Conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive în contextul consumului de canabis
Eduard Constantin - octombrie 5, 20211. Introducere
În ultimii ani, pe teritoriul României, au fost depistate numeroase persoane de vârstă tânără care conduceau autovehicule pe drumurile publice sub influența substanțelor psihoactive, cele mai multe sub influența tetrahidrocanabinolului (THC), principala substanță cu efecte psihoactive din compoziția canabisului. În prezent, asistăm la un nou fenomen infracțional de amploare, într-o continuă ascensiune, în interdependență cu traficul și consumul de droguri. Dotarea poliției rutiere cu aparate omologate pentru depistarea drogurilor în organism (Drager Drug Test) și rata ridicată de consum a drogurilor în rândul tinerilor au condus la creșterea numărului de dosare penale având ca obiect infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, faptă prevăzută și pedepsită de art. 336 alin. (2) din Codul penal[1].
Termenul „canabis” se referă la planta de cânepă (Cannabis sativa L.) și la produsele vegetale ce derivă din aceasta, inclusiv la droguri. Se disting două soiuri de cânepă, respectiv canabis sativa (cânepa industrială), care se utilizează în alimentație, textile, construcții, cosmetică, zootehnie, având o concentrație mai scăzută de THC (sub 3 %) și canabis indica (plantă denumită sugestiv marijuana), care se utilizează în producția de droguri medicinale și recreaționale, având o concentrație mai ridicată de THC (între 3 % și 15 %)[2]. Din planta de canabis indica se pot produce droguri vegetale ca marijuana, hașișul, uleiul de hașiș, colofoniul (cel mai nou extract de THC), sinsemilla și alte varietăți locale, având concentrații diferite de THC; uleiul de hașiș și colofoniul pot ajunge la concentrații de 70-80 % THC. În limbaj stradal, termenul „canabis” se referă exclusiv la marijuana ca drog („iarbă”)[3].
Efectele psihoactive ale canabisului sunt generate de canabinoizi, în special de delta-9-tetrahidrocanabinol (THC). Totuși, unii canabinoizi nu au efecte psihoactive, așa cum sunt canabidiolul (CBD), canabichromenul (CBC) și canabigerolul (CBG). Canabisul conține peste 500 de substanțe, dintre care peste 60 sunt canabinozi[4].
Fapta de conducere a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive este calificată ca variantă asimilată a infracțiunii denumite marginal „Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, așa cum este descrisă de art. 336 din Codul penal. Această faptă incriminată de art. 336 alin. (2) din Codul penal este sancționată cu aceeași pedeapsă și asimilată faptei de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal[5]. Diferența dintre cele două fapte constă în tipul de substanță nocivă și în limita admisă în organism, care nu este precizată în cazul faptei de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive[6].
În practică s-au ivit unele probleme de interpretare cu privire la înțelesul sintagmei „substanțe psihoactive” folosită în cuprinsul normei de incriminare a art. 336 alin. (2) din Codul penal. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit această chestiune de drept prin Decizia nr. 48/2021[7], statuând că sintagma „substanțe psihoactive” se referă, în principal, la categoria de substanțe prevăzută în conținutul Legii nr. 194/2011[8] privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, iar prin interpretare extensivă, la substanțele menționate în legile speciale nr. 143/2000[9] privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și nr. 339/2005[10] privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope. Analizând concluziile instanței supreme, sfera de aplicare a dispozițiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal vizează atât drogurile clasice, substanțele psihotrope și stupefiante, cât și drogurile sintetice („etnobotanicele”), cu efecte similare substanțelor psihotrope și stupefiante, acestea fiind incluse în noțiunea generală de „substanțe psihoactive”.
Potrivit art. 241 din Legea nr. 187/2012[11], prin substanțe psihoactive se înțelege substanțele stabilite prin lege, la propunerea Ministerului Sănătății, iar potrivit art. 2 lit. e din Legea nr. 194/2011, efectele psihoactive pe care le poate avea un produs atunci când este consumat de o persoană sunt următoarele: stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcțiilor și proceselor psihice și ale comportamentului ori crearea unei stări de dependență, fizică sau psihică.
