofesional înţeleg să-l duc mai departe, împreună cu Institutul Naţional al Magistraturii, în cadrul conferinţei care s-a aprobat de către Consiliul Superior al Magistraturii, de a iniţia, în măsura în care Consiliul Ştiinţific este de acord, o conferinţă interprofesională cu judecătorii, procurorii şi avocaţii români, dar asta nu mă împiedică să nu discutăm şi cu alte uniuni, în special cu Uniunea Naţională a Juriştilor din România, în ideea de a crea un proiect interprofesional comun, unde şi procurorii, avocaţii, judecătorii, dar şi alte profesii să acceadă la un proiect comun de dezbatere, de discuţie, de reflecţie, pentru a da eficienţă dialogului judiciar într-un mod real şi efectiv.
Nicolae Cîrstea: Practic, poziţia dvs., de judecător la Înalta Curte, mă determină să trecem şi într-o altă latură a întâlnirii noastre şi aş vrea să vă întreb cum percepeţi dvs., din perspectiva forului cel mai înalt al sistemului judiciar românesc, implementarea noilor coduri. S-au aşezat acestea în sistemul judiciar, au fost absorbite? Cum vedeţi aceste modificări legislative extrem de importante şi, cred, fără precedent, care au avut loc în ultimii 4-5 ani?
Rodica Aida Popa: Ca un început, evident ne-am confruntat toţi, inclusiv judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu o experienţă nouă. Deci, punerea în aplicare a celor patru coduri, e adevărat, etapizată 2010-2014, a reprezentat pentru noi inclusiv o adaptare la noile condiţii, la noile instituţii, la noile mecanisme, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie creând, practic, pe mecanismul de unificare a jurisprudenţei, noutate instituţională şi, în acelaşi timp, de înţelegere, de conştientizare şi de aplicare a noilor condiţii ale celor două instituţii, recurs în interesul legii şi, respectiv, sesizarea Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri de dezlegare a chestiunilor de drept. Este încă o perioadă de reflecţie, de punere în aplicare a instituţiilor respective, de unificare a modurilor de interpretare a legii. Cred că este prematur să dau acum un verdict, cât de bine funcţionează noile instituţii. Ceea ce pot să spun este că activitatea se desfăşoară în conformitate cu legea şi cu regulamentul de organizare şi funcţionare şi cu regulile de practici instituite la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ceea ce însă afirm este motivaţia judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a interpreta legea, de a veni ca suport de unificare jurisprudenţială pentru instanţele din România într-un mod rapid şi eficient, şi profesionist. Sigur că deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atât în recursul în interesul legii, cât şi în hotărârile prealabile, trebuie să fie acceptate de către sistemul judiciar pentru că ele sunt la acest moment cheia înţelegerii şi interpretării dispoziţiilor legale care, sigur, se schimbă cu rapiditate destul de mare. Multe dispoziţii, cel puţin ale Codului de procedură penală, sunt supuse examenului de constituţionalitate de către Curtea Constituţională. Au fost pronunţate mai multe decizii de neconstituţionalitate, pe care, sigur, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca şi sistemul judiciar de altfel, le aplică, potrivit normelor profesionale, deontologice care îi ţin. Ceea ce pot să vă spun e că încă suntem într-o perioadă în care noi reflectăm la modul de interpretare al dispoziţiilor legale şi, pe măsură ce realitatea curge şi dispoziţia legală se va stabiliza, sunt convinsă că procesul acesta de uniformitate va dobândi din ce în ce mai multă substanţă.
Nicolae Cîrstea: Din activitatea mea, zona editorială, am resimţit din partea practicienilor, fie ei magistraţi, fie avocaţi, o nemulţumire cu privire la lipsa de soluţii pe care o primesc din partea doctrinarilor/a doctrinei de specialitate, o depărtare între ce se întâmplă în zona academică/universitară şi necesitățile efective cu care se confruntă în practică. V-aţi gândit cumva să fie absorbită în interiorul acestui dialog şi zona educaţională/universitară? Sistemul educaţional reprezintă practic viitorii colegi, cu care veţi intra în instanţă peste câţiva ani.
