Unele aspecte privind revizuirea cadrului normativ actual al adopției internaționale în România

Dispozițiile legale privind notificarea și solicitarea acordului adoptatorului sau a familiei adoptatoare cu privire la selecția copilului nu se aplică în cazul adopției internaționale, atunci când adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este rudă până la gradul al IV-lea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviințată deschiderea procedurii adopției interne sau adoptatorul este soț al părintelui firesc al copilului a cărui adopție se solicită.

Menționăm că, ulterior înregistrării acordurilor prevăzute la art. 61 din Legea nr. 273/2004, republicată, ANPDCA emite acordul vizând continuarea procedurii de adopție internațională și îl transmite de îndată autorității centrale din statul primitor. Această din urmă condiționalitate este propusă într-un text normativ nou, respectiv, art. 62¹ din Lege.

După deschiderea procedurii adopției internaționale, cu respectarea prevederilor art. 52 din Legea nr. 273/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se declanșează cea de-a doua fază, respectiv, faza încuviințării adopției internaționale. De remarcat că, o asemenea procedură, atunci când vizează adopția internațională a copilului cu reședința obișnuită în România de către o persoană sau familie cu reședința obișnuită în străinătate, poate fi încuviințată doar dacă copiii respectivi sunt înscriși în evidența ANPDCA și doar dacă îndeplinesc o serie de condiții, cum ar fi cele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a), b) și c).

Conform art. 63 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, republicată, cererea de încuviințare a adopției, însoțită de documentele menționate în art. 56-58 și art. 59 alin. (3) se înaintează de către ANPDCA instanței judecătorești, după finalizarea tuturor demersurilor administrative prealabile.

În normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004, art. 110, 111 cuprind o serie de prevederi care se referă la situația adopției internaționale a copilului de către soția părintelui firesc. În acest caz, la cererea de încuviințare a adopției trebuie anexat înscrisul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiației față de tată, realizată prin metoda ADN, în cazurile în care, copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă sau i s-a stabilit paternitatea printr-o hotărâre judecătorească în care s-a consemnat declarația de recunoaștere a paternității făcută de către tată în contextul învoielii părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii.

Și în situația existenței între părți a rudeniei, atunci când adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este rudă până la gradul IV inclusiv, se apreciază că nu mai este necesară parcurgerea etapei de potrivire inițială și practică, cererea de încuviințare a adopției fiind transmisă instanței competente, fără a mai fi necesară anexarea raportului cu privire la relațiile dintre copil și adoptator sau familia adoptatoare^[14].

În ceea ce privește încuviințarea adopției, instanțele judecătorești române sunt competente să judece cererile, dacă cel puțin una din părți are reședința obișnuită în România. În cazul adopțiilor internaționale în care adoptatul are reședința obișnuită în străinătate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are reședința obișnuită în România, cererile de adopție ale solicitanților se transmit autorității străine competente numai prin intermediul ANPDCA.

Instanțele judecătorești române sunt exclusiv competente să judece cererile privind adopția internațională în cazul în care copilul care urmează a fi adoptat are reședința obișnuită în România și este cetățean român sau apatrid. Cererile prin care se solicită adopția internațională sunt de competența tribunalului în a cărui rază teritorială se află domiciliul adoptatului. Cauzele pentru judecarea cărora nu se poate determina instanța competentă se judecă la Tribunalul București.

Conform prevederilor art. 63 alin. (2) din Legea nr. 273/2004, judecarea cererilor de încuviințare a adopțiilor internaționale se face cu citarea direcției în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, al persoanei sau al familiei adoptatoare, precum și a ANPDCA.

Cererile prin care se solicită încuviințarea adopției internaționale sunt scutite de taxa judiciară de timbru și se soluționează de complete specializate ale instanței judecătorești, în camera de consiliu, cu participarea obligatorie a procurorului.

Cererea se depune în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare și un exemplar pentru instanță, iar înscrisurile care însoțesc cererea, se depun într-un singur exemplar. Conform prevederilor art. 76¹ alin. (3), primul termen de judecată nu poate fi fixat mai târziu de 15 zile de la data înregistrării cererii, iar întâmpinarea nu este obligatorie. Prima instanță se pronunță prin sentință, pe baza înscrisurilor și, în măsura în care acest mijloc de probă nu e suficient sau împrejurările cauzei o cer, pot fi administrate și alte probe.

Hotărârea, a cărei pronunțare nu poate fi amânată mai mult de 48 de ore și a cărei redactare se face în cel mult 7 zile de la pronunțare, trebuie comunicată părților în 48 de ore de la redactare.

După finalizarea procedurii de judecată printr-o hotărâre judecătorească de încuviințare a adopției, rămasă definitivă, în temeiul art. 64 din Legea nr. 273/2004, ANPDCA eliberează, la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile lucrătoare (conform propunerii pentru modificarea art. 64), un certificat care atestă că adopția este conformă cu normele Convenției de la Haga. Tot în acest termen, direcția în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul copilului va înștiința despre aceasta, în scris, atât părinții firești, cât și autoritățile române competente să elibereze documentele de identitate și de călătorie pentru adoptat (art. 112 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004).

Este necesar să subliniem, constatând grija deosebită a inițiatorului modificării pentru reglementarea în amănunt a unor situații de fapt ce pot apărea, că textul conținut de art. 65 din Legea nr. 273/2004, propus spre a fi adoptat este mult mai complet și acoperitor față de cel inițial, stabilind că „deplasarea adoptatului din România în statul în care adoptatorul sau familia adoptatoare are reședința obișnuită este posibilă numai atunci când hotărârea de încuviințare a adopției este definitivă. Adoptatul se deplasează numai însoțit de adoptator sau cel puțin de unul dintre soții din familia adoptatoare, în condiții de siguranță corespunzătoare nevoilor adoptatului”.

În cazul adopției internaționale a copilului cu reședința obișnuită în România de către o persoană cu reședința obișnuită în străinătate, ANPDCA are obligația să urmărească evoluția acestuia și a relațiilor lui cu părintele sau cu părinții săi adoptivi cel puțin 2 ani după încuviințarea adopției, prin intermediul autorității centrale competente sau al organizației acreditate ori autorizate de statul primitor. În realizarea acestei obligații, ANPDCA trebuie să solicite efectuarea obligatorie a unei monitorizări post adopție și transmiterea de rapoarte trimestriale autorității centrale competente sau organizației acreditate și autorizate din statul primitor [art. 84 alin. (1) din Legea nr. 273/2004]. Același articol conține, în alin. (3), prevederi care se referă la adopția internațională a unui copil cu reședința obișnuită în străinătate de către o persoană/familie cu reședința obișnuită în România, situație în care obligația monitorizării postadopție revine direcției în a cărei rază teritorială locuiesc adoptatorii. Durata perioadei de monitorizare post adopție poate depăși 2 ani, dacă prevederile legii țării de proveniență a adoptatului o impun.

Apreciem că modificările care au fost propuse legislației specifice adopției și, în mod particular, adopției internaționale în România au ținut cont de existența, în practică, a unor dificultăți în cadrul procedurilor de adopție, situații care au generat atât nevoia de modificare a cadrului normativ în materie, cât și a modului de implementare al acestuia. Reevaluarea, materializată în Proiectul de modificare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, credem că a reușit în cea mai mare parte și a corectat după o temeinică analiză, identificând principalele aspecte care au creat probleme în aplicarea în practică a normelor privind procedura adopției, mai ales a celei cu caracter internațional.