Canabisul, ca plantă stupefiantă, este înscris în Tabelul II din Legea nr. 339/2005, respectiv în Tabelul III din Legea nr. 143/2000, ca drog de risc, iar tetrahidrocanabinolul, extract pur din planta de canabis, este înscris în Tabelul I din Legea nr. 339/2005, în categoria substanțelor psihotrope, respectiv în Tabelul I din Legea nr. 143/2000, ca drog de mare risc. Ingerarea[12] sau fumatul canabisului, precum și inhalarea fumului, vor conduce la prezența tetrahidrocanabinolului în organism, ca substanță psihoactivă, sintetizată în mod natural de planta canabis. Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană aflată sub influența tetrahidrocanabinolului, ca urmare a consumului de canabis sau de tetrahidrocanabinol, în stare pură, întrunește elementele constitutive al infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal[13].
Pentru determinarea prezenței în organism a substanțelor psihoactive, inclusiv a tetrahidrocanabinolului (THC), compus al plantei de canabis, se aplică procedura descrisă în art. 13 din Ordinul nr. 1512/2013[14]. Astfel, se recoltează o mostră de sânge în cantitate de 15 ml și o mostră de urină în cantitate de cel puțin 20 ml, apoi mostra de sânge recoltată va fi imediat distribuită în mod egal în cantități de câte 5 ml în 3 tuburi speciale de recoltare vidate, un tub special vidat care nu conține substanțe anticoagulante și două tuburi speciale vidate ce conțin o substanță anticoagulantă. Mostra de urină care, de regulă, se recoltează după mostra de sânge, chiar și după un oarecare interval de timp necesar acumulării urinei, va fi recoltată în flaconul special din trusa standard. Recoltarea mostrei de urină se realizează de către persoana în cauză într-un spațiu adecvat în care să i se poată asigura intimitatea, fără a se permite prezența altor persoane sau animale în incinta respectivă. În cazuri excepționale, recoltarea mostrei de urină se poate face și prin sondaj vezical, în condițiile respectării dispozițiilor legale în vigoare privind integritatea corporală și sănătatea persoanei. Mostrele biologice se introduc în containerele trusei standard adecvate, care ulterior va fi securizată.
2. Efectele consumului de canabis asupra capacității de a conduce vehicule. Aspecte toxicologice și comportamentale
Modalitățile obișnuite de consum a canabisului sunt fumatul și ingerarea. Fumatul este cea mai rapidă și eficientă cale de absorbție a tetrahidrocanabinolului (THC) în organism, această substanță psihoactivă ajungând foarte ușor de la nivelul plămânilor la nivelul creierului. Concentrația de THC este vizibilă în sânge după câteva secunde de la inhalarea primului puf din țigareta de canabis, continuând să crească până în momentul anterior ultimului puf, când se înregistrează concentrația maximă, într-un interval de 9 minute; ulterior, se observă o scădere bruscă (la o cantitate fumată de aprox. 16 mg THC, s-a constatat o concentrație medie de 7,0±8,1 ng/ml, iar la o cantitate mai mare de aprox. 30 mg THC, o concentrație medie de 8,1±12,0 ng/ml). Spre deosebire de fumat, ingerarea produselor de canabis se caracterizează printr-o absorbție mai lentă a tetrahidrocanabinolului (THC), fenomen cauzat de acțiunile distructive ale mediului gastric – de pildă, în cazul unei prăjituri de ciocolată cu un conținut de 20 mg THC, concentrația maximă a substanței psihoactive a fost evidențiată după aprox. 1-5 ore, iar în cazul uleiului de susan cu un conținut de 15-20 mg THC, după aprox. 4-6 ore[15]. Mai trebuie precizat că, în anumite condiții, pot fi detectate concentrații de THC și metaboliți specifici în sânge și urină, chiar și după inhalarea pasivă a fumului din țigaretele de canabis, unele studii arătând ca posibilă această ipoteză și după 6 ore de la expunere, în cazul metabolitului 11-COOH-THC (THCCOOH), preponderent în urină[16].