Rodica Aida Popa: Da, este esenţial. M-am gândit la acest lucru şi sunt convinsă că împreună cu mediul universitar vom asigura ceea ce se numeşte un suport educaţional profund şi adaptat noilor realităţi, corpurilor profesionale a judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor români. În acest dialog interprofesional, profesorul din mediul universitar, fie învăţământ public, fie privat, este esenţial în reorientarea cheii de înţelegere, interpretării şi aplicării legii şi deontologiei profesionale. Cu atât mai mult cu cât profesorii din mediul universitar sunt şi profesionişti, sunt şi practicieni ai dreptului, fie că sunt judecători, fie că sunt procurori, fie că sunt avocaţi. Deci, există o îmbinare fericită în învăţământul public şi privat al unora dintre cadrele universitare, pentru că sunt în acelaşi timp şi teoreticieni şi practicieni şi, practic, formatori de opinie ai corpurilor profesionale. Important este să aducem în forma de aşteptare pentru justiţiabili corpurile profesiilor la un înalt nivel de competenţă şi de înţelegere a normelor deontologice în soluţionarea acestor raporturi conflictuale ale justiţiabililor. Şi acest lucru se poate realiza prin bunele practici, prin modurile prin care mediul universitar înţelege să interfereze în dialogul interprofesional real şi efectiv cu corpurile profesionale. Avem lege imperfectă, dar este perfectibilă. Apar modificări succesive și există instabilitate. Instabilitate în cum înțelegem. Este nevoie de dialog la aceste momente, dar fără a face separatisme – profesori, împreună cu judecători, cu procurori, cu experți, ar trebui să comunice cu toţii. Modalităţile sunt diverse şi sunt convinsă că, pe baza meselor rotunde, dialogurilor, conferinţelor, seminariilor şi, mai mult, a oricărei tip de solicitare comunicaţională, mediul universitar poate să asigure suportul necesar pentru îmbunătăţirea competenţelor profesionale ale judecătorilor, procurorilor, avocaţilor români, consilierilor juridici, notarilor, mediatorilor.
Nicolae Cîrstea: Cum credeţi că se poate realiza această îmbinare în prezent, după ce sistemul are o istorie de zeci de ani în spate?
Rodica Aida Popa: Avem 25 de ani în trecut: sunt suficienți. Suntem destul de maturi. Tineretul trebuie canalizat, îndrumat în lucrul acesta. Metoda holistică este esențială pentru că lumea s-a schimbat, realitatea s-a schimbat. Noi nu mai putem lucra în paradigma veche. Paradigma veche la toate facultățile este de a merge la cursuri. Dar cursurile trebuie să fie ele însele dezbateri. Alternanța între dialogul profesorului, dezbatere și un lucru practic făcut de studenți ridică nivelul cunoașterii și modul de aplicare. Deja facultăţile şi sistemele judiciare au evoluat foarte mult la nivel european. România este ea însăşi într-un proces de modificare, de schimbare, de căutare.
Nicolae Cîrstea: Media românească, şi în special un post de televiziune, este vorba de PRO TV, a adus în ultima perioadă în atenţia opiniei publice româneşti sistemul judiciar din Suedia. Au apărut diverse perspective ale acestuia şi din alte ţări nordice. Se vorbea acolo despre un judecător plecat din România acum aproximativ 20 de ani, care spunea că nu se consideră nicidecum pus pe un piedestal în această calitate de magistrat, ci, dimpotrivă, la nivelul opiniei publice, atâta timp cât îţi faci treaba, eşti foarte bine privit, nu ţi se cere nimic altceva, nu te simţi important făcându-ţi activitatea pe care ai ales-o şi căreia te dedici. Cum vi se pare acest sistem judiciar din ţările nordice, mai ales că în ultima perioadă s-a vehiculat inclusiv reducerea programului de lucru în aceste ţări, pentru a da posibilitatea persoanei să-şi aleagă un mod de a-și organiza la liberă alegere timpul rămas la dispoziție, timpul alocat studiului etc.?
