Analiză asupra unor decizii ale Curții Constituționale în materia camerei preliminare
Teodor-Viorel Gheorghe - martie 1, 2018În al doilea rând, nicio persoană nu declară mincinos – fie din proprie inițiativă, fie influențată – de la începutul și până la sfârșitul declarației, ci neadevărurile sunt strecurate la momentele oportune și în legătură doar cu anumite situații, în așa fel încât mare parte din conținut să fie real și verificabil, oferind credibilitate întregii mărturii, inclusiv aspectelor disimulate sau – ca în analiza noastră – a celor forțate de organul de urmărire penală. Într-un mod similar – în sensul de parțial – pot fi viciate și majoritatea celorlalte mijloace de probă.
În situația probelor obținute prin metode nelegale sau neloiale, vicierea lor este, ca și mai sus, parțială, doar în legătură cu amănuntul esențial care înclină balanța în favoarea condamnării sau, dimpotrivă, în favoarea achitării. Sunt relativ frecvente cazurile, în practica judiciară, în care martorul sau inculpatul indică faptul că doar o anumită frază sau amănunt din conținutul declarației sale au fost consemnate abuziv de organul judiciar anterior ori au făcut obiectul presiunilor sau altor influențe neloiale.
În aceste condiții, îndepărtarea fizică din dosar a întregului mijloc de probă, implicit a informațiilor constatate a fi valabile, neviciate, nu este de natură a contribui la aflarea adevărului sau la procesul echitabil, întrucât lipsește judecătorul de informații utile soluționării temeinice a cauzei.
Dintr-o a doua perspectivă, proba coruptă/nulă este și ea o probă, și anume tocmai a faptului coruperii, de unde s-ar putea trage concluzia și asupra scopului coruperii probei, iar, per a contrario, se poate deduce care este proba corectă ori, cel puțin, această probă poate fi intuită și căutată prin alte mijloace de probă. Astfel fiind, îndepărtarea fizică din dosar a mijloacelor de probă „administrate” în condițiile art. 101-102 C. pr. pen. împiedică completul de judecată să cunoască toate dedesubturile acestor manopere frauduloase, de multe ori mult mai edificatoare decât probele „la vedere”, pentru a înțelege în totalitate faptele petrecute, scopul sau mobilul lor.
Sub un al treilea aspect, înrudit cu cel anterior, dar nu identic, îndepărtarea unor mijloace de probă din dosar – și presupunând că judecătorul nu le (mai) cunoaște conținutul, cum este situația completului în căile de atac, atât ordinare, cât și extraordinare – îl pune pe magistrat în poziția de a nu putea stabili ori evalua sub aspectul concludenței unele probe ce s-ar putea administra în plus în cursul judecății, inclusiv sau mai ales din oficiu, pentru o judecată temeinică. Mai mult, paradoxal, judecătorul ar fi singurul participant activ la procedură care nu ar cunoaște probele excluse[20] pentru ca, pornind de la ele, să poată acoperi aspectele necunoscute în dosar prin ordonarea administrării altor probe similare în condiții de legalitate și loialitate.
În sfârșit, în legătură cu eliminarea fizică a probelor din dosar, considerăm relevant să amintim conținutul Deciziei nr. 54 din 14 ianuarie 2009[21] a Curții Constituționale, în care, analizând modificările preconizat a fi aduse Codului de procedură penală prin legea privind aprobarea O.U.G. nr. 60/2006, aceasta reține că „scoaterea probelor din dosar și păstrarea lor sigilate la parchet înseamnă epurarea dosarelor. Toate probele trebuie să rămână în dosar pentru a fi cunoscute de toate părțile, pentru a fi verificate și confruntate cu celelalte probe și pentru ca instanțele superioare, în căile de atac, să verifice temeinicia și legalitatea constatării nulității de către procuror sau de către instanța de fond, să verifice concludența conținutului probator și coroborarea acestuia cu celelalte dovezi ce nu sunt contestate și să se poată face verificări suplimentare privind sursa probatorie”.
La finalul acestei expuneri, o întrebare se ridică: Ce-i de făcut?
Mai întâi, legislativul trebuie să legifereze urgent această situație. Apoi, reglementarea ce va fi găsită trebuie să reflecte voința organului legiuitor, pentru că este atribuția sa constituțională, pe care nu o poate ceda. Chiar dacă Curtea Constituțională a oferit o anumită soluție precisă prin care apreciază că se înlătură o anume neconstituționalitate (administrarea de probe în camera preliminară, îndepărtarea fizică a mijloacelor de probă din dosar), aceasta nu ar trebui să oblige parlamentul la legiferarea exact a acelei soluții, el putând găsi și alte variante care să conducă la același rezultat, și anume înlăturarea neconstituționalității. În caz contrar, legiuitor ar fi chiar Curtea Constituțională, în timp ce organul legislativ ar fi doar un executant.
În ceea ce privește problema posibilității administrării oricărei probe pentru verificarea legalității și loialității obținerii probelor de către organele de urmărire penală, considerăm că ar fi suficient a se completa textul art. 346 alin. (5) C. pr. pen. cu prevederea expresă că probele menținute în camera preliminară pot face obiectul unei noi examinări sub acest aspect în cursul judecății, pentru ca, pe de o parte, să se înlăture viciul neconstituționalității evaluat a fi existent în actuala reglementare, iar, pe de altă parte, să se evite administrarea de probe în camera preliminară, procedură ce nu ar fi deloc benefică procesului penal român, în ciuda faptului că este extrem de utilă în procesul acuzatorial.
Mult mai greu este de pus în acord legea cu Decizia nr. 22/2018, câtă vreme prezumția instituită de Curte în detrimentul judecătorului de drept comun cu greu poate fi satisfăcută într-o manieră alternativă celei îndepărtării efective a mijloacelor de probă din dosar – aceasta din urmă fiind totuși o soluție de neacceptat, în opinia noastră, care conduce la un proces mult mai inechitabil, din perspectiva punctelor de vedere reliefate, dar și a altora. Totuși, credem că suplimentarea instituției nulității absolute cu un caz suplimentar ar oferi un remediu rezonabil, încât Curtea să-l accepte în locul propriei soluții, și ne referim aici la sancționarea cu nulitate absolută a sentinței în situația în care instanța de judecată își întemeiază și motivează hotărârea (și) pe probele excluse. În acest fel, o posibilă viciere a raționamentului instanței de fond ca urmare a influenței probelor excluse va putea fi observată și sancționată atât în calea ordinară de atac, cât și în calea extraordinară a contestației în anulare.
[20] Procurorul, inculpatul, persoana vătămată și celelalte părți au luat cunoștință de ele în cursul urmăririi penale și camerei preliminare.
[21] Publicată în M. Of. nr. 42 din 23 ianuarie 2009.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.