Tetrahidrocanabinolul (THC) se metabolizează sub forma metabolitului activ 11-hydroxy-Δ9-tetrahydrocannabinol (11-OH-THC), care la rândul său se metabolizează în metabolitul inactiv 11-Nor-9-carboxy-delta 9-tetrahydrocannabinol (11-COOH-THC / THCCOOH), mult mai persistent în organism decât cel dintâi. În sânge, canabinoidul THC va fi detectabil 1,6 ore după fumat (în cazul consumatorilor cronici până la 27 ore), metabolitul 11-OH-THC va fi detectabil 2,4 ore, iar metabolitul 11-COOH-THC (THCCOOH) va fi detectabil 5,1 ore (durata se prelungește în cazul consumatorilor cronici). În urină va fi detectabil o perioadă mai lungă de timp metabolitul inactiv 11-COOH-THC – în cazul consumatorilor ocazionali, 3-4 zile, iar în cazul celor cronici, 10-19 zile. Drogul va fi eliminat prin fecale și urină, mai mult sub formă de metaboliți[17].
Efectele intoxicației acute cu canabis pot fi următoarele: dificultăți de coordonare, scăderea forței musculare, scăderea stabilității în mâini, hipotensiune arterială, letargie, concentrație scăzută, reacție atenuată, vorbire neclară și inflamație conjunctivală. Tinerii sunt mai predispuși la intoxicația cu canabis, astfel că ingerarea a 250 – 1000 mg de hașiș, cu un conținut de până la 20 % THC, poate provoca acestora afecțiuni mai grave ca apneea (dificultăți în respirație), bradicardia (încetinirea ritmului cardiac), cianoza (tentă albastră a tegumentelor, gingiilor, unghiilor sau mucoaselor), hipertonia musculară ‒ studiile nu au relevat până în prezent o limită de consum fatală pentru THC. Pe termen lung, consumul de canabis poate conduce la tulburări psihotice, inclusiv schizofrenie, afectarea memoriei, deficiență cognitivă, reducerea performanțelor la învățătură. Totuși, într-un anumit dozaj, dimpotrivă, tetrahidrocanabinolul (THC) poate conduce la atenuarea simptomelor specifice schizofreniei, aducând unele beneficii pentru sănătatea mintală a pacienților schizofrenici[18].
DOWNLOAD FULL ARTICLE[1] Codul penal a fost adoptat prin Legea nr. 286/2009 și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, ulterior suportând mai multe modificări și completări. A intrat în vigoare la 1 februarie 2014 – legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/109854.
[2] Congressional Research Service (2019), Defining Hemp: A Fact Sheet, p. 1, crsreports.congress.gov; B. Murray, V.D. Zheljazkov (2020), Industrial Hemp (Cannabis sativa subsp. sativa) as an Emerging Source for Value-Added Functional Food Ingredients and Nutraceuticals, Molecules, 25 (18), 4078, pp.1-3, doi.org/10.3390/molecules25184078; E. Small (2015), Evolution and Classification of Cannabis sativa (marijuana, hemp) in Relation to Human Utilization, The Botanical Review, 81(3), pp.189-195, doi.org/10.1007/s12229-015-9157-3; E. Small & A. Cronquist (1976), A Practical and Natural Taxonomy for Cannabis, Taxon, 25(4), pp. 417-431, doi.org/10.2307/1220524.
[3] B. Buneci, E. Constantin (2021), Legalitatea comercializării produselor de canabis cu un conținut redus de THC şi problemele ivite în practica judiciară privind infracțiunile la regimul drogurilor, Revista Universul Juridic, 1, p. 70, revista.universuljuridic.ro/2021/01/; E. Small (2015), Evolution and Classification of Cannabis sativa (marijuana, hemp) in Relation to Human Utilization, The Botanical Review, 81(3), pp. 189-195, doi.org/10.1007/s12229-015-9157-3; European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (2019), Developments in the European cannabis market, EMCDDA Papers, Publications Office of the European Union, Luxembourg, pp. 10-11, www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/11391/TDAU 19001ENN.pdf.