Rodica Aida Popa: Da, sigur, sunt modele prezentate în drept pentru a vedea care sunt cele mai bune modalităţi de punere în practică a dispoziţiilor legale din perspectivă instituţională, din perspectivă a conduitei pe care fiecare individ al societăţii o are faţă de lege. Pentru informare, comunicare sunt esenţiale astfel de modalităţi de cunoaştere a altor sisteme judiciare. Acum, sistemul judiciar român e nevoie să aibă deschidere faţă de astfel de modele, pe care trebuie să le înţeleagă în cheia pattern-ului naţiunii române, a modului de interpretare şi aplicare a cheii naţionale, a dialogului interprofesional şi a modului de înţelegere, de interpretare şi de punere în aplicare a dispoziţiilor legale. Asta nu înseamnă că nu pot fi împrumutate modalităţi de abordare a unor activităţi sau subactivităţi judiciare în pregătirea unui dosar, în modul de organizare a activităţii pentru buna desfăşurare a activităţii judiciare, împrumutând modalităţi de lucru. Sigur, este esenţial a ne crea propriile noastre modalităţi de bune practici interprofesionale şi de a ne face înţeleşi comunicaţional real şi efectiv, pentru a pune în aplicare noile instituţii ale codurilor şi nu numai ale codurilor, ci şi ale celorlalte dispoziţii legale care sunt semnificative pentru reglarea raporturilor sociale. Este de foarte bun augur că informaţia circulă din spaţiul acesta european şi internaţional, pentru că noi, în România, nu suntem singuri, suntem în această interconectivitate globală şi este întotdeauna de înţeles cum trebuie să lucrăm pentru justiţiabili, pentru om, este evident, pentru că toată societatea europeană este centrată pe conceptul legal şi social al drepturilor omului. Însă acest concept complex trebuie să îl vedem nu numai din perspectiva drepturilor, spun eu, dar şi din perspectiva obligaţiilor pe care le avem ca oameni în interpretarea legii, în aplicarea legii, în suportul pe care îl avem faţă de celălalt de lângă noi, celălalt om, care, sigur, îşi desfăşoară activitatea în domeniul său. Trebuie să venim într-un suport educaţional pentru întreaga societate, pentru a înţelege raporturile juridice, mecanismul funcţionării, interpretării şi aplicării. Eu văd că cheia unui sistem judiciar nu este numai aceea de a interpreta şi aplica legea strictă, ci şi formarea de opinie asupra modului de funcţionare a raporturilor juridice în societate. Pentru că toată viaţa este legată şi de raporturile juridice, nu numai de raporturi economice, numai de raporturi sociale, numai de raporturi educaţionale, dar intrinsec, în activitatea individuală a unui om, intră şi un raport juridic de respectare a normei legii, a eticii, a moralei, a religiei, a culturii în sensul cel mai larg.
Nicolae Cîrstea: Trag o concluzie din discuţia noastră de până acum, afirmând că, din ceea ce constat, dvs. nu sunteţi adeptul importării mot-a-mot a unor modele. Precizaţi destul de clar importanţa specificului nostru naţional, a lucrurilor care s-au dezvoltat până acum. Nu neapărat un model de succes într-o anumită societate poate să fie un model de succes şi în România, nu neapărat lucrurile dezvoltate până acum în sistemul judiciar românesc trebuie schimbate. Aşa cum este şi această Cartă, iată, există modele de succes care pot să fie exportate din România. Aş vrea să vă întreb, doamnă judecător, cum vedeţi dvs. această tranziţie din sistemul universitar către sistemul judiciar, care se face în special în zona magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, în zona celorlalte profesii, prin institutele pe care şi le-au dezvoltat, cât de importantă este această pregătire? Unde constataţi dvs., ca magistrat, că ar putea să fie anumite îmbunătăţiri, nu ştiu, poate prin dezvoltarea zonei practice a acestei pregătiri? Cum sunt absorbiţi în sistem noii colegi care termină aceste noi forme de pregătire care au intervenit în ultimi 10-15 ani, forme de pregătire care nu au existat înainte?