[4] G. Lafaye, L. Karila, L. Blecha, A. Benyamina (2017), Cannabis, Cannabinoids, and Health, Dialogues in clinical neuroscience, 19(3), p. 309, doi.org/10.31887/DCNS.2017.19.3/glafaye; Congressional Research Service (2019), op. cit., p. 6, crsreports. congress.gov.
[5] Art. 336 alin. (1) din Codul penal statuează următoarele: „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”
[6] V. Dobrinoiu et al. (2016), Noul Cod Penal Comentat. Partea Specială, Vol. 2, Editura Universul Juridic, București, p. 759; G. Bodoroncea et al. (2020), Codul penal. Comentariu pe articole. Art. 1-446, Editura C.H. Beck, București, p. 1562.
[7] Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Decizia nr. 48 din 9 iunie 2021 referitoare la folosirea sintagmei „substanțe psihoactive” din cuprinsul normei de incriminare a art. 336 alin. (2) din Codul penal. Această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 698 din 14 iulie 2021, fiind general obligatorie.
[8] Legea nr. 194 din 7 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare, a fost republicată în Monitorul Oficial al României nr. 140 din 26 februarie 2014 – legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/132824.
[9] Legea nr. 143 din 26 iulie 2000, cu modificările și completările ulterioare, a fost republicată în Monitorul Oficial al României nr. 163 din 6 martie 2014 – legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/23629.
[10] Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1095 din 05 decembrie 2005 – legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/66456.
[11] Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările ulterioare. Această lege a intrat în vigoare la 1 februarie 2014 și a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 757 din 12 noiembrie 2012 – legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/142722.
[12] Chiar și ingerarea produselor alimentare pe bază de cânepă industrială (hemp food), cu un conținut redus de THC (0,2 %), poate determina prezența tetrahidrocanabinolului (THC) în organism – a se vedea, E. Constantin (2021), Câteva considerații referitoare la relevanța penală a concentrației de THC în cazul traficului ilicit de canabis, Revista Universul Juridic, 3, pp. 153-155, revista.universuljuridic.ro/2021/03/.
[13] I. Pascu, P. Buneci, B. Buneci (2020), Drept Penal. Partea Specială, Vol. 2, Editura Hamangiu, București, p. 258; Curtea de Apel București, Secția I Penală, Decizia nr. 1286/A din 6 octombrie 2015, în A. Radu (2017), Infracțiunile Rutiere. Comentarii și Jurisprudență, Editura Hamangiu, București, p. 219; Curtea de Apel Timișoara, Secția Penală, Decizia nr. 1061/A din 4 octombrie 2018, în www.rolii.ro.
[14] Ordinul nr. 1512 din 12 decembrie 2013 al ministrului sănătății pentru aprobarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul mostrelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, cu modificările și completările ulterioare. Acest ordin a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 812 din 20 decembrie 2013 – legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/165698.
[15] M. Huestis (2002), Cannabis (Marijuana) – Effects on Human Behavior and Performance Cannabis, Forensic Science Review, 14(1,2), pp. 21-22, www.researchgate.net/publication/268394661_Cannabis_Marijuana_-_Effects_on_Human_Behavior_and_Performance_Cannabis_Marijuana_-_Effects_on_Human_Behavior_and_ Performance.
[16] Idem, pp. 32-33, www.researchgate.net/publication/268394661_Cannabis_Marijuana_-_Effects_on_Human_ Behavior_and_Performance_Cannabis_Marijuana_-_Effects_on_Human_Behavior_and_ Performance.
[17] L. Schep, R. Slaughter, P. Glue, P. Gee (2020), The clinical toxicology of cannabis, The New Zealand Medical Journal, 133(1523), pp. 98-99, www.researchgate.net/ publication/346031425_The_clinical_toxicology _of_cannabis.
[18] W. Sumanasekera, K. Spio (2016), Cannabis (Marijuana): Psychoactive Properties, Addiction, Therapeutic Uses, and Toxicity, Journal of Addictive Behaviors, Therapy, and Rehabilitation, 5(2), p. 6, www.researchgate. net/publication/313876385_Cannabis_Marijuana_Psychoactive_Properties_Addiction_Therapeutic_Uses_and_Toxicity.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.