Rodica Aida Popa: Eu consider că viitorul este deja foarte ofertant pentru toată lumea în procesul educaţional. Aş spune că este important la acest moment ca mediul universitar să accentueze latura practică a instituţiilor teoretice care sunt învăţate în sistemul de învăţământ, deci să fie mai mult accentuată latura practică a speţelor, a actelor procedurale, a tehnicilor specifice unui proces, fie penal, fie civil, a modului de a interrelaţiona, în modul de predare cu practicieni la nivelul mediului universitar, pentru că, într-o astfel de abordare, şi ulterior orientarea profesională a studenţilor este mai bine făcută, iar institutele de specialitate, Institutul Naţional al Magistraturii, Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, Institutul Notarial Român, de asemenea, şi formele mediatorilor vor putea avea de abordat lucruri mai de detaliu din perspectiva laturii specializate a modului de abordare, a interprofesionalităţii din altă perspectivă, atâta timp cât mediul universitar este deja orientat pe aspectul laturii practice generale. Deci, ideea care cred că trebuie să domine în sistemul de învăţământ juridic public şi privat este de a-şi modifica curricula universitară în aşa fel încât latura practică să fie intrinsecă, vizibil şi real, în modul de pregătire al studenţilor. De asemenea, din punct de vedere al metodelor didactice, sistemul de învăţământ trebuie să fie deschis unor cursuri chiar online, în mediul digital, pentru a putea avea un alt tip de abordare a instituţiilor pe care le au de învăţat studenţii. Şi în paralel, evident, dezvoltată foarte mult aria de logică, de dezvoltare comportamentală, pentru că dreptul este un drept social, deci este o ştiinţă socială. Este firesc ca din facultate studenţii să fie obişnuiţi a lucra cu oamenii, a intra în activităţi creative şi de voluntariat, în aşa fel încât, în momentul în care intră în formele specializate ale instituţiilor de forare post-universitară de specialitate, acolo să fie dezvoltate alte abilităţi, mult mai de detaliu şi de cooperare profesională, ceea ce reorientează un pic sistemul de învăţământ. Este necesar acest lucru.
Nicolae Cîrstea: Pentru că ne-am dus puţin spre zona viitorilor colegi, a celor care îşi doresc să acceadă în magistratură, dar şi către alte profesii, aş vrea să vă întreb ce înseamnă pentru doamna judecător Rodica Aida Popa profesia de judecător? Ce înseamnă să fiţi judecător?
Rodica Aida Popa: Este o întrebare, la ora actuală, dificilă. Pentru că de fiecare dată consider că a fi judecător înseamnă a înţelege, a interpreta şi a aplica legea într-o nouă cheie de fiecare dată. Pentru că legea nu o interpretez pentru mine, ci o interpretez pentru destinatarii ei. Îmi conferă nevoia de a învăţa, de a deschide aria cunoaşterii permanent, personale, interprofesionale, de asemenea, de a deschide cheia unor bune practici cu celelalte profesii şi de a forma, în acelaşi timp, pe cei de lângă mine, acceptând, bineînţeles, şi să fie deschişi unui proces de formare, astfel încât schimbul de cunoaştere să fie benefic şi pentru mine şi pentru ceilalţi. Judecătorul este o funcţie foarte complexă socială, semnificativă, căreia de fiecare dată îi dai conţinut prin modul în care înţelegi esenţa actului de judecată, aceea că educaţia şi aplicarea legii sunt două coordonate care trebuie să respire într-un singur corp, acela al interpretării şi aplicării prevederilor legale.
Nicolae Cîrstea: Aş vrea să vă pun următoare întrebare, din următoarea perspectivă: am constatat în discuţiile noastre că aveţi o preocupare pentru pregătirea dvs. ca om, pentru o dezvoltare nu numai profesională, dar şi umană, cercetând, aprofundând, studiind. Este o necesitate în acest moment acest studiu permanent, dată fiind dinamica vieţii noastre sociale, schimbările care sunt atât de rapide? Este o obligaţie, este o necesitate individuală, ar trebui să fie poate una la nivelul întregii societăţi româneşti, nu numai la nivelul sistemului judiciar?
Rodica Aida Popa: Este o necesitate asumată şi înţeleasă de fiecare individ, nu numai de cei din sistemul judiciar, cât alocă fiecare în procesul lui de învăţare. Specializarea profesională ţine, desigur, o dată de dorinţa aceasta şi de pasiunea şi de vocaţia pe care ţi-o conferă profesia şi deschiderea dialogului, dar sunt convinsă că societatea are nevoie de o nouă realocare a procesului educaţional, universitar, zic „universitar”, dar sigur necesar de la nivelul primar, gimnazial, liceal, colegial, în cadrul colegiilor, evident de învăţământ universitar şi profesional, în permanenţă. Vorbim în permanenţă de un proces educaţional dat de realitate, dat chiar de evoluţia noastră în timp şi în modul în care ne pregătim. Realitatea românească, da, impune, dacă vreţi, o recomandare de a te updata, de a te pregăti permanent. Sigur, ea se transformă în obligaţie, nu neapărat legală, ci morală, deontologică, a fiecărui om, şi mai ales a celor care lucrează în domeniul interpretării şi aplicării dispoziţiilor legii. Este o obligaţie în măsura în care înţelege că aceasta este o obligaţie. Este un mod de viaţă pentru cel care înţelege că a învăţa permanent este esenţa existenţei noastre dincolo de profesie.
Nicolae Cîrstea: Observ că puneţi în mijlocul activităţii dvs., a preocupărilor dvs., omul. Plecaţi de la om şi vă întoarceţi la om.
Rodica Aida Popa: Mă întorc la specificul omului prin Creaţia pe care Dumnezeu ne-a lăsat-o pe Pământ. Noi ne preocupăm de cunoaşterea existenţială a omului. Ne face să înţelegem toate mecanismele de raportare la realitate, la realitatea naturală, dar şi la realitatea socială. Realitatea socială, societatea în care noi trăim ne conferă toate resursele necesare unei dezvoltări şi unei înţelegeri a sensului existenţei noastre, a sensului activităţii pe care o avem. Spunem că noi desfăşurăm o activitate socială şi sistemul judiciar are această funcţie de vindecare socială, o sancţionare înspre binele societăţii, deci sancţiunile sunt şi exemplu pentru ceilalţi ca să se abţină. Deci, are caracter preventiv. Caracterul preventiv nu constă numai în duritate, ci constă şi în educaţie. Educaţia trebuie să vină automat. Legea o înţelege fiecare prin prisma universalităţii sale de condiţii de educaţie, de cultură, de tradiţie. Noi înşine, fiind părţi ale Universului atât de bine dezvoltat, vom înţelege cum să soluţionăm o situaţie care a apărut, o disfuncţie în raporturile a două persoane cu societatea.
Nicolae Cîrstea: Universuljuridic.ro va dezvolta un proiect numit Seniorii profesiilor juridice româneşti/Seniorii Dreptului, din considerente care ţin de a evidenţia idei, de a evidenţia modele, a aduce în lumina şi în atenţia sistemului juridic oamenii şi ideile lor, oameni care au contribuit la dezvoltarea acestui sistem. Din această perspectivă, aş vrea să vă întreb dacă dvs., profesional şi uman, aveţi modele şi dacă ne puteţi devoala, din această perspectivă, un model sau mai multe pe care le aveţi în viaţa dvs. personală şi profesională.
Rodica Aida Popa: Mă bucur foarte mult că există această iniţiativă a dvs. de a aloca un rol important seniorilor din sistemul judiciar, pentru că persoanele care au un nivel de experienţă şi de competenţe profesionale în domeniu reprezintă întotdeauna lumini pentru cei care vin în profesie şi pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în profesie. Ei nu sunt aşa cum unii tineri ar putea să aibă o părere, că sunt lumini mai puţin importante, dimpotrivă, sunt luminile care asigură experienţa, care asigură acumularea şi dau un caracter formativ foarte important ştiinţei dreptului, umanităţii dreptului şi, nu în ultimul rând, culturii juridice, atât de importantă în societatea noastră. Sigur, modele pentru mine au reprezentat corifeii tradiţiei româneşti în materie penală: Vintilă Dongoroz, care a reprezentat un creator de şcoală la momentul respectiv; după aceea, sigur, au fost profesorii pe care eu i-am avut în cadrul facultăţii, prof. Constantin Bulai, în materia dreptului penal, un foarte bun coordonator de şcoală penală, de asemenea, dl prof. Ion Neagu, în materia dreptului procesual penal, de asemenea, dl prof. Nicolae Volonciu, care aş putea spune că – dincolo de cunoştinţele profesionale cu totul aparte – reprezintă o instituţie culturală semnificativă, reprezintă, iarăşi, o personalitate extrem de diversă, multiculturală, a unei epoci care ne marchează în realitatea noastră, în existenţa noastră, deci, iată, sunt în egală măsură cei care publică, care sunt editori ai unor reviste cu totul deosebite – revista Dreptul are o tradiţie foarte mare în peisajul editorial şi publicistic de specialitate –, prof. Ovidiu Predescu, directorul publicaţiilor Dreptul, iarăşi, este o constantă în ceea ce se numeşte „profesionalizarea specializată a doctrinei dreptului”. Sunt platformele online care generează noile comunităţi de interpretare şi aplicare ale dreptului şi aici se remarcă platforma online a Universului Juridic; în egală măsură, şi platforma juridice.ro. Sunt două platforme extrem de importante, dublate şi de platforma juri.ro, mai recentă, care, de asemenea, publică jurisprudenţă. Deci, iată trei! Aş spune trei platforme care sunt ofertante pentru deschiderea a ceea ce se numeşte „digitalizarea mediului profesional juridic”, care este cheia viitorului. Deci, de la tradiţie la prezent sunt modele care se remarcă şi se formează şi sunt convinsă că sunt observate de către corpurile profesionale.
Nicolae Cîrstea: Doamna judecător, vă mulţumesc pentru această discuţie şi vă doresc să aveţi energie să puneţi în aplicare toate lucrurile pe care vi le doriţi, să le continuaţi pe cele pe care le-aţi făcut până acum şi să reprezentaţi, iată, dintr-un anumit punct de vedere, şi dvs. un model pentru cei mai tineri, de ce nu, la care să se raporteze în activitatea lor şi în alegerile lor viitoare.
Rodica Aida Popa: Vă mulţumesc pentru aprecieri, mă străduiesc să expun ceea ce învăţ şi ceea ce observ de la colegii din corpurile profesionale. De asemenea, vreau să doresc succes Universului Juridic în demersul său de cunoaştere şi de susţinere într-un mod fericit atât a corifeilor dreptului românesc, dar şi deschiderii pentru tinerii jurişti şi tinerii profesionişti şi pentru aspectul atât de divers al modalităţii de comunicare online.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.